Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t) a fost
generat din două frecvenţe de bază: de 1000
Hz şi respectiv 3000 Hz.
36
Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal
Figura 3.26. Cazul B. Semnalul x(t) a fost
modulat cu o frecvenţă f0=10000 Hz: x1(t) =
x(t)* sin(2πf0t). Se observă dublarea spectrelor
la distanţe egale faţă de frecvenţa de
modulare f0.
Deosebit de important în cazul modulării este faptul că folosind o frecvenţă de
modulare bine aleasă, un semnal având frecvenţele componente într-o bandă joasă poate fi
adus într-o bandă înaltă, şi invers, dacă avem un semnal într-o bandă înaltă, el poate fi adus
într-o bandă joasă de frecvenţe şi analizat – mai convenabil - doar în această bandă.
7) Influenţa frecvenţei de eşantionare asupra calităţii vocii
Este binecunoscut faptul că pentru a obţine o voce sau o înregistrare audio de calitate
este necesară o frecvenţă de eşantionare cât mai bună (cât mai ridicată). O frecvenţă ridicată
de eşantionare asigură redarea unui spectru mult mai larg de frecvenţe, şi ca urmare calitatea
audio va fi mult amplificată.
Figura 3.27. Cazul A. Semnal audio
înregistrat la o frecvenţă de eşantionare de
96000Hz. Se observă un spectru larg de
frecvenţe, de până la 18000Hz. În fereastra
de undă, semnalul este ‘îngroşat’ de
armonicile superioare.
Figura 3.28. Cazul B. Acelaşi semnal
eşantionat la o frecvenţă mai mică, de 15000
Hz. Efectul poate fi observat atât în fereastra
spectrală, care s-a redus până la 7000 Hz, cât
şi în fereastra de undă, unde semnalul a
devenit ‘mai subţire’, lipsit de armonicile
superioare.