Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

users.utcluj.ro
from users.utcluj.ro More from this publisher
15.06.2013 Views

24 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal O tehnică des folosită atât ca metodă de compresie, cât şi ca metodă de analiză şi sinteză a semnalului vocal este tehnica predicţiei liniare LPC (Linear Prediction Coding). Tehnica LPC se bazează pe separarea semnalului de excitaţie de semnalul corespunzător tractului vocal, determinarea unor parametri de aproximare numiţi coeficienţi LPC şi transmiterea acestora pe canalul de comunicaţie. La receptor, decodorul va prelua aceşti parametri şi îi va reconverti în forma de undă iniţială. Calitatea obţinută cu această metodă nu este foarte ridicată, tehnica funcţionând cu aproximaţii, dar rata de bit este mult îmbunătăţită. Printre metodele care folosesc tehnica predicţiei liniare amintim : Codorul de semnal vocal folosind predicţia liniară cu cod excitat CELP (Code Excited Linear Prediction) este o tehnică reprezentativă de compresie a vorbirii; este folosită în SUA (Standardul Federal 1016) şi poate comprima vorbirea până la 4,8 kbps. Standardul G.728 se bazează pe o schemă de cuantizare vectorială numită predicţie liniară cu cod excitat de întârziere mică LD-CELP ( Low Delay Code Excited Linear Prediction). Standardul operează la 16 kbps dar lărgimea de bandă este limitată la 3,4 kHz. Aceste metode bazate pe LPC folosesc cuantizarea vectorială cu dicţionare de coduri (code books) atât la transmiţător, cât şi la receptor. În standardul 1016, bazat pe metoda CELP, diferenţa dintre valoarea eşantionului şi cea găsită în dicţionar e comprimată şi transmisă împreună cu indexul valorii din dicţionar. Calitatea standardului e comparabilă cu cea dată de metoda ADPCM. Standardul Federal 1015 al SUA foloseşte versiunea simplă a codării liniar predictive, care poate opera la viteze de 2,4 kbps. Din cauza aproximaţiilor în codare, calitatea este mai slabă decât în cazul metodelor bazate pe CELP. 3.1.2.1. Standarde de compresie a semnalului audio de înaltă fidelitate În ultimii ani au fost create de către diverse firme pe plan internaţional câteva standarde de compresie foarte performante, ce se adresează nu doar semnalului vocal, ci semnalului audio în general. Dintre acestea amintim: TrueSpeech, MPEG, FLAC, Lernot&Hauspie SBC, IMC, Microsoft, Ogg Vorbis, Qdesign, Atrac, Voxware, etc. În concluzie, se poate spune că metodele de procesare a semnalului vocal în vederea analizei sunt diverse şi bine puse la punct de grupuri de lucru şi firme dezvoltate pe plan mondial, atât în ceea ce priveşte codarea semnalului vocal, cât şi metodele de compresie. Nu este exclus însă ca în viitor să apară noi metode şi algoritmi performanţi mai ales în domeniul compresiei, folosind abordări adaptive care să elimine redundanţa inerentă a semnalului vocal, dar care să păstreze integritatea semnalului la parametrii superiori, absolut necesară în procesul sintezei şi recunoaşterii vorbirii.

3.2. Contribuţii în procesarea semnalului vocal 25 Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal În continuare se prezintă rezultatele cercetărilor efectuate de autor în domeniul procesării semnalului vocal. Se va prezenta aplicaţia de prelucrare a semnalului prin intermediul căreia a fost efectuată o serie întreagă de experimente asupra unor eşantioane de semnal vocal, precum şi rezultatele acestor experimentări. 3.2.1. Aplicaţia de prelucrare digitală a semnalului vocal SPEA În vederea studierii proprietăţilor semnalului vocal, a fost proiectată o aplicaţie specială numită SPEA – Sound Processing and Enhancement Application (aplicaţie pentru procesarea şi îmbunătăţirea calităţii semnalului vocal). În această fază a proiectării, aplicaţia SPEA prezintă următoarele facilităţi: (1) încărcarea şi vizualizarea semnalului vocal înregistrat în fişiere Wave în diferite formate, (2) creşterea rezoluţiei de afişare pentru vizualizarea formei de undă şi a eşantioanelor de semnal pe diferite scale de mărime , (3) determinarea parametrilor principali ai semnalului vocal, (4) selectarea porţiunii de lucru dintr-un fişier Wave, (5) calculul transformatei Fourier şi vizualizarea spectrelor de amplitudini şi faze a semnalului, (6) posibilitatea de modificare interactivă a componentelor din spectrele de amplitudini şi faze în scopul îmbunătăţirii calităţii acustice a semnalului vocal. Toate aceste facilităţi pot fi selectate interactiv de către utilizator prin intermediul unor meniuri grafice cu butoane (toolbars). De asemenea, parametrii semnalului în domeniul timp, cât şi spectrele din domaniul frecvenţă sunt calculate pe fereastra de selecţie specificată în mod interactiv de utilizator. 3.2.1.1. Facilităţile şi modul de lucru specific aplicaţiei Fereastra aplicaţiei SPEA este prezentată în figura 3.5. Aşa cum se observă din desen, utilizatorul are la dispoziţie două meniuri de tip toolbar pentru a interacţiona cu aplicaţia: meniul orizontal – destinat operaţiunilor generale efectuate asupra fişierului Wave (încărcare în memorie, salvare, selectare/deselectare, etc.), şi meniul vertical, ce permite operaţii specifice aplicate ferestrei de lucru (redare sonoră, mărirea/micşorarea rezoluţiei ferestrei, opţiuni de vizualizare). Fereastra principală a aplicaţiei se împarte în trei zone de lucru: zona de vizualizare a semnalului vocal – în partea de sus a ecranului; zona de vizualizare a spectrului de amplitudini a semnalului – în partea din stânga jos; zona de vizualizare a spectrului de faze – în partea din dreapta jos. În continuare se vor prezentarea facilităţile aplicaţiei SPEA, organizate în cadrul celor două meniuri grafice.

24<br />

Cap. 3. Procesarea digitală a semnalului vocal<br />

O tehnică des folosită atât ca metodă de compresie, cât şi ca metodă de analiză şi sinteză<br />

a semnalului vocal este tehnica predicţiei liniare LPC (Linear Prediction Coding).<br />

Tehnica LPC se bazează pe separarea semnalului de excitaţie de semnalul corespunzător<br />

tractului vocal, determinarea unor parametri de aproximare numiţi coeficienţi LPC şi<br />

transmiterea acestora pe canalul de comunicaţie. La receptor, decodorul va prelua aceşti<br />

parametri şi îi va reconverti în forma de undă iniţială. Calitatea obţinută cu această metodă nu<br />

este foarte ridicată, tehnica funcţionând cu aproximaţii, dar rata de bit este mult îmbunătăţită.<br />

Printre metodele care folosesc tehnica predicţiei liniare amintim :<br />

Codorul de semnal vocal folosind predicţia liniară cu cod excitat CELP (Code Excited<br />

Linear Prediction) este o tehnică reprezentativă de compresie a vorbirii; este folosită în SUA<br />

(Standardul Federal 1016) şi poate comprima vorbirea până la 4,8 kbps.<br />

Standardul G.728 se bazează pe o schemă de cuantizare vectorială numită predicţie<br />

liniară cu cod excitat de întârziere mică LD-CELP ( Low Delay Code Excited Linear<br />

Prediction). Standardul operează la 16 kbps dar lărgimea de bandă este limitată la 3,4 kHz.<br />

Aceste metode bazate pe LPC folosesc cuantizarea vectorială cu dicţionare de coduri<br />

(code books) atât la transmiţător, cât şi la receptor. În standardul 1016, bazat pe metoda CELP,<br />

diferenţa dintre valoarea eşantionului şi cea găsită în dicţionar e comprimată şi transmisă<br />

împreună cu indexul valorii din dicţionar. Calitatea standardului e comparabilă cu cea dată de<br />

metoda ADPCM.<br />

Standardul Federal 1015 al SUA foloseşte versiunea simplă a codării liniar predictive,<br />

care poate opera la viteze de 2,4 kbps. Din cauza aproximaţiilor în codare, calitatea este mai<br />

slabă decât în cazul metodelor bazate pe CELP.<br />

3.1.2.1. Standarde de compresie a semnalului audio de înaltă fidelitate<br />

În ultimii ani au fost create de către diverse firme pe plan internaţional câteva standarde<br />

de compresie foarte performante, ce se adresează nu doar semnalului vocal, ci semnalului audio<br />

în general. Dintre acestea amintim: TrueSpeech, MPEG, FLAC, Lernot&Hauspie SBC, IMC,<br />

Microsoft, Ogg Vorbis, Qdesign, Atrac, Voxware, etc.<br />

În concluzie, se poate spune că metodele de procesare a semnalului vocal în vederea<br />

analizei sunt diverse şi bine puse la punct de grupuri de lucru şi firme dezvoltate pe plan<br />

mondial, atât în ceea ce priveşte codarea semnalului vocal, cât şi metodele de compresie. Nu este<br />

exclus însă ca în viitor să apară noi metode şi algoritmi performanţi mai ales în domeniul<br />

compresiei, folosind abordări adaptive care să elimine redundanţa inerentă a semnalului vocal,<br />

dar care să păstreze integritatea semnalului la parametrii superiori, absolut necesară în procesul<br />

sintezei şi recunoaşterii vorbirii.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!