Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică
Tabelul 4.13. Stabilirea frontierelor pentru secvenţa 146 Cap. 4. Analiza semnalului vocal Np=2, Dp=2, Prag=50 Np=2, Dp=3, Prag=50 Indice Front. Perioade Front. Frontiera Perioade Front. Frontiera F1 14 - 19 16/17 13- 20 16/17 F2 24 – 27 25/26 23 – 29 26 F3 49 -51 50 48 – 51 49/50 F4 57 - 59 58 57 – 60 58/59 F5 88 - 91 89/90 86 – 92 89 F6 103 - 110 106/107 102 - 110 106 Din tabelul 4.12 se observă că subregiunea delimitată de frontierele F3 şi F4 este neperiodică, ea va fi asociată cu consoana glidă /R/. Asocierea foneme-subregiuni va fi următoarea: E Figura 4.64. Determinarea subregiunilor vocalice pentru secvenţa Din experimentele prezentate se vede că rezultatele sunt convergente atât în cazul vorbitorului masculin, cât şi în cazul vorbitorului feminin, chiar folosind diferite seturi de parametri. Avantajul metodei derivă din simplitatea şi cantitatea redusă de calcule necesară. Ca o observaţie care trebuie să fie făcută relativ la acestă metodă, dacă numărul de frontiere detectate este mai mare decât N-1, unde N este numărul de subregiuni fonematice în care se împarte regiunea, atunci vor trebui luate în consideraţie şi tranziţiile fonematice (difonemele). Astfel, pentru cazul vorbitorului feminin prezentat anterior, a fost considerată şi tranziţia /A/ - /L/ (difonema /AL/). N E R A AL L Fstart F1 F2 F3 F4 F5 F6 Fend Pentru a asocia în mod corect fonemele şi tranziţiile fonematice cu subregiunile detectate, va trebui folosită o metodă de recunoaştere a fonemelor pe baza caracteristicilor spectrale, aşa cum este metoda prezentată în cele ce urmează.
147 Cap. 4. Analiza semnalului vocal 4.8.4.4. Metoda de segmentare în subregiuni fonematice bazată pe modelarea caracteristicilor spectrale Această metodă de segmentare în subregiuni fonematice se bazează tot pe calculul coeficienţilor Fourier, şi se aplică asupra regiunilor sonor-vocalice din semnalul vocal, la fel ca şi metoda bazată pe detectarea tranziţiilor bruşte. Metoda presupune modelarea caracteristicilor spectrale ale fiecărei foneme de tip vocală sau consoană glidă şi detectarea fonemelor din regiunea ţintă prin compararea cu modelul. Metoda cuprinde 4 faze: (1) faza de modelare; (2) compararea vectorilor regiunii ţintă cu modelul; (3) regăsirea modelului fonematic şi etichetarea regiunilor; (4) gruparea fonemelor şi determinarea subregiunilor. 1) Faza de modelare Faza de modelare cuprinde realizarea în regim manual a mai multor modele pentru fiecare fonemă în parte. Această fază corespunde cu faza de antrenare caracteristică oricărui proces de recunoaştere bazată pe model. Modelarea se face pentru un singur vorbitor (se construieşte câte un fişier model pentru fiecare vorbitor). Fonemele pentru care se realizează modelarea sunt: vocalele /a/, /e/, /i/, /o/, /u/, /ă/, /î/, şi respectiv consoanele glide /l/, /m/, /n/. Crearea unui model implică: a) Alegerea unui cadru din semnal ce corespunde cu fonema dorită. Cadrele se aleg sincron cu frecvenţa şi pot avea o lungime de 1,2, 3 sau 4 perioade. Fiecare fişier model se va crea utilizând o lungime prestabilită a cadrelor. b) Calculul coeficienţilor Fourier corespunzători. În metoda prezentată s-a ales utilizarea primilor N= 10 .. 12 coeficienţi ce corespund primelor N= 10..12 maxime din spectrul Fourier. c) Memorarea în fişierul model. În figura 4.65 se prezintă un exemplu de modelare pentru fonemele /A/ şi /E/ preluate de la un vorbitor masculin. Cadrele au o lungime de două perioade, iar în fişierul model se vor introduce primele 12 maxime (corespunzătoare formanţilor) din spectrul Fourier. (1) (2) Figura 4.65. Modelarea fonemelor (1) /E/, (2) /A/; sus: cadrul de semnal, jos: spectrul Fourier
- Page 114 and 115: 96 Cap. 4. Analiza semnalului vocal
- Page 116 and 117: 4.4.2.5. Detectarea categoriei Tran
- Page 118 and 119: Detectorul regiunii tranzitorii den
- Page 120 and 121: 102 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 122 and 123: Algoritmul de compactare în acest
- Page 124 and 125: 106 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 126 and 127: 108 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 128 and 129: 110 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 130 and 131: Punctul pivot se determină conform
- Page 132 and 133: 4.6.1.3. Detectarea maximelor de pe
- Page 134 and 135: 116 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 136 and 137: 118 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 138 and 139: 120 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 140 and 141: 4.7.3. Segmentarea bazată pe proba
- Page 142 and 143: 124 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 144 and 145: 126 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 146 and 147: 128 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 148 and 149: 130 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 150 and 151: 132 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 152 and 153: 134 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 154 and 155: 136 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 156 and 157: 4.8.4.1. Calculul distanţei dintre
- Page 158 and 159: F(C1) C1 C2 Np E(a,b) 140 Dp Cap. 4
- Page 160 and 161: Tabelul 4.10. Stabilirea frontierel
- Page 162 and 163: 144 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 166 and 167: 2) Compararea vectorilor din regiun
- Page 168 and 169: 150 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 170 and 171: c) În faza de etichetare s-a mers
- Page 172 and 173: 154 Cap. 4. Analiza semnalului voca
- Page 174 and 175: 156 Cap. 5. Sinteza de voce Aşa cu
- Page 176 and 177: 158 Cap. 5. Sinteza de voce Metodel
- Page 178 and 179: 160 Cap. 5. Sinteza de voce Urmeaz
- Page 180 and 181: 6. Metode de sinteză de voce 6.1.
- Page 182 and 183: 164 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 184 and 185: 166 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 186 and 187: 168 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 188 and 189: 170 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 190 and 191: 172 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 192 and 193: x(t) x1(t) x2(t) x1(t) x2(t) X1(t)
- Page 194 and 195: 6.3.2. Metoda bazată pe corpus 176
- Page 196 and 197: 178 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 198 and 199: Cost 180 Cap. 6. Metode de sinteză
- Page 200 and 201: 6.3.2.5. Algoritmul metodei de sint
- Page 202 and 203: Fiecare fază cuprinde mai multe et
- Page 204 and 205: 186 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 206 and 207: cat(Cuvint,term[nrcif]); if(nrcif>0
- Page 208 and 209: TEXT Forma flexionată Figura 6.13.
- Page 210 and 211: 192 Cap. 6. Metode de sinteză de v
- Page 212 and 213: 194 Cap. 6. Metode de sinteză de v
Tabelul 4.13. Stabilirea frontierelor pentru secvenţa <br />
146<br />
Cap. 4. Analiza semnalului vocal<br />
Np=2, Dp=2, Prag=50 Np=2, Dp=3, Prag=50<br />
Indice Front. Perioade Front. Frontiera Perioade Front. Frontiera<br />
F1 14 - 19 16/17 13- 20 16/17<br />
F2 24 – 27 25/26 23 – 29 26<br />
F3 49 -51 50 48 – 51 49/50<br />
F4 57 - 59 58 57 – 60 58/59<br />
F5 88 - 91 89/90 86 – 92 89<br />
F6 103 - 110 106/107 102 - 110 106<br />
Din tabelul 4.12 se observă că subregiunea delimitată de frontierele F3 şi F4 este<br />
neperiodică, ea va fi asociată cu consoana glidă /R/. Asocierea foneme-subregiuni va fi<br />
următoarea:<br />
E<br />
Figura 4.64. Determinarea subregiunilor vocalice pentru secvenţa <br />
Din experimentele prezentate se vede că rezultatele sunt convergente atât în cazul<br />
vorbitorului masculin, cât şi în cazul vorbitorului feminin, chiar folosind diferite seturi de<br />
parametri. Avantajul metodei derivă din simplitatea şi cantitatea redusă de calcule necesară.<br />
Ca o observaţie care trebuie să fie făcută relativ la acestă metodă, dacă numărul de<br />
frontiere detectate este mai mare decât N-1, unde N este numărul de subregiuni fonematice în<br />
care se împarte regiunea, atunci vor trebui luate în consideraţie şi tranziţiile fonematice<br />
(difonemele). Astfel, pentru cazul vorbitorului feminin prezentat anterior, a fost considerată şi<br />
tranziţia /A/ - /L/ (difonema /AL/).<br />
N E R A AL L<br />
Fstart F1 F2 F3 F4 F5 F6 Fend<br />
Pentru a asocia în mod corect fonemele şi tranziţiile fonematice cu subregiunile detectate,<br />
va trebui folosită o metodă de recunoaştere a fonemelor pe baza caracteristicilor spectrale, aşa<br />
cum este metoda prezentată în cele ce urmează.