Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

More documents

Recommendations

Info

6. Metode de sinteză de voce 6.1. Clasificarea metodelor de sinteză de voce Sinteza vorbirii poate fi realizată prin mai multe metode, care diferă în funcţie de nivelul abordării, modelul de producere a vorbirii şi domeniul de analiză şi prelucrare a semnalului vocal. A. În funcţie de nivelul abordării, metodele de sinteză se grupează în două categorii: metode care abordează sinteza de nivel jos, respectiv sinteza de nivel înalt. Metodele care abordează sinteza de nivel jos pornesc de la specificarea unor parametri acustici şi generează vorbirea sintetică prin re-crearea formei de undă a semnalului vocal [Bur96]. Această categorie cuprinde: - metode bazate pe codificarea şi recompunerea vorbirii, metode implementate în sistemele de tip vocoder; - metode de sinteză formantică, ce utilizează specificarea parametrilor formantici din spectrul acustic pentru generarea vorbirii; - metode de sinteză bazate pe predicţie liniară, ce urmăresc prezicerea eşantioanelor de semnal pe baza eşantioanelor precedente; - metode de sinteză prin concatenarea formelor de undă, ce implică preînregistrarea şi apoi recompunerea formelor de undă corespunzătoare unităţilor acustice; - sinteza articulativă, ce implică utilizarea unor parametri generaţi pe baza unui model articulator de producere a vorbirii. Sintetizatoarele de vorbire care implementează metodele de nivel jos generează semnalul vocal de la ieşirea unui sistem de sinteză vocală. Exemple de astfel de sintetizatoare sunt: sistemul Holmes de sinteză formantică cu rezonatori în paralel, sistemul Klatt ce foloseşte o metodă formantică hibridă serie-paralel, sistemul PSOLA bazat pe concatenarea formelor de undă. Toate aceste sisteme nu pot genera semnal vocal cât timp ele nu sunt controlate de către un software de sinteză de nivel înalt. Metodele de sinteză de nivel înalt sunt de tipul text-to-speech sau concept-to-speech. Sistemele text-to-speech generează vorbirea pe baza textului de la intrare, iar sistemele conceptto-speech sunt sisteme de dialog vocal în care vorbirea se generează pe baza unei descrieri lingvistice ce rezultă în urma dialogului cu utilizatorul. Caracteristic acestor metode este faptul că ele includ o abordare lingvistică, prin aceasta diferenţiându-se de metodele de nivel jos [Bur96]. Problemele specifice abordate de către aceste metode de nivel înalt sunt: conversia ortografie-foneme, descompunerea cuvintelor în morfeme, crearea de dicţionare cu informaţie sintactică şi fonetică, crearea regulilor de pronunţie, determinarea prozodiei (intonaţiei) din cadrul elementelor fonetice – propoziţii şi cuvinte. Sintetizatoarele de nivel înalt sunt responsabile pentru generarea intrării către sintetizatoarele de nivel jos. Intrarea într-un sistem de sinteză de nivel înalt este constituită din textul de sintetizat, în timp ce ieşirea furnizează parametrii acustici necesari sintezei vocale. 162
163 Cap. 6. Metode de sinteză de voce Exemple de sintetizatore de nivel înalt sunt: INFOVOX, DECTalk, SPRUCE. Primele două sunt conectate la generatoare de semnal vocal dedicate, pe când al treilea poate controla orice tip de sintetizator de nivel jos. B. În funcţie de domeniul de analiză abordat, metodele de sinteză a vorbirii se împart în două categorii: metode de sinteză în domeniul timp şi metode de sinteză în domeniul frecvenţă [Bur96]. Metodele de sinteză în domeniul timp realizează concatenarea directă a formelor de undă stocate în prealabil în baza de date vocală. Cele mai simple sintetizatoare bazate pe aceste metode nu utilizează parametrizarea unităţilor acustice, utilizând direct forma de undă a semnalului în domeniul timp. Modelul general al acestui tip de sinteză este ilustrat în figura 6.1. Rostire CODIFICARE Text SINTEZA Unităţi acustice Unităţi lexicale Formă de undă codificată Secvenţe de forme de undă Figura 6.1. Modelul sintezei în domeniul timp Baza de date vocală Rostire În cadrul acestui model, într-o primă fază de codificare şi înregistrare a formelor de undă, unităţile acustice de tipul silabelor, fonemelor, demifonemelor, se înregistrează dintr-o rostire preliminară a unui vorbitor. Ele se vor înregistra ca forme de undă cu o anumită codificare (de exemplu PCM) într-o bază de date vocală. În faza de sinteză propriu-zisă, după separarea unităţilor lexicale din textul de sintetizat (unităţi lexicale care trebuie să fie de acelaşi tip cu unităţile acustice preînregistrate), se va urmări punerea în corespondenţă cu unităţile acustice din baza de date vocală şi reconstituirea secvenţelor de undă asociate. Apoi printr-un proces de concatenare a secvenţelor de undă se va genera rostirea propriu-zisă. Avantajul major al acestor metode de sinteză prin concatenare în domeniul timp este reprezentat de calitatea aproape naturală a vocii sintetizate. Dintre dezavantaje se pot aminti o cantitate importantă de resurse folosite în procesul memorării formelor de undă, dar şi dificultăţile legate de modificarea prozodiei vorbirii.
Page 1:
FACULTATEA DE ELECTRONICĂ, TELECOM
Page 4 and 5:
4. Analiza semnalului vocal .......
Page 6 and 7:
6. Metode de sinteză de voce......
Page 9 and 10:
Lista de abrevieri ADPCM - Adaptive
Page 11 and 12:
Figura 3.17. Vocala A1. Se observă
Page 13 and 14:
Figura 3.63. Vocala E porţiunea me
Page 15 and 16:
Figura 4.57. Asocierea foneme-regiu
Page 17:
Lista de tabele Tabelul 2.1. Relaţ
Page 20 and 21:
2 Cap. 1. Introducere Se prezintă
Page 22 and 23:
4 Cap. 1. Introducere Autorul tezei
Page 24 and 25:
2. Modalitatea producerii vorbirii
Page 26 and 27:
Faringe nazal Vălul palatin Faring
Page 28 and 29:
10 Cap. 2. Modalitatea producerii v
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
2.7.1.2. Efectele tractului vocal 1
Page 38 and 39:
20 Cap. 3. Procesarea digitală a s
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
3.2.1.1.1. Facilităţi de ordin ge
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
1) Analiza spectrală a vocalelor p
Page 52 and 53:
3) Analiza spectrală a sunetelor e
Page 54 and 55:
Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t)
Page 56 and 57:
Figura 3.31. Cazul C. Semnal audio
Page 58 and 59:
Figura 3.39. Litera A din cuvântul
Page 60 and 61:
11) Analiza spectrală a sunetelor
Page 62 and 63:
Figura 3.55. Vocala U -FM. In acest
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Vocala O : Figura 3.68. Vocala O se
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
4. Analiza semnalului vocal După p
Page 74 and 75:
Figura 4.2. Structura spectrală a
Page 76 and 77:
Amplitudinea medie pentru N eşanti
Page 78 and 79:
4.2.2. Analiza în domeniul frecven
Page 80 and 81:
F0 Excitaţie Figura 4.5. Modelul p
Page 82 and 83:
64 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
Page 84 and 85:
4.3. Segmentarea semnalului vocal 6
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
1 BNP mean p( n) (4.23) 20 20 n1
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
0, RN( i) T upper EN(i) 1, RN( i)
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
D(x,y) 255 m0 || H ( e x m j 256 2
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
3. Regiune de tip vocală sonoră (
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
4.4.2.3.1. Detectarea subregiunilor
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
4.4.2.5. Detectarea categoriei Tran
Page 118 and 119:
Detectorul regiunii tranzitorii den
Page 120 and 121:
102 Cap. 4. Analiza semnalului voca
Page 122 and 123:
Algoritmul de compactare în acest
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131: Punctul pivot se determină conform
Page 132 and 133: 4.6.1.3. Detectarea maximelor de pe
Page 134 and 135: 116 Cap. 4. Analiza semnalului voca
Page 140 and 141: 4.7.3. Segmentarea bazată pe proba
Page 156 and 157: 4.8.4.1. Calculul distanţei dintre
Page 158 and 159: F(C1) C1 C2 Np E(a,b) 140 Dp Cap. 4
Page 160 and 161: Tabelul 4.10. Stabilirea frontierel
Page 164 and 165: Tabelul 4.13. Stabilirea frontierel
Page 166 and 167: 2) Compararea vectorilor din regiun
Page 170 and 171: c) În faza de etichetare s-a mers
Page 174 and 175: 156 Cap. 5. Sinteza de voce Aşa cu
Page 176 and 177: 158 Cap. 5. Sinteza de voce Metodel
Page 178 and 179: 160 Cap. 5. Sinteza de voce Urmeaz
Page 182 and 183: 164 Cap. 6. Metode de sinteză de v
Page 192 and 193: x(t) x1(t) x2(t) x1(t) x2(t) X1(t)
Page 194 and 195: 6.3.2. Metoda bazată pe corpus 176
Page 198 and 199: Cost 180 Cap. 6. Metode de sinteză
Page 200 and 201: 6.3.2.5. Algoritmul metodei de sint
Page 202 and 203: Fiecare fază cuprinde mai multe et
Page 206 and 207: cat(Cuvint,term[nrcif]); if(nrcif>0
Page 208 and 209: TEXT Forma flexionată Figura 6.13.
Page 214 and 215: {LIT}+(le|lui)/{SEP} {/*peştele*/
Page 216 and 217: {LIT}+{CONS}e/{SEP} {/* merge */ Ca
Page 224 and 225: silaba: SILABA { ProcesareSilaba($1
Page 230 and 231:
212 Cap. 6. Metode de sinteză de v
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
-----------------------------------
Page 244 and 245:
6.4.6. Proiectarea bazei de date vo
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
6.4.6.3. Organizarea bazei de date
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
silabă conţinând litera ă silab
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
7. Realizarea sistemului de sintez
Page 262 and 263:
Figura 7.2. Sistemul de sinteză a
Page 264 and 265:
1) Crearea listei de silabe Cap. 7.
Page 266 and 267:
Cap. 7. Proiectarea sistemului de s
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Baza de date vocală Cap. 7. Proiec
Page 276 and 277:
1 Procesare Separator Procesare Cuv
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
8. Concluzii finale Cercetările ef
Page 286 and 287:
268 Cap. 8. Concluzii finale 11. A
Page 288 and 289:
270 Cap. 8. Concluzii finale percep
Page 290 and 291:
272 Cap. 8. Concluzii finale b) pen
Page 292 and 293:
274 Cap. 8. Concluzii finale - nive
Page 294 and 295:
Bibliografie [And88] André-Obrecht
Page 296 and 297:
278 Bibliografie Quality and Testin
Page 298 and 299:
280 Bibliografie [Giu06] Giurgiu M.
Page 300 and 301:
282 Bibliografie [Nag05] Nageshwara
Page 302 and 303:
284 Bibliografie Research Institute
Page 304 and 305:
Anexa 2. Silabele din setul S2 dup
Page 306 and 307:
Anexa 2. Silabele din setul S2 dup
Page 308 and 309:
Anexa 3. Silabe din setul S3 după
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
296 Anexa 5. Activitatea ştiinţif
Page 316 and 317:
298 Anexa 5. Activitatea ştiinţif
Page 318 and 319:
Anexa 6. Lucrări ştiinţifice ale
Page 320 and 321:
O. Buza, G. Toderean, J. Domokos, A
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Level 3 O. Buza, G. Toderean, J. Do
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
About Construction of a Syllable-Ba
Page 340 and 341:
WSEAS TRANSACTIONS ON COMMUNICATION
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
show all

Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?