Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

More documents

Recommendations

Info

156 Cap. 5. Sinteza de voce Aşa cum se observă din figura 5.2, faza de analiză presupune ca dintr-o rostire preliminară a unui vorbitor să se determine anumite unităţi acustice ce vor fi folosite ulterior în procesul de sinteză. Unităţile acustice se generează în cadrul unui proces de segmentare ce presupune separarea rostirii iniţiale în componente: cuvinte, silabe, foneme sau difoneme (jumătăţi de foneme). Segmentarea rostirii este realizată în general printr-un proces manual sau semiautomat [Bur96]. Unităţile acustice obţinute în urma procesului de segmentare vor fi apoi codificate şi parametrizate în vederea stocării pe suport magnetic digital într-o bază de date. Codificarea este necesară pentru a reduce dimensiunea înregistrărilor din baza de date, ţinând cont că unităţile acustice iniţiale conţin eşantioane vocale digitizate reprezentând un mare volum de informaţie. Suplimentar, unităţile acustice vor fi parametrizate în vederea reconstrucţiei ulterioare a semnalului vocal. În final, unităţile acustice codificare şi parametrii obţinuţi se vor introduce în baza de date vocală. Urmează faza de sinteză propriu-zisă pornind de la un text de intrare: Text Analiză lingvistică Unităţi lexicale Figura 5.3. Faza de sinteză din cadrul sintezei vorbirii În cadrul acestei faze, printr-un proces de analiză lingvistică, textul de sintetizat este descompus mai întâi în unităţi lexicale de tip propoziţie, cuvânt, fonemă. Pentru fiecare unitate lexicală se caută apoi punerea în corespondenţă cu unităţile acustice stocate în baza de date vocală. După găsirea celei mai bune potriviri cu o unitate acustică, se regăsesc parametrii acustici corespunzători stocaţi în baza de date. Pe baza unităţilor acustice parametrizate se generează formele de undă necesare printr-un proces de sinteză de semnal vocal. Rostirea propriu-zisă se produce prin concatenarea formelor de undă ce vor fi trimise apoi către un dispozitiv fizic generator de semnal. Baza de date vocală Regăsire parametrii Unităţi acustice parametrizate Sinteza semnalului vocal Rostire Generare forme de undă
5.2. Sistemul de sinteză text-to-speech 157 Cap. 5. Sinteza de voce 5.2.1. Caracteristicile unui sistem text-to-speech. Metode de bază folosite Sistemul text-to-speech este sistemul care asigură realizarea unui proces complet de conversie a unui text în vorbire continuă. În cadrul acestui proces sunt prezente două faze distincte: faza de analiză lingvistică şi faza de generare a parametrilor acustici, aşa cum se prezintă în figură: Text Tex tto- Spe Analiză lingvistică Generare parametrii acustici Figura 5.4. Sistemul text-to-speech Analiza lingvistică are ca scop determinarea unităţilor lingvistice din cadrul textului, cum ar fi: propoziţii, ech cuvinte, silabe, foneme. Generarea parametrilor acustici urmăreşte identificarea şi extragerea dintr-o Text bază de date vocală a parametrilor corespunzători unităţilor lingvistice. Pe baza acestor parametrii, un sintetizor vocal va genera rostirea propriu-zisă. Există trei metode de bază în sinteza text-to-speech: metoda bazată pe concatenarea formelor de undă, metoda bazată pe analiză-sinteză, şi metoda bazată pe reguli [Bur97]. 1. Metoda directă, bazată pe concatenarea formelor de undă, este cea mai simplă şi presupune înregistrarea în baza de date vocală a sunetelor înregistrate ca atare (codificate sau nu). Rostirea este generată prin alăturarea înregistrărilor ce corespund unităţilor lingvistice al textului de sintetizat. Metoda este schematizată în figura 5.5. Forme de undă Codificare Memorare Compunerea formelor de undă Rostire Figura 5.5. Metoda bazată pe concatenarea formelor de undă [Bur97] Rostire Metoda directă are avantajul unei calităţi ridicate a vorbirii sintetizate, având rata debitului de date de 64-128 kbit/s (fără codificare). Calitatea rostirii depinde de calitatea unităţilor acustice stocate în baza de date vocală, precum şi de modul de conectare al unităţilor acustice. În schimb este dificilă schimbarea trăsăturilor prozodice ale vorbirii: ritm, intonaţie, accent şi timbru. Pentru reducerea dimensiunilor bazei de date, de obicei formele de undă se codifică folosind metodele PCM sau ADPCM, rezultând astfel o rată de date de 16-32 kbit/s 2. În cadrul metodei bazată pe analiză-sinteză, formele de undă preînregistrate sunt transformate în secvenţe de parametrii care se memorează în baza de date vocală. Metoda presupune două faze distincte: faza de analiză, în care sunt generaţi parametrii din formele de undă iniţiale, şi faza de sinteză, în care se generează rostirea prin concatenarea secvenţelor de parametrii şi trimiterea secvenţei rezultate către sintetizatorul de voce.
Page 1:
FACULTATEA DE ELECTRONICĂ, TELECOM
Page 4 and 5:
4. Analiza semnalului vocal .......
Page 6 and 7:
6. Metode de sinteză de voce......
Page 9 and 10:
Lista de abrevieri ADPCM - Adaptive
Page 11 and 12:
Figura 3.17. Vocala A1. Se observă
Page 13 and 14:
Figura 3.63. Vocala E porţiunea me
Page 15 and 16:
Figura 4.57. Asocierea foneme-regiu
Page 17:
Lista de tabele Tabelul 2.1. Relaţ
Page 20 and 21:
2 Cap. 1. Introducere Se prezintă
Page 22 and 23:
4 Cap. 1. Introducere Autorul tezei
Page 24 and 25:
2. Modalitatea producerii vorbirii
Page 26 and 27:
Faringe nazal Vălul palatin Faring
Page 28 and 29:
10 Cap. 2. Modalitatea producerii v
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
2.7.1.2. Efectele tractului vocal 1
Page 38 and 39:
20 Cap. 3. Procesarea digitală a s
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
3.2.1.1.1. Facilităţi de ordin ge
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
1) Analiza spectrală a vocalelor p
Page 52 and 53:
3) Analiza spectrală a sunetelor e
Page 54 and 55:
Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t)
Page 56 and 57:
Figura 3.31. Cazul C. Semnal audio
Page 58 and 59:
Figura 3.39. Litera A din cuvântul
Page 60 and 61:
11) Analiza spectrală a sunetelor
Page 62 and 63:
Figura 3.55. Vocala U -FM. In acest
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Vocala O : Figura 3.68. Vocala O se
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
4. Analiza semnalului vocal După p
Page 74 and 75:
Figura 4.2. Structura spectrală a
Page 76 and 77:
Amplitudinea medie pentru N eşanti
Page 78 and 79:
4.2.2. Analiza în domeniul frecven
Page 80 and 81:
F0 Excitaţie Figura 4.5. Modelul p
Page 82 and 83:
64 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
Page 84 and 85:
4.3. Segmentarea semnalului vocal 6
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
1 BNP mean p( n) (4.23) 20 20 n1
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
0, RN( i) T upper EN(i) 1, RN( i)
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
D(x,y) 255 m0 || H ( e x m j 256 2
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
3. Regiune de tip vocală sonoră (
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
4.4.2.3.1. Detectarea subregiunilor
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
4.4.2.5. Detectarea categoriei Tran
Page 118 and 119:
Detectorul regiunii tranzitorii den
Page 120 and 121:
102 Cap. 4. Analiza semnalului voca
Page 122 and 123:
Algoritmul de compactare în acest
Page 124 and 125: 106 Cap. 4. Analiza semnalului voca
Page 130 and 131: Punctul pivot se determină conform
Page 132 and 133: 4.6.1.3. Detectarea maximelor de pe
Page 140 and 141: 4.7.3. Segmentarea bazată pe proba
Page 156 and 157: 4.8.4.1. Calculul distanţei dintre
Page 158 and 159: F(C1) C1 C2 Np E(a,b) 140 Dp Cap. 4
Page 160 and 161: Tabelul 4.10. Stabilirea frontierel
Page 164 and 165: Tabelul 4.13. Stabilirea frontierel
Page 166 and 167: 2) Compararea vectorilor din regiun
Page 170 and 171: c) În faza de etichetare s-a mers
Page 176 and 177: 158 Cap. 5. Sinteza de voce Metodel
Page 178 and 179: 160 Cap. 5. Sinteza de voce Urmeaz
Page 180 and 181: 6. Metode de sinteză de voce 6.1.
Page 182 and 183: 164 Cap. 6. Metode de sinteză de v
Page 192 and 193: x(t) x1(t) x2(t) x1(t) x2(t) X1(t)
Page 194 and 195: 6.3.2. Metoda bazată pe corpus 176
Page 198 and 199: Cost 180 Cap. 6. Metode de sinteză
Page 200 and 201: 6.3.2.5. Algoritmul metodei de sint
Page 202 and 203: Fiecare fază cuprinde mai multe et
Page 206 and 207: cat(Cuvint,term[nrcif]); if(nrcif>0
Page 208 and 209: TEXT Forma flexionată Figura 6.13.
Page 214 and 215: {LIT}+(le|lui)/{SEP} {/*peştele*/
Page 216 and 217: {LIT}+{CONS}e/{SEP} {/* merge */ Ca
Page 224 and 225:
silaba: SILABA { ProcesareSilaba($1
Page 226 and 227:
208 Cap. 6. Metode de sinteză de v
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
-----------------------------------
Page 244 and 245:
6.4.6. Proiectarea bazei de date vo
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
6.4.6.3. Organizarea bazei de date
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
silabă conţinând litera ă silab
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
7. Realizarea sistemului de sintez
Page 262 and 263:
Figura 7.2. Sistemul de sinteză a
Page 264 and 265:
1) Crearea listei de silabe Cap. 7.
Page 266 and 267:
Cap. 7. Proiectarea sistemului de s
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Baza de date vocală Cap. 7. Proiec
Page 276 and 277:
1 Procesare Separator Procesare Cuv
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
8. Concluzii finale Cercetările ef
Page 286 and 287:
268 Cap. 8. Concluzii finale 11. A
Page 288 and 289:
270 Cap. 8. Concluzii finale percep
Page 290 and 291:
272 Cap. 8. Concluzii finale b) pen
Page 292 and 293:
274 Cap. 8. Concluzii finale - nive
Page 294 and 295:
Bibliografie [And88] André-Obrecht
Page 296 and 297:
278 Bibliografie Quality and Testin
Page 298 and 299:
280 Bibliografie [Giu06] Giurgiu M.
Page 300 and 301:
282 Bibliografie [Nag05] Nageshwara
Page 302 and 303:
284 Bibliografie Research Institute
Page 304 and 305:
Anexa 2. Silabele din setul S2 dup
Page 306 and 307:
Anexa 2. Silabele din setul S2 dup
Page 308 and 309:
Anexa 3. Silabe din setul S3 după
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
296 Anexa 5. Activitatea ştiinţif
Page 316 and 317:
298 Anexa 5. Activitatea ştiinţif
Page 318 and 319:
Anexa 6. Lucrări ştiinţifice ale
Page 320 and 321:
O. Buza, G. Toderean, J. Domokos, A
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Level 3 O. Buza, G. Toderean, J. Do
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
About Construction of a Syllable-Ba
Page 340 and 341:
WSEAS TRANSACTIONS ON COMMUNICATION
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
show all

Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?