Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

More documents

Recommendations

Info

2. Modalitatea producerii vorbirii 2.1. Mecanismul producerii vorbirii Vorbirea reprezintă posibilitatea de a comunica gândul printr-un sistem de sunete articulate şi reprezintă un mod de comunicare specific oamenilor, care sunt singurele fiinţe care utilizează un astfel de sistem structurat. Informaţia asociată unui mesaj vorbit este purtată de undele sonore. Undele sonore sunt variaţii ale presiunii aerului generate de către sistemul fonator uman. Ele sunt receptate de către ureche, şi apoi transmise la creier, care le va interpreta. Un mesaj vocal constă din compunerea unor entităţi sonore de bază numite foneme. Acestea, prin asociere, vor forma cuvinte şi apoi structuri semantice mai complexe, numite propoziţii. Semnalul vocal (unda acustică vocală) este generat prin mişcarea voluntară a elementelor anatomice constituente ale sistemului fonator. Aceste elemente fonatorii se înşiră de-a lungul tractului vocal, determinând caracteristicile acestuia. Tractul vocal este un tub acustic neuniform care se întinde începând de la glotă (deschizătura aferentă corzilor vocale) până la buze. Structura rezonatorie a tractului vocal se modifică în procesul fonaţiei, în principal datorită variaţiei poziţiei buzelor, maxilarelor, limbii şi a vălului palatin [Nav05]. Sunetele sonore se produc prin deschiderea şi închiderea periodică a corzilor vocale. Vibraţia corzilor vocale este cea care produce frecvenţa fundamentală a sunetului emis (figura 2.1). În generarea sunetelor nazale, vălul palatin, care separă tractul vocal de cavitatea nazală, va acţiona ca un tub acustic adiţional. Vorbirea şoptită şi sunetele nesonore (consoanele) sunt generate prin trecerea liberă a fluxului de aer prin glotă, cu o viteză suficient de mare pentru a genera Figura 2.1. Corzile vocale [Nav05] un semnal de tip zgomot cu spectru larg, ce va excita tractul vocal. Sunetele fricative se produc prin contracţia (blocarea) fluxului de aer la capătul tractului vocal, prin intermediul limbii şi al buzelor. 2.2. Rezonanţa tractului vocal Sundberg [Sun77] a modelat tractul vocal ca un tub acustic închis, arătând că primele trei frecvenţe de rezonanţă care apar în spectrul sunetelor vocale corespund cu armonicile 1, 3 şi 5 ale tractului vocal. Aceste frecvenţe vor fi apoi modulate de cavităţile de rezonanţă ale tractului vocal (cavitatea nazală şi cea orală) şi de către elementele vocale articulatorii: limba, vălul palatin şi maxilarul. 6
Primele trei frecvenţe de rezonanţă ale unui tub închis S4 S3 S2 Cavitatea nazală Gi Signal Rules Text … … REGN i REG2 i … REG1 i Cavitatea bucală Corzile vocale Rn: Gn Cond_Re Figura 2.2. Frecvenţele de rezonanţă ale tractului vocal [Nav05] 7 Cap. 2. Modalitatea producerii vorbirii Lungimea tipică a tractului vocal este Cond_Re de 17-18 cm. Aceasta implică o frecvenţă gi fundamentală de 500 Hz, dacă se consideră cazul R1: G1 unui tub acustic închis. Frecvenţele rezonatorii (formanţii) vor fi atunci de 500, 1500, respectiv Cond_Re 2500 Hz, ceea ce corespunde cu frecvenţele g1 observate experimental. Totuşi, elementele articulatorii vor produce diferenţe semnificative faţă … de aceste valori, în procesul de rostire a sunetelor vocalice. … 2.3. Elementele vocale articulatorii gn Ri: Gi … … Spectrul semnalului vocal Rezonanţa tractului vocal Frecvenţa Spectrul sunetului produs de corzile vocale Pentru a produce sunete sonore distincte, cum ar fi Fk vocalele, mecanismul producerii vocii trebuie să controleze rezonanţele tractului vocal, care vor genera frecvenţele specifice (formanţii) sunetului emis. Dacă tractul vocal este Poziţia vălului considerat ca o cavitate rezonantă, atunci se poate vedea că palatin poziţia limbii, aria deschiderii gurii, poziţia vălului palatin vor modifica volumul cavităţii rezonante şi implicit Poziţia şi formanţii sunetului rezultat (figura 2.3). forma limbii Articularea vocii poate fi privită ca schimbarea rezonanţei tractului vocal, iar agenţii acestei modificări sunt Poziţia maxilarului numiţi articulatori. Elementele producerii vorbirii, incluzând articula- Figura 2.3. Elementele vocale torii, sunt prezentate în figura 2.4. Elementele articulatorii articulatorii [Nav05] schimbă parametrii de bază ai cavităţii tractului vocal, generând sunete diferite. Astfel articularea vocii va produce sunete precum vocale, diftongi, semivocale şi sunete nazale. Aşa cum am văzut, aceste sunete pot fi considerate ca modificări ale frecvenţelor de rezonanţă ale tractului vocal, ce pot fi modelate ca o filtrare specifică a spectrului acustic corespunzător tractului vocal. Majoritatea sunetelor sonore (precum vocalele) rezonează în cavităţile faringială şi orală, iar sunetele nazale (/m/, /n/) în cavitatea nazală. i … F2 i F1 i CLASS CATEG ORY VP VG C HD IR T VJ S US V U T V S Region , i = s,… , s+n , j = i
Page 1: FACULTATEA DE ELECTRONICĂ, TELECOM
Page 4 and 5: 4. Analiza semnalului vocal .......
Page 6 and 7: 6. Metode de sinteză de voce......
Page 9 and 10: Lista de abrevieri ADPCM - Adaptive
Page 11 and 12: Figura 3.17. Vocala A1. Se observă
Page 13 and 14: Figura 3.63. Vocala E porţiunea me
Page 15 and 16: Figura 4.57. Asocierea foneme-regiu
Page 17: Lista de tabele Tabelul 2.1. Relaţ
Page 20 and 21: 2 Cap. 1. Introducere Se prezintă
Page 22 and 23: 4 Cap. 1. Introducere Autorul tezei
Page 26 and 27: Faringe nazal Vălul palatin Faring
Page 28 and 29: 10 Cap. 2. Modalitatea producerii v
Page 36 and 37: 2.7.1.2. Efectele tractului vocal 1
Page 38 and 39: 20 Cap. 3. Procesarea digitală a s
Page 44 and 45: 3.2.1.1.1. Facilităţi de ordin ge
Page 50 and 51: 1) Analiza spectrală a vocalelor p
Page 52 and 53: 3) Analiza spectrală a sunetelor e
Page 54 and 55: Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t)
Page 56 and 57: Figura 3.31. Cazul C. Semnal audio
Page 58 and 59: Figura 3.39. Litera A din cuvântul
Page 60 and 61: 11) Analiza spectrală a sunetelor
Page 62 and 63: Figura 3.55. Vocala U -FM. In acest
Page 66 and 67: Vocala O : Figura 3.68. Vocala O se
Page 72 and 73: 4. Analiza semnalului vocal După p
Page 74 and 75:
Figura 4.2. Structura spectrală a
Page 76 and 77:
Amplitudinea medie pentru N eşanti
Page 78 and 79:
4.2.2. Analiza în domeniul frecven
Page 80 and 81:
F0 Excitaţie Figura 4.5. Modelul p
Page 82 and 83:
64 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
Page 84 and 85:
4.3. Segmentarea semnalului vocal 6
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
1 BNP mean p( n) (4.23) 20 20 n1
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
0, RN( i) T upper EN(i) 1, RN( i)
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
D(x,y) 255 m0 || H ( e x m j 256 2
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
3. Regiune de tip vocală sonoră (
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
4.4.2.3.1. Detectarea subregiunilor
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
4.4.2.5. Detectarea categoriei Tran
Page 118 and 119:
Detectorul regiunii tranzitorii den
Page 120 and 121:
102 Cap. 4. Analiza semnalului voca
Page 122 and 123:
Algoritmul de compactare în acest
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Punctul pivot se determină conform
Page 132 and 133:
4.6.1.3. Detectarea maximelor de pe
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
4.7.3. Segmentarea bazată pe proba
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
4.8.4.1. Calculul distanţei dintre
Page 158 and 159:
F(C1) C1 C2 Np E(a,b) 140 Dp Cap. 4
Page 160 and 161:
Tabelul 4.10. Stabilirea frontierel
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Tabelul 4.13. Stabilirea frontierel
Page 166 and 167:
2) Compararea vectorilor din regiun
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
c) În faza de etichetare s-a mers
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
156 Cap. 5. Sinteza de voce Aşa cu
Page 176 and 177:
158 Cap. 5. Sinteza de voce Metodel
Page 178 and 179:
160 Cap. 5. Sinteza de voce Urmeaz
Page 180 and 181:
6. Metode de sinteză de voce 6.1.
Page 182 and 183:
164 Cap. 6. Metode de sinteză de v
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
x(t) x1(t) x2(t) x1(t) x2(t) X1(t)
Page 194 and 195:
6.3.2. Metoda bazată pe corpus 176
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Cost 180 Cap. 6. Metode de sinteză
Page 200 and 201:
6.3.2.5. Algoritmul metodei de sint
Page 202 and 203:
Fiecare fază cuprinde mai multe et
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
cat(Cuvint,term[nrcif]); if(nrcif>0
Page 208 and 209:
TEXT Forma flexionată Figura 6.13.
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
{LIT}+(le|lui)/{SEP} {/*peştele*/
Page 216 and 217:
{LIT}+{CONS}e/{SEP} {/* merge */ Ca
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
silaba: SILABA { ProcesareSilaba($1
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
-----------------------------------
Page 244 and 245:
6.4.6. Proiectarea bazei de date vo
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
6.4.6.3. Organizarea bazei de date
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
silabă conţinând litera ă silab
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
7. Realizarea sistemului de sintez
Page 262 and 263:
Figura 7.2. Sistemul de sinteză a
Page 264 and 265:
1) Crearea listei de silabe Cap. 7.
Page 266 and 267:
Cap. 7. Proiectarea sistemului de s
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Baza de date vocală Cap. 7. Proiec
Page 276 and 277:
1 Procesare Separator Procesare Cuv
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
8. Concluzii finale Cercetările ef
Page 286 and 287:
268 Cap. 8. Concluzii finale 11. A
Page 288 and 289:
270 Cap. 8. Concluzii finale percep
Page 290 and 291:
272 Cap. 8. Concluzii finale b) pen
Page 292 and 293:
274 Cap. 8. Concluzii finale - nive
Page 294 and 295:
Bibliografie [And88] André-Obrecht
Page 296 and 297:
278 Bibliografie Quality and Testin
Page 298 and 299:
280 Bibliografie [Giu06] Giurgiu M.
Page 300 and 301:
282 Bibliografie [Nag05] Nageshwara
Page 302 and 303:
284 Bibliografie Research Institute
Page 304 and 305:
Anexa 2. Silabele din setul S2 dup
Page 306 and 307:
Anexa 2. Silabele din setul S2 dup
Page 308 and 309:
Anexa 3. Silabe din setul S3 după
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
296 Anexa 5. Activitatea ştiinţif
Page 316 and 317:
298 Anexa 5. Activitatea ştiinţif
Page 318 and 319:
Anexa 6. Lucrări ştiinţifice ale
Page 320 and 321:
O. Buza, G. Toderean, J. Domokos, A
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Level 3 O. Buza, G. Toderean, J. Do
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
About Construction of a Syllable-Ba
Page 340 and 341:
WSEAS TRANSACTIONS ON COMMUNICATION
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
show all

Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?