Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
160 Cap. 5. Sinteza de voce Urmează apoi etapa de determinare a prozodiei pentru segmentele vocale analizate. Pe baza unor reguli prozodice specifice limbii, se va determina accentul, intonaţia şi ritmul corect pentru fiecare unitate fonematică. Regulile prozodice se aplică atât la nivelul suprasegmental al propoziţiilor, realizându-se un contur prozodic al propoziţiei, cât şi la nivel segmental, în interiorul cuvintelor. Regulile aplicate dau pentru fiecare unitate de sintetizat o anumită corecţie la nivelul parametrilor: frecvenţă fundamentală, amplitudine şi durată, în funcţie de tipul popoziţiei determinat în etapa de procesare lingvistică, de locul cuvântului în propoziţie, precum şi de locul silabei sau fonemei în cadrul cuvântului. Pe lângă prozodia lingvistică, care se determină pe baza analizei lingvistice a textului, în ultimii ani se ţine cont tot mai mult şi de prozodia emoţională, pentru a simula stările emoţionale pe care le poate avea un vorbitor (bucurie, teamă, linişte, etc.). După aceste etape de analiză a textului, urmează etapele încadrate în faza de sinteză. Prima dintre ele este etapa de generare a parametrilor acustici pentru sinteză. Pe baza simbolurilor fonematice care provin din etapa de transcriere fonetică şi a modificărilor prozodice determinate pe baza regulilor privind intonaţia şi ritmul, se generează secvenţa de parametrii corespunzătoare textului de sintetizat. Text Simboluri fonetice ( a b c ...) Prozodie Cunoştinţe Secvenţă de parametri ( a1 a2 a3 ...) Figura 5.8. Etapa de generare a parmetrilor acustici [Bur97] Baza de date vocală În această etapă se folosesc cunoştinţele înmagazinate în baza de date vocală, de unde se regăsesc parametrii de bază pentru fiecare unitate fonetică. Parametrii de bază se vor modifica în urma alterărilor prozodice, şi apoi se vor concatena pentru a genera secvenţa parametrică pentru întregul context propoziţional. În continuare urmează faza de sinteză propriu-zisă, în care secvenţele de parametri se transformă în forme de undă care pot fi redate sonor prin intermediul unui dispozitiv audio. Constituirea formelor de undă din secvenţa de parametri se realizează pe baza unor reguli de sinteză bine determinate.
Etapele procesuale ale sintezei TTS sunt ilustrate în figura 5.9: Text Preprocesare lingvistică Text în formă normalizată Analiză sintactică Text corect gramatical Determinare unităţi lexicale Figura 5.9. Etapele procesuale ale sintezei TTS [Bur97] 161 Propoziţii, cuvinte, foneme Transcriere fonetică Simboluri fonetice Determinarea prozodiei Parametrii prozodici Generare parametri acustici Parametrii de sinteză Sinteza Forme de undă Rostire Cap. 5. Sinteza de voce
- Page 128 and 129: 110 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 130 and 131: Punctul pivot se determină conform
- Page 132 and 133: 4.6.1.3. Detectarea maximelor de pe
- Page 134 and 135: 116 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 136 and 137: 118 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 138 and 139: 120 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 140 and 141: 4.7.3. Segmentarea bazată pe proba
- Page 142 and 143: 124 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 144 and 145: 126 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 146 and 147: 128 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 148 and 149: 130 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 150 and 151: 132 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 152 and 153: 134 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 154 and 155: 136 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 156 and 157: 4.8.4.1. Calculul distanţei dintre
- Page 158 and 159: F(C1) C1 C2 Np E(a,b) 140 Dp Cap. 4
- Page 160 and 161: Tabelul 4.10. Stabilirea frontierel
- Page 162 and 163: 144 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 164 and 165: Tabelul 4.13. Stabilirea frontierel
- Page 166 and 167: 2) Compararea vectorilor din regiun
- Page 168 and 169: 150 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 170 and 171: c) În faza de etichetare s-a mers
- Page 172 and 173: 154 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 174 and 175: 156 Cap. 5. Sinteza de voce Aşa cu
- Page 176 and 177: 158 Cap. 5. Sinteza de voce Metodel
- Page 180 and 181: 6. Metode de sinteză de voce 6.1.
- Page 182 and 183: 164 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 184 and 185: 166 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 186 and 187: 168 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 188 and 189: 170 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 190 and 191: 172 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 192 and 193: x(t) x1(t) x2(t) x1(t) x2(t) X1(t)
- Page 194 and 195: 6.3.2. Metoda bazată pe corpus 176
- Page 196 and 197: 178 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 198 and 199: Cost 180 Cap. 6. Metode de sinteză
- Page 200 and 201: 6.3.2.5. Algoritmul metodei de sint
- Page 202 and 203: Fiecare fază cuprinde mai multe et
- Page 204 and 205: 186 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 206 and 207: cat(Cuvint,term[nrcif]); if(nrcif>0
- Page 208 and 209: TEXT Forma flexionată Figura 6.13.
- Page 210 and 211: 192 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 212 and 213: 194 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 214 and 215: {LIT}+(le|lui)/{SEP} {/*peştele*/
- Page 216 and 217: {LIT}+{CONS}e/{SEP} {/* merge */ Ca
- Page 218 and 219: 200 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 220 and 221: 202 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 222 and 223: 204 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 224 and 225: silaba: SILABA { ProcesareSilaba($1
- Page 226 and 227: 208 Cap. 6. Metode de sinteză de v
160<br />
Cap. 5. Sinteza de voce<br />
Urmează apoi etapa de determinare a prozodiei pentru segmentele vocale analizate. Pe<br />
baza unor reguli prozodice specifice limbii, se va determina accentul, intonaţia şi ritmul corect<br />
pentru fiecare unitate fonematică. Regulile prozodice se aplică atât la nivelul suprasegmental al<br />
propoziţiilor, realizându-se un contur prozodic al propoziţiei, cât şi la nivel segmental, în<br />
interiorul cuvintelor.<br />
Regulile aplicate dau pentru fiecare unitate de sintetizat o anumită corecţie la nivelul<br />
parametrilor: frecvenţă fundamentală, amplitudine şi durată, în funcţie de tipul popoziţiei<br />
determinat în etapa de procesare lingvistică, de locul cuvântului în propoziţie, precum şi de locul<br />
silabei sau fonemei în cadrul cuvântului.<br />
Pe lângă prozodia lingvistică, care se determină pe baza analizei lingvistice a textului, în<br />
ultimii ani se ţine cont tot mai mult şi de prozodia emoţională, pentru a simula stările emoţionale<br />
pe care le poate avea un vorbitor (bucurie, teamă, linişte, etc.).<br />
După aceste etape de analiză a textului, urmează etapele încadrate în faza de sinteză.<br />
Prima dintre ele este etapa de generare a parametrilor acustici pentru sinteză. Pe baza<br />
simbolurilor fonematice care provin din etapa de transcriere fonetică şi a modificărilor prozodice<br />
determinate pe baza regulilor privind intonaţia şi ritmul, se generează secvenţa de parametrii<br />
corespunzătoare textului de sintetizat.<br />
Text<br />
Simboluri fonetice<br />
( a b c ...)<br />
Prozodie Cunoştinţe<br />
Secvenţă de parametri<br />
( a1 a2 a3 ...)<br />
Figura 5.8. Etapa de generare a parmetrilor acustici [Bur97]<br />
Baza de<br />
date<br />
vocală<br />
În această etapă se folosesc cunoştinţele înmagazinate în baza de date vocală, de unde se<br />
regăsesc parametrii de bază pentru fiecare unitate fonetică. Parametrii de bază se vor modifica în<br />
urma alterărilor prozodice, şi apoi se vor concatena pentru a genera secvenţa parametrică pentru<br />
întregul context propoziţional.<br />
În continuare urmează faza de sinteză propriu-zisă, în care secvenţele de parametri se<br />
transformă în forme de undă care pot fi redate sonor prin intermediul unui dispozitiv audio.<br />
Constituirea formelor de undă din secvenţa de parametri se realizează pe baza unor reguli de<br />
sinteză bine determinate.