Teza doctorat (pdf) - Universitatea Tehnică

Figura 3.17. Vocala A1. Se observă un spectru de armonici uniform, începând cu
frecvenţa primului formant de 117 Hz..................................................................... 34
Figura 3.18. Vocala A2. Forma spectrului de frecvenţe este aproape identică cu cea din
cazul anterior, cu deosebirea faptului că aici primul formant are frecvenţa de
142 Hz...................................................................................................................... 34
Figura 3.19. Vocala E1. Se observă un spectru cu trei frecvenţe formantice dominante,
începând cu frecvenţa primului formant de 122 Hz. ............................................... 34
Figura 3.20. Vocala E2. Spectrul este din nou asemănător cu cel din primul caz; aici
primul formant are frecvenţa de 137 Hz.................................................................. 34
Figura 3.21. Cazul A. Cele două frecvenţe de 1000 Hz şi 3000 Hz se adună, fiind deci în
fază........................................................................................................................... 35
Figura 3.22. Cazul B. Cele două frecvenţe de 1000 Hz şi 3000 Hz se scad, fiind în
antifază..................................................................................................................... 35
Figura 3.23. Cazul A. Semnal generat din trei frecvenţe de bază: de 1000 Hz, 3000 Hz şi
respectiv 6000 Hz .................................................................................................... 35
Figura 3.24. Cazul B. Acelaşi semnal, din care s-a extras acum o fereastră de analiză ce
conţine un număr întreg de perioade (8 perioade) ................................................... 35
Figura 3.25. Cazul A. Semnalul x(t) a fost generat din două frecvenţe de bază: de 1000 Hz
şi respectiv 3000 Hz................................................................................................. 36
Figura 3.26. Cazul B. Semnalul x(t) a fost modulat cu o frecvenţă f0=10000 Hz: x1(t) =
x(t)* sin(2πf0t) ......................................................................................................... 36
Figura 3.27. Cazul A. Semnal audio înregistrat la o frecvenţă de eşantionare de 96000Hz........ 36
Figura 3.28. Cazul B. Acelaşi semnal eşantionat la o frecvenţă mai mică, de 15000 Hz............ 36
Figura 3.29. Cazul A. Semnal audio înregistrat de la un casetofon, la o frecvenţă de
eşantionare de 96000Hz........................................................................................... 37
Figura 3.30. Cazul B. Semnal audio înregistrat de la CD player la aceeaşi frecvenţă de
eşantionare.. ............................................................................................................. 37
Figura 3.31. Cazul C. Semnal audio generat ca sumă de 22 de frecvenţe de la 1000 Hz la
22000 Hz. Componentele au toate aceeaşi amplitudine. ......................................... 38
Figura 3.32. Cazul D. Acelaşi semnal înregistrat pe casetofon apoi din nou pe calculator la
aceeaşi frecvenţă de eşantionare cu semnalul original.. .......................................... 38
Figura 3.33. Nota Do la pian. Frecvenţa fundamentală este 525 Hz. .......................................... 38
Figura 3.34. Nota Do la acordeon. Are aceeaşi frecvenţă fundamentală, dar un timbru mai
bogat......................................................................................................................... 38
Figura 3.35. Nota Do la vibrafon. Se observă spectrul constituit doar din două armonici;
sunetul este mai pur, dar nu la fel de profund ca în cazurile anterioare. ................. 39
Figura 3.36. Nota Do la orgă. Sunetul are un impact perceptual profund din cauza
armonicilor secundare care au amplitudinea apropiată de amplitudinea
armonicii principale. ................................................................................................ 39
Figura 3.37. Litera M din cuvântul “mama” rostit în condiţii normale. Se observă doi
formanţi la 64 şi 128 Hz. ......................................................................................... 39
Figura 3.38. Litera M din cuvântul “mama” rostit în condiţiile obstrucţionării căilor
nazale. Se observă dispariţia celui de-al doilea formant.......................................... 39
ix