Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

users.utcluj.ro
from users.utcluj.ro More from this publisher
15.06.2013 Views

130 Cap. 4. Analiza semnalului vocal Astfel, pentru fiecare grup fonetic care a fost potrivit cu o regulă prin pattern matching, se încearcă asocierea cu o regiune sau o serie de regiuni consecutive care respectă condiţiile specificate de acea regulă. Aceste condiţii se referă la lungimea minimă şi maximă pe care trebuie să o aibă regiunea sau secvenţa de regiuni, precum şi la tipul regiunilor. Fiecare vorbitor prezintă anumite tipare în care se incadrează rostirea lui. Astfel, fiecare fonemă, vocală sau consoană, va avea propriile caracteristici în ceea ce priveşte: (1) durata rostirii şi (2) forma semnalului, aflată în concordanţă cu un anumit tip de regiune detectată din semnalul vorbit. Toate aceste caracteristici trebuie evidenţiate în setul de reguli care va fi proiectat, astfel încât să se respecte anumite limite în ceea ce priveşte durata, respectiv anumite tipuri generice de regiuni în ceea ce priveşte forma de semnal. Uneori pentru o anumită fonemă sau un acelaşi grup de foneme trebuie scrise mai multe reguli (rareori mai mult de două sau trei), care să specifice toate instanţele (formele concrete) care se caută în semnal. La sfârşitul fiecărui grup de reguli trebuie invocată primitiva TestUnput() pentru a indica faptul că au fost efectuate toate încercările de potrivire pentru grupul fonetic curent. Dacă analizorul ajunge la această regulă şi nu o validează (nu găseşte nici o potrivire pentru grupul fonetic curent), atunci se revine la secvenţa fonetică anterioară pentru a încerca o nouă potrivire. Avantajul acestei abordări cu privire la asocierea foneme-regiuni, abordare bazată pe reguli de asociere, este următoarea: odată scris un set de reguli pentru un vorbitor, el va putea fi adaptat cu uşurinţă pentru un altul rescriind doar condiţiile de validare pentru grupurile fonematice; în general, vor trebui modificate duratele fonemelor, precum şi unele caracteristici pentru regiuni. Setul de reguli prezentat a fost proiectat iniţial pentru un vorbitor masculin şi apoi a fost extins şi pentru un vorbitor feminin. A. Pentru duratele fonemelor s-a folosit următoarea notaţie: L_ , unde: specifică fonema sau categoria fonematică respectivă, de exemplu: VOC vocală, CONS consoană, D fonema /d/ specifică durata minimă (n=1), respectiv maximă (n=2) a fonemei În tabelul 4.9 se prezintă duratele rostirii pentru diferite grupuri de foneme : B. Pentru tipurile de regiuni avem următoarele notaţii: - R_LIN - Regiune de linişte sau linişte nesonoră - R_VOC - Regiune de tip vocală sonoră - R_CONS - Regiune de tip consoană nesonoră - R_ZT – Zonă tranzitorie: poate fi o regiune de tip tranzitorie, tranzitorie densă, de tip salt, sau o regiune neregulată scurtă - R_ANY – orice tip de regiune

Tabelul 4.9. Duratele rostirii pentru diferite grupuri de foneme Notaţie Durată minimă (ms) Notaţie 131 Durată maximă (ms) Tip fonemă L_BEGIN1 0. L_BEGIN2 1500. Început fişier L_VOC1_SING 21. L_VOC2_SING 230. Vocală singulară L_VOC1 42. L_VOC2 150. Vocală L_CONS1 18. L_CONS2 220. Consoană Cap. 4. Analiza semnalului vocal L_LMN1 0. L_LMN2 40. Consoane glide: /l/, /m/, /n/ L_C1 2.5 L_C2 45. /c/ L_G1 2.5 L_G2 45. /g/ L_V1 10. L_V2 80. /v/ L_D1 5. L_D2 70. /d/ L_P1 1.3 L_P2 33. /p/ L_B1 1.1 L_B2 22. /b/ L_R1 5. L_R2 50. /r/ scurt L_REND1 17. L_REND2 70. /r/ lung L_PBI1 20. L_PBI2 70. /pi/, /bi/ L_DR1 20. L_DR2 100. /dr/ L_PR1 10. L_PR2 80. /pr/ L_T1 7. L_T2 150. /t/ L_TR1 22. L_TR2 120. /tr/ L_F1 20. L_F2 135. /f/ L_TRANZ_FON1 0. L_TRANZ_FON2 143. Tranziţie între foneme L_TRANZ_CUV1 0. L_TRANZ_CUV2 650. Tranziţie între cuvinte Aşa cum aminteam anterior, fiecare regulă se termină cu una din primitivele TestReject() sau TestUnput(). Dacă regiunile din tabelul de regiuni respectă condiţiile de formă şi durată impuse de fiecare regulă, atunci regula se validează şi se face asocierea grupului de foneme curent cu setul de regiuni. Dacă nu se respectă condiţiile impuse, atunci se trece la regula următoare. În continuare se prezintă câteva exemple din setul de reguli de asociere foneme-regiuni.

Tabelul 4.9. Duratele rostirii pentru diferite grupuri de foneme<br />

Notaţie<br />

Durată<br />

minimă<br />

(ms)<br />

Notaţie<br />

131<br />

Durată<br />

maximă<br />

(ms)<br />

Tip fonemă<br />

L_BEGIN1 0. L_BEGIN2 1500. Început fişier<br />

L_VOC1_SING 21. L_VOC2_SING 230. Vocală singulară<br />

L_VOC1 42. L_VOC2 150. Vocală<br />

L_CONS1 18. L_CONS2 220. Consoană<br />

Cap. 4. Analiza semnalului vocal<br />

L_LMN1 0. L_LMN2 40. Consoane glide: /l/, /m/, /n/<br />

L_C1 2.5 L_C2 45. /c/<br />

L_G1 2.5 L_G2 45. /g/<br />

L_V1 10. L_V2 80. /v/<br />

L_D1 5. L_D2 70. /d/<br />

L_P1 1.3 L_P2 33. /p/<br />

L_B1 1.1 L_B2 22. /b/<br />

L_R1 5. L_R2 50. /r/ scurt<br />

L_REND1 17. L_REND2 70. /r/ lung<br />

L_PBI1 20. L_PBI2 70. /pi/, /bi/<br />

L_DR1 20. L_DR2 100. /dr/<br />

L_PR1 10. L_PR2 80. /pr/<br />

L_T1 7. L_T2 150. /t/<br />

L_TR1 22. L_TR2 120. /tr/<br />

L_F1 20. L_F2 135. /f/<br />

L_TRANZ_FON1 0. L_TRANZ_FON2 143. Tranziţie între foneme<br />

L_TRANZ_CUV1 0. L_TRANZ_CUV2 650. Tranziţie între cuvinte<br />

Aşa cum aminteam anterior, fiecare regulă se termină cu una din primitivele<br />

TestReject() sau TestUnput(). Dacă regiunile din tabelul de regiuni respectă condiţiile<br />

de formă şi durată impuse de fiecare regulă, atunci regula se validează şi se face asocierea<br />

grupului de foneme curent cu setul de regiuni. Dacă nu se respectă condiţiile impuse, atunci se<br />

trece la regula următoare.<br />

În continuare se prezintă câteva exemple din setul de reguli de asociere foneme-regiuni.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!