Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

241
Cap. 6. Metode de sinteză de voce
- analiza contextului în care apar părţile de vorbire detectate prin analizorul de sintaxă
proiectat, precum şi stabilirea modului corect de flexionare, sunt aspecte importante care se vor
putea aplica la construirea unor traducătoare automate de limbaj de înaltă fidelitate.
- mărirea numărului de unităţi stocate în baza de date vocală, de la 600 în prezent la 2-
3000, în conformitate cu statistica prezentată a silabelor din limba română, fapt ce va avea ca
rezultat îmbunătăţirea semnificativă a calităţii semnalului sintetizat;
- luarea în considerare a implementării prozodiei suprasegmentale, de tipul intonaţiei,
prin intermediul tehnicii TD_PSOLA, crescându-se astfel naturaleţea vorbirii sintetizate. Aici,
metoda proiectată de autor de detectare automată a perioadelor fundamentale din semnal (metodă
prezentată în secţiunea 4.6) va fi foarte utilă în momentul aplicării PSOLA.
Contribuţiile autorului
Contribuţiile autorului prezentate în capitolul curent au fost următoarele:
- dezvoltarea unei metode complete de sinteză de vorbire pornind de la text pentru limba
română, metodă bazată pe concatenarea de silabe;
- dezvoltarea unei metode bazată pe reguli pentru preprocesarea textului;
- dezvoltarea unei metode bazată pe reguli pentru analiza sintaxei unui text în limba
română şi a unui set de reguli pentru flexionarea cuvintelor din limba română;
- realizarea unui analizor sintactic pentru extragerea propoziţiilor şi a cuvintelor ;
- realizarea unui analizor lexical şi a unui set de reguli pentru despărţirea în silabe a
cuvintelor din limba română;
- realizarea unui analizor lexical şi a unui set de reguli pentru determinarea silabei
accentuate din cadrul cuvintelor;
- realizarea unei statistici a silabelor limbii române pentru determinarea frecvenţelor de
apariţie ale silabelor din limba română;
- realizarea unei baze de date acustice de silabe, în care unităţile au fost înregistrate în
diferite contexte şi moduri de pronunţie, incluzând aspectele prozodice intrasegmentale;
- proiectarea unui algoritm de regăsire în baza de date a unităţilor acustice în funcţie de
caracteristicile acestora: lungime, context şi accentuare;
- realizarea unei aplicaţii de test pentru validarea rezultatelor.