Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
2) Compararea vectorilor din regiunea ţintă cu modelul 148 Cap. 4. Analiza semnalului vocal Această fază presupune detectarea cadrelor din regiunea ţintă de lungime egală cu lungimea cadrelor aleasă pentru modelare, calculul coeficienţilor Fourier de aceeaşi manieră ca şi în faza precedentă, construirea vectorilor de caracteristici, şi compararea vectorilor cu modelele din fişierul model. Compararea se face pe baza distanţei minime pătratice E(a,b) expusă în paragraful 4..8.4.1. Compararea vectorilor din regiunea ţintă cu modelul este ilustrată în figura 4.66. C este cadrul curent, F(C) este vectorul coeficienţilor Fourier asociat cadrului C, MF este modelul asociat fonemei F. F(C) Model Figura 4.66. Compararea vectorilor din regiunea ţintă cu modelul În urma fazei de comparare a vectorilor din regiunea ţintă cu modelele din fişierul model rezultă câte un set de modele corespondente pentru fiecare cadru C: C M M M SM ,..., , (4.93) f 1, f 2 unde Mfi sunt instanţe ale modelelor fonematice, având: fi C F1 F2 F3 F4 … Fn-1 Fn MA ME MI MO MU ML f fn E( M , F( C)) P , i 1.. n , (4.94) unde Pf este un prag fixat, iar F(C) este vectorul de caracteristici al cadrului C.
3) Regăsirea modelului fonematic şi etichetarea regiunilor 149 Cap. 4. Analiza semnalului vocal Această fază presupune găsirea modelului fonematic cel mai probabil de asociat cu cadrul curent din regiunea ţintă. Etichetarea cu foneme poate fi făcută pentru fiecare cadru independent sau în corelaţie cu cadrele învecinate. minimă : În primul caz modelul asociat MC este cel pentru care distanţa pătratică E(MC,F(C)) este E( M C , F( C)) min E( M fi , F( C)) , (4.95) unde M fi SM C . i1 .. n În al doilea caz, în care etichetarea se face în corelaţie cu cadrele învecinate, dacă aceste cadre vecine fac parte dintr-un şir etichetat cu o aceeaşi fonemă fk, şi dacă Mfk face parte din setul SMC, atunci Mfk se va asocia cu cadrul C chiar dacă nu respectă condiţia (4.95). 4) Gruparea fonemelor şi determinarea subregiunilor În această ultimă fază subregiunile sunt determinate prin găsirea şi extinderea secvenţelor de cadre vecine etichetate cu aceeaşi fonemă. Dacă o secvenţă {Fi} este întreruptă de o fonemă singulară diferită Fp, secvenţa va fi extinsă şi peste cadrul respectiv: Fi Fi … Fi Fp Fi -> Fi Fi … Fi Fi Fi Figura 4.67. Extinderea secvenţelor fonematice În finalul procesului de extindere a secvenţelor fonematice, Ure se marchează graniţele de subregiuni ca fiind graniţele secvenţelor fonematice. În concluzie, metoda de segmentare în subregiuni fonematice bazată pe modelarea caracteristicilor spectrale are o mare aplicabilitate practică. Dacă se foloseşte în corelaţie cu metoda de segmentare fonematică prezentată în secţiunea 4.8, atunci cunoscându-se secvenţa fonematică asociată cu fiecare regiune, se va putea determina corespondenţa exactă dintre fiecare fonemă şi cadrele din acea regiune. 1 2 k-1 k k+1 1 2 k-1 k k+1 Pe de altă parte metoda de segmentare în subregiuni bazată pe model poate fi folosită şi în recunoaşterea vorbirii. În acest caz vor trebui luate în consideraţie toate combinaţiile de foneme care rezultă din setul SMC ( 4.93), iar combinaţia exactă va trebui determinată prin utilizarea unei predicţii lingvistice bazată pe vocabular. che a me die
- Page 116 and 117: 4.4.2.5. Detectarea categoriei Tran
- Page 118 and 119: Detectorul regiunii tranzitorii den
- Page 120 and 121: 102 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 122 and 123: Algoritmul de compactare în acest
- Page 124 and 125: 106 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 126 and 127: 108 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 128 and 129: 110 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 130 and 131: Punctul pivot se determină conform
- Page 132 and 133: 4.6.1.3. Detectarea maximelor de pe
- Page 134 and 135: 116 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 136 and 137: 118 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 138 and 139: 120 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 140 and 141: 4.7.3. Segmentarea bazată pe proba
- Page 142 and 143: 124 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 144 and 145: 126 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 146 and 147: 128 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 148 and 149: 130 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 150 and 151: 132 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 152 and 153: 134 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 154 and 155: 136 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 156 and 157: 4.8.4.1. Calculul distanţei dintre
- Page 158 and 159: F(C1) C1 C2 Np E(a,b) 140 Dp Cap. 4
- Page 160 and 161: Tabelul 4.10. Stabilirea frontierel
- Page 162 and 163: 144 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 164 and 165: Tabelul 4.13. Stabilirea frontierel
- Page 168 and 169: 150 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 170 and 171: c) În faza de etichetare s-a mers
- Page 172 and 173: 154 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 174 and 175: 156 Cap. 5. Sinteza de voce Aşa cu
- Page 176 and 177: 158 Cap. 5. Sinteza de voce Metodel
- Page 178 and 179: 160 Cap. 5. Sinteza de voce Urmeaz
- Page 180 and 181: 6. Metode de sinteză de voce 6.1.
- Page 182 and 183: 164 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 184 and 185: 166 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 186 and 187: 168 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 188 and 189: 170 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 190 and 191: 172 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 192 and 193: x(t) x1(t) x2(t) x1(t) x2(t) X1(t)
- Page 194 and 195: 6.3.2. Metoda bazată pe corpus 176
- Page 196 and 197: 178 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 198 and 199: Cost 180 Cap. 6. Metode de sinteză
- Page 200 and 201: 6.3.2.5. Algoritmul metodei de sint
- Page 202 and 203: Fiecare fază cuprinde mai multe et
- Page 204 and 205: 186 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 206 and 207: cat(Cuvint,term[nrcif]); if(nrcif>0
- Page 208 and 209: TEXT Forma flexionată Figura 6.13.
- Page 210 and 211: 192 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 212 and 213: 194 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 214 and 215: {LIT}+(le|lui)/{SEP} {/*peştele*/
3) Regăsirea modelului fonematic şi etichetarea regiunilor<br />
149<br />
Cap. 4. Analiza semnalului vocal<br />
Această fază presupune găsirea modelului fonematic cel mai probabil de asociat cu cadrul<br />
curent din regiunea ţintă. Etichetarea cu foneme poate fi făcută pentru fiecare cadru independent<br />
sau în corelaţie cu cadrele învecinate.<br />
minimă :<br />
În primul caz modelul asociat MC este cel pentru care distanţa pătratică E(MC,F(C)) este<br />
E( M C , F(<br />
C))<br />
min E(<br />
M fi , F(<br />
C))<br />
, (4.95)<br />
unde M fi SM C .<br />
i1<br />
.. n<br />
În al doilea caz, în care etichetarea se face în corelaţie cu cadrele învecinate, dacă aceste<br />
cadre vecine fac parte dintr-un şir etichetat cu o aceeaşi fonemă fk, şi dacă Mfk face parte din setul<br />
SMC, atunci Mfk se va asocia cu cadrul C chiar dacă nu respectă condiţia (4.95).<br />
4) Gruparea fonemelor şi determinarea subregiunilor<br />
În această ultimă fază subregiunile sunt determinate prin găsirea şi extinderea secvenţelor<br />
de cadre vecine etichetate cu aceeaşi fonemă. Dacă o secvenţă {Fi} este întreruptă de o fonemă<br />
singulară diferită Fp, secvenţa va fi extinsă şi peste cadrul respectiv:<br />
Fi Fi … Fi Fp Fi -> Fi Fi … Fi Fi Fi<br />
Figura 4.67. Extinderea secvenţelor fonematice<br />
În finalul procesului de extindere a secvenţelor fonematice, Ure se marchează graniţele de<br />
subregiuni ca fiind graniţele secvenţelor fonematice.<br />
În concluzie, metoda de segmentare în subregiuni fonematice bazată pe modelarea<br />
caracteristicilor spectrale are o mare aplicabilitate practică. Dacă se foloseşte în corelaţie cu<br />
metoda de segmentare fonematică prezentată în secţiunea 4.8, atunci cunoscându-se secvenţa<br />
fonematică asociată cu fiecare regiune, se va putea determina corespondenţa exactă dintre fiecare<br />
fonemă şi cadrele din acea regiune.<br />
1 2 k-1 k k+1 1 2 k-1 k k+1<br />
Pe de altă parte metoda de segmentare în subregiuni bazată pe model poate fi folosită şi<br />
în recunoaşterea vorbirii. În acest caz vor trebui luate în consideraţie toate combinaţiile de<br />
foneme care rezultă din setul SMC ( 4.93), iar combinaţia exactă va trebui determinată prin<br />
utilizarea unei predicţii lingvistice bazată pe vocabular.<br />
che<br />
a<br />
me<br />
die