Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

users.utcluj.ro
from users.utcluj.ro More from this publisher
15.06.2013 Views

200 Cap. 6. Metode de sinteză de voce În setul de reguli prezentat, categoria gramaticală propusă de analizor (substantiv cu o anumită declinare, verb într-o anumită conjugare, etc.) se poate specifica în trei moduri distincte: a) implicit prin apelul unei primitive specifice pentru acea categorie, de exemplu : CautVerbMaiMultCaPerf(term, str) => P.v.=’VERB’; Timp=’MMCP’ b) primul parametru al primitivei Caut / Caută , de exemplu : Caut(V_CONJ, len, str) => P.v.=’VERB’; Timp=’CONJUNCTIV’ c) prin folosirea variabilei TipLex, care rescrie categoria gramaticală în modul specificat: TipLex=’sf’ => P.v.=’SUBST’; Gen=’FEM’ În plus, pentru categoriile gramaticale neflexionate (cum ar fi pronume, adverbe, conjuncţii, interjecţii, verbe la infinitiv, substantive nearticulate) s-a introdus o regulă generală care caută acea formă direct în dicţionar, fără a mai urmări înlocuirea terminaţiei ca în modul flexionat: {LIT}+/{SEP} {/* Se caută cuvântul întreg neflexionat */ Caut(GENERIC,0,""); } Desigur că aici nu au fost prezentate explicit regulile de flexionare ale limbii române pentru fiecare categorie gramaticală, pentru aceasta este de dorit a se consulta bibliografia indicată [Gra08]. Cu privire la setul de reguli pentru analiza sintaxei prezentat în acest capitol, se poate face observaţia că au fost cuprinse în acest set categoriile gramaticale de bază, nu şi cele a căror formă nu se schimbă faţă de categoria principală de bază. Astfel, pentru categoria Substantiv declinările pentru cazul Dativ şi Genitiv sunt identice, ambele situaţii fiind memorate ca Dativ : Articol : Hotărât Nehotărât Dativ: ‘am dat fetei caietul’ ‘am dat unei fete caietul’ Genitiv : ‘caietul fetei’ ‘caietul unei fete’ De asemeni forma la Acuzativ este identică cu forma de Nominativ a substantivului : Articol : Hotărât Nehotărât Nominativ: ‘fata se plimba ’ ‘o fată se plimba ’ Acuzativ : ‘mă plimbam cu fata’ ‘mă plimbam cu o fată’ În cazul verbului, Imperativul are aceeaşi formă cu Prezentul : Singular Plural Imperativ: ‘Vorbeşte mai încet! ’ Imperativ : ‘Vorbiţi mai tare !’ Prez. Pers. 3: ‘el vorbeşte încet’ Prez. Pers. 2: ‘voi vorbiţi tare’

De asemeni Viitorul se construieşte pe baza Infinitivului : Singular Plural Viitor: ‘va fi’ ; ‘va urma’ Viitor : ‘vor fi’ ; ‘vor urma’ Infinitiv: ‘a fi’ ; ‘a urma’ Infinitiv: ‘a fi’ ; ‘a urma’ 201 Cap. 6. Metode de sinteză de voce Tot în cazul verbului, Conjunctivul are aceeaşi formă cu Prezentul la persoana întâia singular şi plural, apărând diferenţe doar la persoana 3 singular şi plural : Conjunctiv Prezent Pers. 1 sg. să fac eu fac Pers. 2 sg. să faci tu faci Pers. 3 sg. să facă el face Pers. 1 pl. să facem noi facem Pers. 2 pl. să faceţi voi faceţi Pers. 3 pl. să facă ei fac 6.4.3.3. Rezultate obţinute cu analizorul automat de sintaxă Analizorul automat de sintaxă se bazează pe un dicţionar ce conţine peste 30.000 de forme neflexionate ale limbii române şi pe un set de 550 de reguli de flexionare. Analizorul a fost testat pe o serie de texte în limba română de diferite genuri, de la literatură la documente tehnice, însumând peste 200.000 de cuvinte. Testele au dovedit o corectitudine de peste 98% cuvinte recunoscute corect, cuvintele nerecunoscute constituind excepţii care nu au fost încă introduse în setul de reguli. Aceste rezultate arată completitudinea setului de reguli proiectat, precum şi viabilitatea metodei propuse de autor. Pentru testarea analizorului a fost creată o aplicaţie în limbajul Visual C++, în care s-a integrat modulul de analiză generat prin LEX pe baza setului de reguli prezentat. În figura 6.16 se poate observa interfaţa aplicaţiei în care cuvintele cu sintaxă incorectă sunt puse în evidenţă faţă de restul textului : Figura 6.16. Interfaţa aplicaţiei de analiză automată de sintaxă

200<br />

Cap. 6. Metode de sinteză de voce<br />

În setul de reguli prezentat, categoria gramaticală propusă de analizor (substantiv cu o<br />

anumită declinare, verb într-o anumită conjugare, etc.) se poate specifica în trei moduri distincte:<br />

a) implicit prin apelul unei primitive specifice pentru acea categorie, de exemplu :<br />

CautVerbMaiMultCaPerf(term, str) =><br />

P.v.=’VERB’; Timp=’MMCP’<br />

b) primul parametru al primitivei Caut / Caută , de exemplu :<br />

Caut(V_CONJ, len, str) =><br />

P.v.=’VERB’; Timp=’CONJUNCTIV’<br />

c) prin folosirea variabilei TipLex, care rescrie categoria gramaticală în modul<br />

specificat:<br />

TipLex=’sf’ => P.v.=’SUBST’; Gen=’FEM’<br />

În plus, pentru categoriile gramaticale neflexionate (cum ar fi pronume, adverbe,<br />

conjuncţii, interjecţii, verbe la infinitiv, substantive nearticulate) s-a introdus o regulă generală<br />

care caută acea formă direct în dicţionar, fără a mai urmări înlocuirea terminaţiei ca în modul<br />

flexionat:<br />

{LIT}+/{SEP} {/* Se caută cuvântul întreg neflexionat */<br />

Caut(GENERIC,0,"");<br />

}<br />

Desigur că aici nu au fost prezentate explicit regulile de flexionare ale limbii române<br />

pentru fiecare categorie gramaticală, pentru aceasta este de dorit a se consulta bibliografia<br />

indicată [Gra08].<br />

Cu privire la setul de reguli pentru analiza sintaxei prezentat în acest capitol, se poate<br />

face observaţia că au fost cuprinse în acest set categoriile gramaticale de bază, nu şi cele a căror<br />

formă nu se schimbă faţă de categoria principală de bază.<br />

Astfel, pentru categoria Substantiv declinările pentru cazul Dativ şi Genitiv sunt identice,<br />

ambele situaţii fiind memorate ca Dativ :<br />

Articol : Hotărât Nehotărât<br />

Dativ: ‘am dat fetei caietul’ ‘am dat unei fete caietul’<br />

Genitiv : ‘caietul fetei’ ‘caietul unei fete’<br />

De asemeni forma la Acuzativ este identică cu forma de Nominativ a substantivului :<br />

Articol : Hotărât Nehotărât<br />

Nominativ: ‘fata se plimba ’ ‘o fată se plimba ’<br />

Acuzativ : ‘mă plimbam cu fata’ ‘mă plimbam cu o fată’<br />

În cazul verbului, Imperativul are aceeaşi formă cu Prezentul :<br />

Singular Plural<br />

Imperativ: ‘Vorbeşte mai încet! ’ Imperativ : ‘Vorbiţi mai tare !’<br />

Prez. Pers. 3: ‘el vorbeşte încet’ Prez. Pers. 2: ‘voi vorbiţi tare’

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!