Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

2. Modalitatea producerii vorbirii
2.1. Mecanismul producerii vorbirii
Vorbirea reprezintă posibilitatea de a comunica gândul printr-un sistem de sunete
articulate şi reprezintă un mod de comunicare specific oamenilor, care sunt singurele fiinţe care
utilizează un astfel de sistem structurat.
Informaţia asociată unui mesaj vorbit este purtată de undele sonore. Undele sonore sunt
variaţii ale presiunii aerului generate de către sistemul fonator uman. Ele sunt receptate de către
ureche, şi apoi transmise la creier, care le va interpreta.
Un mesaj vocal constă din compunerea unor entităţi sonore de bază numite foneme.
Acestea, prin asociere, vor forma cuvinte şi apoi structuri semantice mai complexe, numite
propoziţii.
Semnalul vocal (unda acustică vocală) este generat prin mişcarea voluntară a elementelor
anatomice constituente ale sistemului fonator. Aceste elemente fonatorii se înşiră de-a lungul
tractului vocal, determinând caracteristicile acestuia. Tractul vocal este un tub acustic neuniform
care se întinde începând de la glotă (deschizătura aferentă corzilor vocale) până la buze. Structura
rezonatorie a tractului vocal se modifică în procesul fonaţiei, în principal datorită variaţiei poziţiei
buzelor, maxilarelor, limbii şi a vălului palatin [Nav05].
Sunetele sonore se produc prin deschiderea şi
închiderea periodică a corzilor vocale. Vibraţia corzilor
vocale este cea care produce frecvenţa fundamentală a
sunetului emis (figura 2.1).
În generarea sunetelor nazale, vălul palatin, care
separă tractul vocal de cavitatea nazală, va acţiona ca un
tub acustic adiţional. Vorbirea şoptită şi sunetele nesonore
(consoanele) sunt generate prin trecerea liberă a fluxului de
aer prin glotă, cu o viteză suficient de mare pentru a genera
Figura 2.1. Corzile vocale [Nav05] un semnal de tip zgomot cu spectru larg, ce va excita
tractul vocal.
Sunetele fricative se produc prin contracţia (blocarea) fluxului de aer la capătul tractului
vocal, prin intermediul limbii şi al buzelor.
2.2. Rezonanţa tractului vocal
Sundberg [Sun77] a modelat tractul vocal ca un tub acustic închis, arătând că primele trei
frecvenţe de rezonanţă care apar în spectrul sunetelor vocale corespund cu armonicile 1, 3 şi 5 ale
tractului vocal. Aceste frecvenţe vor fi apoi modulate de cavităţile de rezonanţă ale tractului vocal
(cavitatea nazală şi cea orală) şi de către elementele vocale articulatorii: limba, vălul palatin şi
maxilarul.
6