Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Figura 3.39. Litera A din cuvântul “mama” rostit în condiţii normale. Se observă doi
formanţi principali şi alţi câţiva secundari. ..............................................................40
Figura 3.40. Litera A din cuvântul “mama” rostit în condiţiile obstrucţionării căilor
nazale. Se observă dispariţia formanţilor de ordin superior precum şi
deplasarea în tonalitate a primului formant..............................................................40
Figura 3.41. Litera M din cuvântul “maşină” rostit de către autor (vocea A). Se observă
doi formanţi principali..............................................................................................40
Figura 3.42. Litera M din cuvântul “maşină” rostit de vocea B. Spectrul este asemănător
cu cel de la vocea A, diferenţele constând doar din raportul amplitudinilor
celor doi formanţi. ....................................................................................................40
Figura 3.43. Litera A din cuvântul “maşină” rostit de către autor (vocea A). Spectrul
acestei rostiri vocalice conţine trei formanţi bine conturaţi. ....................................41
Figura 3.44. Litera A din cuvântul “maşină” rostit de vocea B. Se observă diferenţa faţă de
cazul anterior (vocea A), prin faptul că acum spectrul conţine o serie largă de
armonici, cu primele cinci armonici bine conturate. ................................................41
Figura 3.45. Litera S din cuvântul “maşină” rostit de către autor (vocea A). Se observă că
spectrul, în cazul acestei consoane, conţine o paletă largă de armonici, situate
îndeosebi la frecvenţe superioare. ............................................................................41
Figura 3.46. Litera S din cuvântul “maşină” rostit de vocea B. Diferenţa este că armonicile
superioare sunt mult mai bine conturate decât în cazul anterior corespondent........41
Figura 3.47. Vocala A - Formele de undă (sus: FM; jos: MW) ...................................................42
Figura 3.48. Vocala A – Spectrele armonice(sus: A –FM; jos: A –MW) ....................................42
Figura 3.49. Vocala E -FM. Sunt vizibili 3 formanţi principali. ..................................................43
Figura 3.50. Vocala E - MW. Formantul 3 s-a redus cu 5%. .......................................................43
Figura 3.51. Vocala I -FM. În acest caz vocala are doi formanţi. ................................................43
Figura 3.52. Vocala I - MW. Formanţii se păstrează; apare zgomotul de fond............................43
Figura 3.53. Vocala O -FM. In acest caz vocala are trei formanţi. ..............................................43
Figura 3.54. Vocala O - MW. Formantul 3 creşte cu aproximativ 3%.........................................43
Figura 3.55. Vocala U -FM. În acest caz vocala are doi formanţi majori. ...................................44
Figura 3.56. Vocala U - MW. Formantul 2 a scăzut cu aproximativ 12%. ..................................44
Figura 3.57. Vocala /A/ îmbogăţită cu armonici înalte ................................................................44
Figura 3.58. Cele trei segmente definitorii pentru rostirea unei vocale........................................45
Figura 3.59. Vocala A segmentul de atac. Amplitudinea creşte progresiv; durata
segmentului: 42,2 ms; frecvenţa medie este de 120 Hz. ..........................................46
Figura 3.60. Vocala A porţiunea mediană. Se observă un spectru de mai multe armonici;
amplitudinea este constantă; durata segmentului: 89,6 ms; frecvenţa
fundamentală este de 109 Hz....................................................................................46
Figura 3.61. Vocala A porţiunea finală. Amplitudinea scade progresiv; durata
segmentului: 37,5 ms; frecvenţa fundamentală este de 124 Hz. .............................46
Figura 3.62. Vocala E segmentul de atac. Amplitudinea creşte; durata segmentului: 45,4
ms; frecvenţa medie este de 112 Hz. ........................................................................47
x