Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

236
Cap. 6. Metode de sinteză de voce
6.4.8. Concluzii cu privire la metoda de sinteză a vorbirii prin concatenare de
silabe, proiectată şi realizată de autor
Ca o aplicaţie specifică metodelor de sinteză prin concatenare, autorul a proiectat şi
implementat o metodă de sinteză pornind de la text, metodă bazată pe concatenarea silabelor.
Pentru dezvoltarea metodei a fost necesară stabilirea unor reguli lingvistice în faza de analiză a
textului şi a unor reguli de îmbinare a formelor de undă pe baza caracteristicilor prozodice, în
faza de sinteză.
Sinteza vorbirii prin această metodă se realizează în două faze:
I. Analiza textului, şi respectiv
II. Sinteza vorbirii.
Fiecare fază cuprinde mai multe etape procesuale, astfel:
I. Analiza textului de sintetizat :
a. Preprocesarea textului.
b. Analiza de sintaxă.
c. Determinarea unităţilor lingvistice: silabele.
d. Determinarea prozodiei intrasegmentale: accentuarea.
II. Sinteza vorbirii :
a. Proiectarea bazei de date vocale (etapă premergătoare).
b. Regăsirea unităţilor acustice din baza de date corespunzătoare unităţilor lingvistice
din textul de la intrare.
c. Concatenarea unităţilor acustice.
d. Sinteza propriu-zisă a vorbirii.
1. Preprocesarea textului se referă la transcrierea în formă textuală a informaţiilor din
textul iniţial care:
a) nu sunt reprezentate literal, ci prin caractere speciale, cifre sau simboluri;
b) nu formează direct unităţi lexicale, ci prescurtări ale acestora (abrevieri).
Dintre toate aceste categorii de informaţii, cele mai importante şi cel mai des folosite
sunt numerele. Pentru explicitarea acestora sub formă textuală, fonematică, au fost concepute
reguli lexicale speciale. Aceste reguli ţin cont de poziţia cifrei în cadrul unui număr pentru a o
denomina printr-o categorie verbală.
2. Analiza corectitudinii textului din punct de vedere al sintaxei reprezintă al doilea pas
preliminar pentru realizarea unei sinteze de vorbire de calitate.
Autorul a propus în această lucrare o metodă de analiză de sintaxă bazată pe reguli
gramaticale, variantă cu un cost de proiectare mult mai redus decât în cazul realizării de
vocabulare sau lexicoane.
Metoda are ca punct de plecare generatorul automat de analizoare LEX, pentru care a fost
proiectată o gramatică specificând modurile de flexionare a cuvintelor din limba română. Pentru
aceasta, s-a folosit un dicţionar al formelor neflexionate ale limbii române, şi s-a construit un set
de reguli care să identifice formele flexionate dintr-un text.