Indrumator Statiuni forestiere

MOŢIU PETRICĂ TUDOR
ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE
LA
STAŢIUNI FORESTIERE
2008
1

CUPRINS
1. STAŢIUNI FORESTIERE MONTANE (F.M.)………………………………1
1.1. STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE MOLIDIŞURI FM3……..1
Staţiuni de molidişuri din areal……………………………………………………....3
Staţiuni de molidişuri de limită şi de rarişti de molid……………………………5
Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale………………………………..6
1.2.STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE AMESTECURI FM2…….7
1.3. STAŢIUNILE FORESTIERE MONTANE Şl PREMONTANE DE
FĂGETE (FM1+FD4)……………………………………………………………...8
2.STAŢIUNI FORESTIERE DE DEALURI ŞI PODIŞURI (F.D)………………..15
2.1.STAŢIUNII FORESTIERE DE FĂGETE ŞI GORUNETE DE DEALURI
(FD3)………………………………………………………………………………………..15
2.1.1.TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE…………………………………....15
2.1.2.TIPURI DE STAŢIUNI DE FĂGETE DE DEALURI…………………...19
2.2.STAŢIUNI DE CVERCETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL – FD2………………......21
TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL CERETE ŞI
GÂRNIŢETE DE DEALURI FD2…………………………………………………21
2.4 STAŢIUNI FORESTIERE DE STEJERETE ŞI AMESTECURI DE
DIFERITE SPECII DE CVERCINEE DIN REGIUNEA DEALURILOR
JOASE ŞI CÂMPIILOR SUBCOLINARE (FD1)…………………………….....25
3. STAŢIUNI FORESTIERE DE CÂMPIE (C.F.)…………………………………29
3.1. TIPURI DE STAŢIUNI DE STEJĂRETE ŞI ŞLEAURI DE CÂMPIE….29
3.2. TIPURI DE STAŢIUNI DE CERETO-STEJERETE, CERETE ŞI CERTO-
GÂRNIŢETE…………………………………………………………………………..30
3.3. TIPURI DE STAŢIUNI DE GÂRNIŢETE………………………………….30
3.4. TIPURI DE STAŢIUNI DIN LUNCILE APELOR CURGĂTOARE…....30
4. STAŢIUNI DE SILVOSTEPĂ…………………………………………………..36
4.1. STAŢIUNI DE ŞLEAURI, DE STEJERETE DE STEJAR PEDUNCULAT
SI BRUMĂRIU ŞI DE CVERCETE MEZOXEROFILE ŞI XEROFLE……...36
4.2. STAŢIUNI DE SILVOSTEPA DE STEJERETE XEROFILE………………37
4.3.STAŢIUNI DE LUNCA DIN SILVOSTEPA…………………………………….37
5. STAŢIUNI FORESTIERE DIN LUNCA SI DELTA DUNĂRII……………....42
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................43
2

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR STAŢIUNI FORESTIERE DIN
ROMÂNIA
2. STAŢIUNI FORESTIERE MONTANE (F.M.)
1.1. STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE MOLIDIŞURI FM3
TIPURI DE STAŢIUNI
Staţiunile forestiere montane de molidişuri se caracterizează deci sub
raportul elementelor geotopului prin prezenţa substratelor sau materialelor parentale
acide mai rar intermediare sau bazice alcătuite din roci sau depozite pe care se formează
un relief accidentat în care domină versanţii în general cu înclinare repede la foarte
repede cu expoziţii variate. Climatul staţiunilor forestiere montane de molidişuri
este rece şi umed cu ierni aspre geroase cu zăpadă abundentă şi care durează 6 luni.
Solurile sunt în general superficiale şi scheletice, cu volum etiafic mic, rar mijlociu
sau mare, debazificate şi acide cu humus de tip moder sau humus brut de troficitate
mijlocie sau inferioară, bine aprovizionat cu apă datorită umidităţii estivale în tot
timpul anului peste nivelul Ue3-2.
Staţiunile forestiere montane de molidişuri se diferenţiază în raport cu natura
rocii sau substratului petrografic, forma de relief, tipul şi subtipul de sol, volumul
edafic, troficitatea, umiditatea şi capacitatea de aprovizionare cu apă a solurilor.
În raport cu roca sau substratul petrografic, staţiunile forestiere se pot grupa în
staţiuni pe roci metamorfice sau magmatice, acide sau intermediare şi staţiuni pe roci
calcaroase.
În rapont cu forma de relief, staţiunile forestiere montane de molidişuri se pot
grupa astfel:
a) staţiuni de terenuri drenate, cu versanţi de la slab la puternic înclinaţi,
culmi şi platforme;
b) staţiuni pe versanţi repezi, văi înguste în V adăpostite, umede şi reci;
c) staţiuni de terenuri cu drenaj insuficient, cu exces de umiditate până la
mlăştinoase pe versanţi lini, locuri joase, zone de izvoare;
d) staţiuai de abrupturi şi versanţi repezi cu stânci şi bolovani sau cu soluri
erodate pe roci sedimentare (exclusiv calcare).
Staţiunile pe terenuri drenate în raport cu tipul de sol, se pot grupa astfel:
staţiuni cu Districambosoluri şi Andosoluri şi subtipuri de tranziţie spre alte
soluri cu mull şi mull-moder, fără caractere de eluviere sau slab luvice şi staţiuni
cu Prepodzoluri şi Podzoluri cu humus brut.
Acestea la rândul lor se diferenţiază în raport cu volumul edafic, categoria
de troficitate, capacitatea de aprovizionare cu apă şi umiditate estivală dominantă.
Astfel staţiunile cu Districambosoluri şi Audosoluri şi subtipurile de tranziţie spre
acestea se grupează în seria cu Oxalis-Dentaria şi în raport cu volumul edafic şi
deci regimul de troficitate şi capacitatea de aprovizionare cu apă pot apărea
următoarele tipuri de staţiuni:
1 - Montan de molidişuri de bonitate superioară districambosol şi
andosol edafic mare şi mijlociu cu Oxalis-Dentaria +/- acidoflile cu formula
staţională FM3BsTIII-IIHIV-VUe4
2 - Montan de molidişuri de bonitate superioară districambosol şi
andosol edafic submijlociu cu Oxalis-Dentaria +/- acidoflie cu formula staţională
FM3BmT IIH IIIUe3-2 .
3

3 - Montan de molidişuri de bonitate inferioară districambosol şi andosol
edafic mic cu Oxalis-Dentaria +/- acidoflie, FM3BiTIH IIUe3-2
În aceleaşi condiţii de rocă şi relief, dar pe prepodzoluri şi podzoluri cu humus
brut, cu volum edafic mijlociu, apar staţiuni de molidişuri de bonitate mijlocie:
4 - Montan de molidişuri Bm prepodzol edafic mijlociu cu Luzula
silvatica, FM3BmTIIH IVUe2.
Pe aceleaşi soluri dar cu volum edafic mic, de regulă pe coame sau versanţi
repezi, apare tipul:
5 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară prepodzol edafic
mic cu Calamagrostis - Luzula, FM 3BiTIHIIUe2-1
Pe prepodzoluri cu moder şi muşchi de pe versanţi slab la moderat înclinaţi sau de
pe locuri aşezate, apare tipul:
6 - Montan de molidisuri de bonitate mijlocie prepodzol edafic
submijlociu cu Hylocomium, FM 3 BiT IIH IV-V Ue4.
În aceleaşi condiţii de rocă şi relief, dar pe solurile cu humus brut +/- turbos,
superficiale sau mijlociu profunde, semischeletice, cu volum edafic mic, apare tipul:
7 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară podzolic edafic mie cu
Hylocomium ş.a. muşchi verzi, FM 3BiT IH IIIUe 4 sau
8 - Montan de molidisuri Bi podzolic cu humus brut edafic submijlociu şi
mic cu Vaccinium, FM 3 BiT 0...mH IIIUe4-3
Pe terenurile cu drenaj insuficient, cu exces de umiditate până la
mlăştinoase de pe versanţi lini, locuri joase, zone de izvoare, pe districambosoluri
profunde, gleizate, cu volum edafic mare, apare tipul:
9 - Montan de molidisuri de bonitate superioară la mijlocie, districambosol
edafic mare cu drenaj imperfect, FM 3BsT IVH (E)-IVUe3-2,
În aceleaşi condiţii, dar pe prepodzoluri gleice cu voluni edafic
submijlociu, apare tipul:
10 - Montan de molidisuri de bonitate mijlocie prepodzol excesiv
umezit freatic cu Polytrichum, FM 3BmT II-IH (E)-vUe6-5, iar pe solurile
puternic gleizate sau gleiosoluri slab turboase sau cu humus brut hidromorf, cu
volum edafic mic-submijlociu, tipul:
11 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară semimlăştinos freatic slab
turbos cu Polytrichum şi Sphagnum, FM 3BiT I…mH E Ue7-6.
Pe gleiosolurile şi solurile turboase propriu-zisc din depresiuni şi zone umede
de izvoare apare tipul de bonitate inferioară:
12 - Montan de molidisuri Bi turbo-gleic şi turbărie cu Sphagnum
FM3BiT0..mHEU8.
Pe versantii repezi de văi înguste, adăpostite, umede şi reci, cu
prepodzoluri sau podzoluri tipice superficiale şi scheletice, apare tipul:
13 - Montan de molidisuri de bonitate mijlocie spre inferioară, vai
înguste în V, podzolic edafic mic, FM 3BmT I-IIH IIUe4.
Pe roci calcaroase şi versanţi moderat la puternic înclinaţi şi culmi cu soluri
rendzine tipice, litice sau cambice, apar două tipuri în raport cu volumul edafic:
14 - Montan de molidisuri de bonitate mijlocie sau superioară
rendzinic edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria, FM3Bm(s)T IV-VH IIUe4 sau
15 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară rendzinic edafic mic
cu Oxalis-Dentaria FM 3BiT III-IH II-IUe2.
Pe versantii foarte repezi, abrupţi cu soluri erodate şi neevoluate, formate
pe substrate din roci sedimentare, apare tipul: Montan de molidisuri de bonitate
subinferioară, stâncărie şi eroziune excesivă.
4

La limita superioară a pădurilor în presubalpin, pe criptopodzoluri sau
prepodzoluri, cu modcr, superficiale sau mijlociu profunde, semischeletice sau
scheletice, cu volum edafic submijlociu sau mic, apare tipul:
16 - Montan presubalpin de molidisuri de bonitate inferioară prepodzolcriptopodzol
cu Oxatis-Soldanella, FM3BiT IIH IIIUe3, iar pe podzoluri cu humus
brut, cu volum edafic mic şi foarte mic;:
17 - Montan presubalpin de molidişuri Bi podzolic cu humus brut şi
Vaccinium, FM3BiT1...0HIIIUe4. Pe podzolurile turboase apare tipul:
18 - Montan presubalpin de molidişuri de bonitate inferioară
podzolic-turboscheletic cu Vaccinium-Polytrichum, FM3BiT0...mH E-IUe5-4.
Tot la limita superioară a pădurilor, dar pe versanţi în pantă slabă, pe
platforme, depresiuni sau zone umede, de izvoare, semimlăştinoase cu humus brut
hidromorf +/- turbă oligotrofă apar tipurile:
19 - Montan presubalpin de molidişuri de bonitate inferioară podzolic
semimlăştinos cu Polytrichum, FM3BiTIHEUe8-5, sau Montan presubalpin de
molidişuri de bonitate subinferioară turbomlăştinos cu Sphagnum.
În luncile apelor curgătoare din zona montană superioară, în funcţie de
natura solului (districambosoluri gleizate, aluvosoluri moderat humifere sau slab
humifere), pot apărea în raport cu volumul lor edafic trei tipuri de staţiuni şi
anume:
20 — Montan de molidişuri de bonitate superioară districambosol freatic
umed, gleizat şi semigleic, edafic mare în lunca înaltă, FM 3(l)BsTIVH IVUe4.
21 - Montan de molidişuri de bonitate mijlocie aluvosol moderat
humifer, edafic submijlociu-mijlociu, FM 3(l)BmT IIIH IVUe5-4 şi
22 - Montan de molidişuri de bonitate inferioară aluvosoi slab humifer
edafic mic si foarte mic, FM 3BiT IIH IIIUe5-4,
În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni
montane de molidişuri(FM3):
Staţiuni de molidişuri din areal
A. Staţiuni pe substrate (depozite) sau roci magmatice metamorfice sau
sedimentare acide sau intermediare (rar bazice)
1. Staţiuni pe versanţi divers înclinaţi, culmi, terenuri orizontale,
depresiuni uşoare, viroage, văi fără apă.
1.a)Districambosoluri tipice sau andosoluri şi flora de tip Oxalis-Dentaria:2
b) Districambosoluri şi criptopodzoluri sau prepodzoluri : 3
c) Podzoluri cu humus brut: 4
d) Hidrisoluri cu gleiosoluri sau stagnosoluri: 5
2. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, terenuri +/- orizontale, depresiuni, la
altitudini cuprinse între 800-1200 m în Carpaţii Orientali, 1100-1400 m în
Carpaţii Meridionali şi Occidentali,, cu districambosoluri (uneori şi andosoluri
în lanţul vulcanic Căliman, Gurghiu, Harghita), profunde sau foarte profunde, +/-
scheletice, cu volum edafic mijlociu sau mare şi pătură erbacee de tip Oxalis-
Dentaria - TSi-
5

TS1 - Montan de molidişuri Bs, districambosol sau andosol, edafic mare, cu
Oxalis-Dentaria +/- acidofile, FM 3BsT I-IIH IV-VUe4.
b) Versanţi moderat înclinaţi la repezi, culmi late, situaţi la altitudini cuprinse
între 800-1200 m în Carpaţii Orientali şi 1100-1600 m în Carpaţii Meridionali şi
Occidentali, cu districambosoluri tipice sau andice, mijlociu profunde, +/- slab
scheletice sau profunde la scheletice, cu volum edafic mijlociu şi submijlociu - TS2.
TS2 - Montan de molidişuri Bm, districambosol tipic sau andic, andosol,
edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria +/- acidqfile, FM 3BmT IIH IIIUe3-2.
c) Versanţi repezi sau foarte repezi, culmi înguste situate la 800-1400 m
în Carpaţii Orientali şi 1200-1600 m în Carpaţii Meridionali şi Occidentali, cu
districambosoluri tipice sau andice, scheletice sau superficiale şi volum edafic mic
- TS3.
TS3 -Montan de molidişuri Bi, districambosol tipic sau andic şi andosol,
edafic mic cu Oxalis-Dentaria +/- acidofile, FM 3BiT IH IIUe3-2
3. a) Versanţi divers înclinaţi, terenuri +/- orizontale din întregul areal de
molidişuri, cu criptopodzoluri sau prepodzoluri si floră de lip Luzula-sylvatica -
TS4
TS4 - Montan de molidişuri Bm criptopodzo - prepodzol, edafic mijlociu cu
Luzula-sylvatica, FM 3BmT I-IIH IVUe4.
b) Versanţi repezi, coame înguste, cu criptopodzoluri sau
prepodzoluri cu moder, superficiale şi scheletice, cu volum edafic mic – TS5.
TS5 - Montan de molidişuri Bi criptopodzol, prepodzol, edafic mic,
cu Calamagrostis-Luzula, FM 3BiT IH IIUe2-1.
c) Versanţi slab la moderat înclinaţi, treime inferioară de versanţi
umbriţi sau semiumbriţi, locuri aşezate, depresiuni, văi largi cu deosebire din
nordul Carpaţilor Orientali şi depresiunile intramontane (Vatra Dornei-Giurgeu
Ciuc etc.), cu prepodzoluri (mai rar criptopodzoluri cu volum edafic submijlociu
- mijlociu şi pătură erbacee de tip Hylocomium – TS6,
TS6 - Montan de molidişuri Bm, prepodzol, edafic mijlociu - submijlociu,
cu Hylocomium, FM 3BmT IIH IV-VUe4,
4. a) Versanţi slab înclinaţi, terenuri +/- orizontale, coame înguste,
treimea superioară a versanţilor divers înclinaţi, situaţi în partea mijlocie a
arealului molidişurilor, la altiludini cuprinse între 800-1200 m în Carpaţii
Orientali şi 1400-1600 m în Carpaţii Meridionali şi Apuseni, cu podzoluri cu
humus brut, frecvent turboase, cu textură mijlocie şi volum edafic submijlociu la
mic şi floră de tip Vaccinium – TS7.
TS7 - Montan de molidişuri Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium,
FM3BiT0….mH IIIUe4-3.
b) Terenuri aşezate, depresiuni, funduri de văi, cu podzoluri cu humus
brut turbos sau moder de muşchi, superficiale, cu volum edafic mic – TS8.
TS8 - Montan de molidişuri Bi podzolic edafic mic, cu Hylocomium şi alţi
muşchi verzi, FM 3BiT IH IIIUe4-5.
c) Fâşii de-a lungul văilor îngusle, cu plus de umiditate atmosferică şi
inversiuni de temperatură, cu podzoluri, cu volum edafic mic şi pătură erbacee de
tip Vaccinium-Oxalis – TS9.
TS9 - Montan de molidişuri Bm-i, văi înguste în V, podzolic, edafic
mic, cu Vaccinium-Oxalis, FM 3B m-iT I-IIH IIUe4.
6

5. a) Terenuri aşezate cu drenaj insuficient, situate în depresiunile
intramontane şi spre limita altitudinală inferioară a arealului natural al molidului, pe
substrate din roci sedimentare, compacte, greu permeabile, cu districambosoluri sau
criptopodzoluri slab la moderat stagnice, frecvent şi divers gleizate profunde, cu
volum edafic mare – TS10.
TS10 - Montan de molidişuri Bs districambosol stagnic, edafic mare, cu
drenaj imperfect, FM 3BsT IVH (E)-IVUe5-3.
b) Terenuri aşezate sau uşor depresionare, terase joase de-a lungul
pâraielor sau fâşiilor de poale de versanţi în apropierea râurilor cu soluri
gleizate sau temporar excesiv umezite freatic, cu volum edafic mijlociu -
submijlociu şi floră de lip Polytrichum – TS11.
TS11 - Montan de molidişuri Bm, districambosol sau prepodzol
gleizat cu Polytrichum, FM 3BmT II-IH (E)-VUe6-5.
c) Versanţi slab la moderat înclinaţi, platouri, terase, depresiuni,
zone umede de izvoare, din etajul mijlociu de molidişuri din nordul Carpaţilor
Orientali, cu glcîosoluri mlăştinoase sau turboase, cu floră de tip Polytrichum -
Sphagnum TS12.
TS12 - Montan de molidişuri Bi, gleic mlăştinos sau slab iurbos, cu
Politrichum şi Sphagnum, FM 3BiT I…mH EUe7-6.
d) Suprafeţe mici în nordul Carpaţilcr Orientali şi în depresiunile
intramontane, în depresiuni mici, platouri, terasele largi ale râurilor cu exces
permanent de apă, cu soluri turboase-TS 13.
TS13 - Montan de molidişuri Bi, turbogleic şi turbos cu Sphagnum,
FM3BiT0...mH EUe8.
B. Staţiuni pe calcare şi alte substrate calcaroase
1. Soluri de tip rendzinic şi floră de tip Oxalis-Dentaria
a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, treimea inferioară a versanţilor, mici
depresiuni, doline cu rendzine cambice sau eutricambosoluri rendzinice, intens
humifere, cu humus de tip mull sau moder de calcare, mijlociu profunde până la
profunde, semi sau slab scheletice, cu volum edafic mijlociu sau mare – TS14.
TS14 - Montan de molidişuri Bm-s, rendzinic, edafic mijlociu cu Oxalis-
Dentaria, FM3Bm(s)T IV-VH IIUe3-2.
b) Versanţi repezi şi foarte repezi cu rendzine cambice litice divers
scheletice, cu volum edafic mic şi foarte mic cu mull sau mull-moder fin de
calcar -TS15.
TS15 -Montan de molidişuri Bi, rendzinic, edafic mic, cu Oxalis-Dentaria,
FM3BiTIII-I H II-IUe2.
Staţiuni de molidişuri de limită şi de rarişti de molid
A. Staţiuni pe substrate acide sau intermediare de versanîi divers înclinaţi,
culmi. platforme şi alte terenuri drenate.
1. a) Prepodzoluri, criptopodzoluri: 2
b) Soluri de tip podzol cu humus brut sau moder grosier: 3
c) Alte tipuri de soluri: 4
7

2. a) Versanţi moderat la puternic înclinaţi, coame late cu soluri brmie
acide criptopodzolice sau brune feriiluviale superficiale la mijlociu - profunde, cu
volum edafic submijlociu şi mic şi floră erbacee de tip Oxalis-Soldanella – TS16.
TS16 - Montan de molidişuri de limită Bi, prepodzol sau criptopodzol cu
Oxalis-Soldanella, FM3BiT IIH IIIUe3
3. Versanţi moderat la puternic înclinaţi, coame, terase, situate la limita
altitudinală a pădurii de molid cu podzoluri tipice sau prepodzoluri, cu humus
brut sau moder grosier, cu volum edafic mic şi foarte mic şi floră de tip
Vaccinium - TS17.
TS17 - Montan de molidişuri de limită Bi, podzolic, cu humus brut şi
Vaccinium, FM3BiT I…0HIIIUe4.
4. a) Versanţi divers înclinaţi la limita superioară spre alpin
predominant umbriţi, coame, platforme, mici depresiuni cu prepodzoluri,
districambosolurî sau chiar podzoluri turboase, cu volum edafic foarte mic şi
pătură erbacee de tip Vaccinium-Polytrichum – TS18
TS18 — Montan de molidişuri de limită, Bi, divers turboscheletic cu
Vaccinium -Polytrichum, FM3BiT0...mH E-IUe5-4.
b) Versanţi în pantă slabă, platforme, depresiuni, zone umede de
izvoare, ci hidrisoluri mlăştinoase sau turboase – TS19.
TS19 — Montan de molidişuri ele limită Bi, podzolic, semimlăştinos sau
iurbos Polytrichum şi Sphagnum FM3BiTIHEUe8-5.
c) Versanţi divers înclinaţi., soluri rendzicice sau litosoluri
5. a) Rendzine cambice litice sau litosoluri rendzinice cu volum edafic mic
- TS20-
TS20 - Montan de molidişuri de limită Bi, rendzinic, edafic mic, FM3BiTI-IIHII-
IIIUe3-2.
b) Versanţi abrupţi cu stâncării la suprafaţă, cu soluri foarte mozaicate ca
profunzime, rendzinice sau litosoluri, scheletice, cu volum edafic foarte mic -
TS21.
TS21 — Montan de molidişuri de limita Bi stâncărie şi eroziune excesivă
c) Culoare de avalanşe – TS22.
TS22 - Montan de molidişuri de limită, culoare de avalanşe
Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale
1. a) Lunci montane înalte, terase joase cu districambosoluri, freatic
umede sau gleizate în mozaic cu aluvosoluri profunde, foarte profunde, slab sau
semischeletice, cu volum cdafic mare – TS23.
TS23 - Montan de molidişuri intrazonal de luncă Bs, districambosol gleizaî sau
freatic umed, edafic mare în luncă înaltă, FM 3(l)BsTIVH IVUe4.
b) Benzi sau fâşii în lungul râurilor şi pâraielor cu aluvosoluri moderat
humiferc, cu volum edafic mijlociu, submijlociu – TS24.
TS24 - Montan de molidişuri şi anin alb (intrazonal de luncă) Bm, aluvosol
moderat humifer, edafic submijlociu - mijlociu FM 3(l)BmT IIIH IVUe5-4.
c) Benzi înguste sau fâşii în lungul albiei majore a râurilor şi pâraielor, cu
aluvosoluri slab humifere, cu volum edafic mic – TS25
TS25 - Montan de molidişuri şi anin alb, intrazonal de luncă Bi, aluvosol
slab humifer, edafic mic şi foarte mic FS25.
8

1.2.STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE AMESTECURI FM2
TIPURI DE STAŢIUNI
Staţiunile montane de amestecuri se diferenţiază în raport cu substratul
petrografic forma de relief inclusiv altitudinea, expoziţia şi înclinarea care determină
microclimatul, tipul şi subtipul de sol, volumul edafîc, troficitatea şi capacitatea de
aprovizionare cu apă a solurilor.
Pe roci şi substrate provenite din roci eruptive intruzive, metarnorfice sau
sedimentare, acide sau intermediare, pe care iau naştere eutricambosoluri sau
districambosoluri cu mull sau mull-moder, situate pe versanţi divers înclinaţi, culmi,
platforme, depresiuni uşoare, în raport cu înclinarea versanţilor şi cleci cu volumul
edafîc, pot apărea tipuri de staţiuni din seria cu Aspemla-Dentana.
1 - Montan de amestecuri Bs eutricambosol edafic mare cu Asperula-
Dentaria, FM 2BsT IV-VH IVUe4-3 de bonitate mijlocie dacă volumul edafic este mijlociu
2 - Montan de amestecuri Bm eutncambosol edafic mijlociu cu Asperula-
Dentaria, FM 2BmH IIIUe3-2 şi de bonitate inferioară dacă volumul edafic este mic sau
foarte mic;
3 - Montan de amestecuri Bi eutncambosol edafic mic cu Asperula-
Dentaria +/- acidofile, FM2BiT IIH IIUe2.
Pe versanţii slab înclinaţi, coame largi, placore, cu eutricambosoluri şi
luvosoluri pseudogleizate, cu volum edafic mare, apare tipul de staţiune de bonitate
superioară pentru molid şi brad şi mijlocie pentru fag.
4 -Montan de amestecuri Bs(m) eutncambosol cu drenaj imperfect edafic
mijlociu la foarte mare, FM2Bs(m)T III-IVH E-IVUe5.
Pe versanţi slab la moderat înclinaţi, culmi mameloane cu criptopodzoluri,
brune podzolice cu moder, dacă volumul edafic este mare apare tipul:
5 - Montan de amestecuri Bs şi Bs(m) prepodzol sau criptopodzol edafic
mare, FM 2Bs-Bs(m)T III-IVH IVUe4-3 cu Oxalis-Dentaria
Pe solurile mijlociu profunde, cu voluni edafic mijlociu, apare tipul:
6 - Montan de amestecuri Bm(i) prepodzol sau criptopodzol edafic
mijlociu cu Festuca +/- Calamagrostis, FM 2BmT IIIH IIIUe2.
Pe versanţii repezi şi foarte repezi cu soluri superficiale, divers scheletice şi
volum edafic mic, apare tipul:
7 - Montan de amestecuri Bi prepodzol sau criptopodzol edafic mic cu
Luzula +/- Calamagrostis, FM 2BiT IIH IIUe2-1.
Pe versanţii mijlocii şi superiori, moderat înclinaţi, cu podzoluri mijlociu
profunde şi profunde, semischeletice şi scheletice, cu volum edafic submijlociu, apare
tipul:
8 - Montan de amestecuri Bm(i) podzolic edafic submijlociu cu muşchi
şi alte acidofile, FM 2Bm(i)T IH IVUe4-3.
Pe versanţii repezi cu culmi înguste sau mameloane eu podzoluri cu humus
brut sau moder grosier, superficiale sau mijlociu profunde, semischeletice, cu volum
edafic mic, apare tipul :
9 - Montan de amestecuri Bi podzolic edafic mic cu Vaccinhtm si alte
acidofile, FM 2BiT IH IIUe3-2.
Pe versanţii interiori în pantă mică, pe platouri, microterase sau
microdeprcsiuni, cu luvosoluri sau preluvosoluri profunde, puternic pseudogleizate, cu
stagnări prelungite de apă. apare tipul:
9

10 - Montan de amestecuri Bm luvosol-preluvosol puternic pseudogleizat
edafic submijlociu - mijlociu apt cu deosebire pentru brădetele pure sau amestecuri cu
predominarea bradului, FM 2BmT IV-IIH E-IVUe5-3.
Pe versanţii superiori ai culmilor cu vântuire puternică, cu criptopodzoluri
şi prepodzoluri cu moder sau moder humus brut, apare tipul de bonitate mijlocie spre
inferioară pentru brad şi fag:
11 -Montan de amestecuri puternic vântuit, FM 2B(i,m,s)T IIIH IIIUe3-2.
Pe substrate sau roci calcaroasc şi versanţi moderat la puternic înclinaţi,
culmi cu soluri rendzinice, în raport cu volumul edafic, pot apărea următoarele tipuri
din seria cu Asperula-Dentaria;
12 - Montan de amestecuri Bs(m) rendzinic edafic mijlociu ia mare cu
Aspenda-Denlaria, FM2Bs(m)T IV-VH III-IVUe4-2 şi
13 - Montan de amestecuri Bi rendzinic edafic mic cu Asperula
Dentaria +/- acidofile, FM 2BiT III-IH II-IUe2-1.
În zonele umede cu izvoare laterale pe terenuri joase din luncile apelor
curgătoare, cu soluri hidroinorfe sau semihidrornorfe profunde, divers scheletice, cu
volum edafic mijlociu şi submijlociu, apare:
14 - Montan de amestecuri Bm(i) intens humifer cu izvoare laterale.
FM2Bm(i)T III-IVH E-IVUe6-4.
Pe terasele înalte şi luncile râurilor, în raport cu nivelul apelor freatice şi
frecvenţa şi durata inundaţiilor, pot apărea următoarele tipuri de staţiuni:
15 - Montan de amestecuri Bs cambosol freatic umed sau semigleic în luncă
înaltă FM2(l)BsTmH IVUe4.
16 - Montan de amestecuri Bm, aluvosol moderat humifer, FM2(l)BmTI-IIHEvUe5.
17 - Montan de amestecuri Bi, aluvosol slab humifer, FM2(l)BiTIHIV-IIUe4-2.
În continuare se prezintă cheia de detenninare a tipurilor de staţiuni
forestiere montane de amestecuri (FM2):
A. Staţiuni pe roci (substrate) acide intermediare sau bazice de versanţi
divers înclinaţi, terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare, viroage. sau vâlcele şi văi
fără apă.
1. a) Staţiuni cu eutricambosoluri tipice sau slab luvice sau districambosoluri
cu mull: 2
b) Staţiuni cu soluri de altă natură: 3
2. a) Eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull formate pe versanţi
slab la moderat înclinaţi, depresiuni, văi, pe subsirate bogate, profunde sau foarte
profunde, cu volum edafic mare — TS1
TS1 - Montan de amestecuri, Bs, eutricambosol edafic mare, cu Asperula-
Oxalis-Dentaria, FM 2BsT IVH IV-VUe4-3.
b) Eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull formate pe versanţi
moderat înclinaţi la repezi, culmi late, cu soluri mijlociu profunde, slab scheletice sau
profunde, rar semischeletice, cu volum edafic predominant mijlociu – TS2
TS2 - Montan de amestecuri, Bm, eutricambosol edafic mijlociu, cu Asperula-
Oxalis-Dentana, FM2BmT IIIH III Ue3-2.
10

c) Eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull formate pe versanţi
reoezi sau foarte repezi, culmi înguste, cu soluri superficiale sau mijlociu
profunde, semischeletice sau scheletice, cu volum edafic mic – TS3
TS3 - Montan de brădete şi amestecuri de răşinoase cu fag, Bi, eutricambosol
edafic mic, cu Asperula-Oxalis-Dentaria.
3. a) Luvosoluri +/- stagnice: 4
b) Districambosoluri tipice cripîopodzoluri sau podzoluri : 5
c) Hidrisoluri: 6
4. a) Luvosoluri stagnice (sau gleice) formate pe versanţi slab înclinaţi sau la
baza versanţilor, pe terenuri +/- orizontale, coame late sau înşeuari largi profunde
şi foarte profunde, cu volum edafic mare şi pătură erbacee mezohigrofită – TS4
TS4 - Montan de brădete şi amestecuri de fag cu răşinoase Bs, luvosol stagmc,
edafic mijlociu la mare, FM 2BsT III-IVH (E)-IVUe4-5.
b) Luvosoluri stagnice formate pe roci sau substrate bogate în argilă, pe versanţi
slab înclinaţi, viroage, depresiuni şi floră higrofilă – TS5
TS5 -Montan de brădete şi amestecuri, Bm, luvosol puternic stagmc, edafic
mijlociu, cu floră higrofilă, FM 2BmT III-II H (E)-IVUe4-3.
c) Luvosoluri tipice formate pe versanţi slab la moderat înclinaţi sau
în treimea inferioară a versanţilor, terenuri +•/- orizontale, depresiuni uşoare,
viroage etc., profunde sau mijlociu profunde, slab scheletice la semischeletice, cu
volum edafic mijlociu şi flora de tip Festuca altissima - TS6
TS6 - Montan de amestecuri, Bm, luvosol edafic mijlociu, cu Festuca
altissima FM2BmT IIH IIIUe3-2.
d) Luvosoluri superficiale sau mijlociu profunde dar scheletice, cu volum
edafic mic sau submijlociu. formate pe versanţi moderat la puternic înclinaţi sau
în treimea superioară a versanţilor însoriţi pe coarne, cu floră de tip Festuca-
Calamagrostis – TS7
TS7 - Montan de amestecuri, Bi, luvosol edafic mic cu Festuca-
Calamagrostis FM2BiT II-IH IIUe2-1.
5. a) Districambosoiuri tipice sau criptopodzoluri cu volum edafic mijlociu
sau mare, formate pe versanţi slab la moderat înclinaţi, culmi late pe roci friabile
dar sărace TS8
TS8 - Montan de amestecuri, Bs-m, districambosol, criptopodzol edafic mare cu
Oxalis-Dentaria, FM 2Bs-mT III-IVH IVUe4-3.
b) Versanţi moderat înclinaţi la repezi, terenuri +/- orizontale de pe clina
sudică a Carpaţilor Meridionali, situaţi la vest de Olt, la altitudini cuprinse
intre 800-1400 m cu districambosoluri tipice sau criptopodzoluri mijlociu
profunde sau profunde dar scheletice, cu volum cdaflc mijlociu şi floră de mull
săracă, reprezentată numai de Oxalis-acetosella - TS9
TS9 - Montan de amestecuri, Bm, districambosol, criptopodzol edafic
mijlociu, cu Oxalis acetosella, FM 2Bs-mT III-IVH IVUe4-3.
c) Criptopodzoluri superficiale sau mijlociu profunde, divers scheletice,
cu volum edafic mic pe substrate acide consolidate şi floră de tip Luzula-
Calamagrostis – TS10
TS10 - Montan de amestecuri, Bm, criptopodzol edafic mic, cu Luzula-
Calamagrostis, FM 2BiT IIH IVUe2-1.
11

d) Podzoluri cu humus brut sau moder grosier formate pe versanţi slab
înclinaţi sau în treimea superioară a versanţiilor, terenuri +/- orizontale, culmi
înguste, cu volum edafic mic şi floră de tip Vaccinium – TS11
TS11 - Montan de amestecuri, Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium, FM2BiT IH
IIUe3-2.
e) Versanţi repezi la foarte repezi, culmi, situaţi la altitudini cuprinse între
1500-1600 m pe clina sudică a Carpaţilor Meridionali, situaţi la vest de Olt,
cu criptopodzoluri sau prepodzoluri, cu volum edafic submijlociu - mic – TS12
TS12 - Montan de amestecuri, Bi, prepodzol, criptopodzol cu Oxalis acetosella,
FM2BiTII-IHIIIUe3-2.
6. a) Versanţi slab înclinaţi, terenuri +/- orizontale sau uşor
depresionate, cu stagnosoluri, luvice sau albice, cu floră higrofilă (Juncus,
Deschampsia etc.) – TS13
TS13 - Montan de brădete şi amestecuri, Bm, stagnosol luvic edafic mijlociu, cu
floră higrofilă, FM 2BmT III-IIH E-IVUe5-3.
b) Gleiosoluri sau cambosoluri gleice, uneori amfigleice profunde, cu volum
edafic mijlociu –TS14
TS14 - Montan de brădete şi amestecuri, Bm-i, cambisol gleic sau gleiosol,
cu izvoare laterale, FM 2Bm-iT III-IVH E-VUe6-4.
B. Staţiuni pe roci (substrate) calcaroase sau alte roci ultrabazice
1. a) Rendzine tipice cambice, litice sau litosoluri rendzinice: 2
2. a) Rendzine cambice formate pe versanţi moderat înclinaţi la repezi,
cu volum edafic mijlociu la mare şi floră de tip Asperula-Oxalis-Dentaria – TS15
TS15 -Montan de amestecuri, Bs-m, rendzinic, edafic mijlociu cu Asperula-
Oxalis-Dentaria, FM2Bs-mT IV-VH IIIUe3-2.
b) Rendzine cambice litice formate pe versanţi repezi la foarte repezi,
superficiale şi scheletice, cu volum edafic mic – TS16
TS16 - Montan de amestecuri, Bi, rendzinic, edafic mic, FM2BiTIII-IH I-IIUe4-3.
c) Litosoluri rendzinice pe versanţi însoriţi foarte repezi şi culmi înguste –
TS17
TS17 - Montan de amestecuri, Bi, rendzinic, edafic foarte mic, FM2BiTIHIUe1
C. Staţiuni de stâncărie necalcaroasă
1. Versanţi superiori foarte repezi, cu litosoluri sau erodosoluri, abrupturi
de stâncărie – TS18
TS18 – Montan de amestecuri, Bi, stâncărie şi eroziune excesivă
D. Staţiuni intrazonale de luncă şi terase de luncă pe depozite aluviale
fluviatile
a) Lunci înalte, terase de luncă, cu soluri zonale freatic umede sau gleice – TS19,
TS19 — Montan de amestecuri, intrazonal de luncă, Bs, cambisol freatic umed
sau gleic în luncă înaltă, FM 2BsT III-IVH IV-VUe4-5.
b) Lunci şi terase joase de luncă frecvent inundabile cu soluri
aluviale moderat humifere şi floră higrofilă- TS20
12

TS20 - Montan de amestecuri intrazonale de luncă, Bm, aluvosol moderat
humifer, FM2(l)BmTI-IIHE-vUe5
c) Lunci joase de-a lungul albiei majore, cu protosoluri aluviale sau
aluvosoluri slab humifere – TS21
TS21 - Montan de amestecuri intrazonal cu aninişuri de anin alb, aluvosol
slab humifer, FM2(l)BiTIHIV-IIUe4-2
1.3. STAŢIUNILE FORESTIERE MONTANE Şl PREMONTANE
DE FĂGETE (FM1+FD4)
TIPURI DE STAŢIUNI
Aşa cum s-a mai arătat, dominante şi în cazul făgetelor, sunt staţiunile de
versanţi divers înclinaţi alături de care apar şi unele staţiuni de terenuri practic
orizontale şi depresiuni uşoare, pe roci magmatice şi metamorfice acide. Aceste
staţiuni se diferenţiază în funcţie de tipurile de soluri şi volumul edafic care
hotărăsc de fapt regimul de troficitate, umiditatea şi capacitatea de aprovizionare cu
apă.
Astfel: pe eulricambosolurile tipice şi districambosolurile cu mull, în
raport cu volumul edafic, apar următoarele trei tipuri de staţiuni din seria cu
Aspenda-Dentaria :
1 - Montan premontan de făgete de bonitate superioară, eutricambosol
cu Asperula - Dentana – FM 1+FD4BsT IV-VH IVUe3-2, care apare pe versanţii
slab la moderat înclinaţi, pe platforme, microterase şi microdepresiuni;
2 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie, cambisol edafic
mijlociu cu Aspenda-Dentaria – FM1+FD4BmT IIIH IIIUe2, care apare pe versanţii
moderat înclinaţi şi repezi;
3 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară, eutricambosol
edafic mic cu Asperula-Dentaria – FM1+FD4BiTIIHIIUe2, care apare pe versanţii
mijlocii şi superiori cu pantă foarte mare, cu soluri superficiale şi divers
scheletice.
Pe districambosolurile cu moder la altitudini mari pe clina sudică a Carpaţilor
Meridionali în raport cu volumul edafic, apar următoarele două tipuri de staţiuni din seria
cu Oxalis-Dentaria:
4 - Montan de făgete de bonitate mijlocie, districambosol edafic mijlociu cu
Oxalis-Dentaria – FM1+FD4BmTIII-IVHIIIUe3-2 care apare pe versanţii moderat înclinaţi;
5 - Montan de făgete de bonitate inferioară, districambosol edafic mic ev
Oxalis-Dentaria – FM 1+FD 4BiT I-IIH IIUe3-2, care apare pe versanţii în pantă mare şi
foarte mare;
Pe luvosolurile cu volum edafic mijlociu, situate pe versanţi slab-moderat
înclinaţi sau terenuri orizontale, apare tipul:
6 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie luvosol edafic
mijlociu cu Festuca sylvatica (drymea) — FM1+FD4BmTIIH Ue2
Pe luvosolurile slab la moderat stagnice apare tipul:
7 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie luvosol edafic mijlociu
cu Carex pilosa, FM1+FD4BmTIIIH (E)-IIIUe3-2.
Pe prepodzolurile şi podzolurile cu humus brut, superficiale sau mijlociu
profunde, situate pe versanţi, coame platouri, apar următoarele tipuri:
13

8 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară prepodzol edafic mic-
mijlociu cu Luzula-Calamagrostis – FM1+FD4BiT II-IIIH IIUe2-1 pe solurile cu volum
edafic mic;
9 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară prepodzol edafic
mic cu Vaccinium – FM1+FD4BiT IH II-IIIUe3-2
Pe versanţii superiori şi culmile cu vântuire puternică din zona montană,
cu districambosoluri tipice şi andice sau criptopodzolice apare tipul:
10 - Montan de făgete de altitudine mare şi de limită, de bonitate
inferioară, districambosol şi criptopodzol s.a. edafic predominant mijlociu cu
Oxalis-Dentaria, - FM1+FD4BiTII-IIIHIIIUe3-2
Pe substrate calcaroase, cu soluri rendzinice, în raport cu volumul edafic, pot
să apară mai frecvent două tipuri de staţiuni şi anume:
11 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie rendzinic edafic
mijlociu cu Aspenda-Dentaria – FM 1+FD 4BmTIV-VHIIIUe2, care apare pe versanţii
moderat înclinaţi cu rendzine tipice sau cambice slab stagnice.
12 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară rendzinic edafic
mic cu Asperuia-Dentaria – FM 1+FD 4BiT III-IIH IUe2-1, care apare pe versanţii în
pantă mare şi foarte mare şi pe culmile înguste.
În luncile apelor curgătoare pot apărea mai frecvent trei tipuri de staţiuni în
raport cu nivelul apelor freatice şi frecvenţa şi intensitatea inundaţiilor şi anume:
13 - Montan premontan de făgete de bonitate superioară cambosol gleizat
m luncă înaltă – FM 1+FD 4(l)BsT IV-VHvUe5-4, care apare în luncile înalte practic ieşite
de sub influenţa inundaţiilor sau terase cu soluri evoluate spre solurile zonale brune
gleizate, moderat la intens humifere, frecvent coluvionate.
14 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie aluvosol moderat
humifer — FM 1+FD 4(l)BmT IIH IVUe4, care apare în luncile cu soluri neevoluate
aluviale, mijlociu profunde, nisipoase şi nisipo-lutoase;
15 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară aluvosol slab
humifer – FM1+FD4(l)BiTI-IIHIII-IVUe5, care apare în luncile joase frecvent inundabile
cu apa freatică la adâncime mică şi care este apt numai pentru aninişuri de
productivitate inferioară.
În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni forestiere
montane şi premontane de făgete (FM1+FD4):
A. Staţiuni pe suhstrate sau roci intermediare sau bazice
1. Staţiuni de versanţi divers înclinaţi, terenuri orizontale, uşoare depresiuni,
viroage sau vâlcele şi văi fără curs de apă
mull:2
1. a) Staţiuni cu eutricamb osoluri tipice sau slab luvice sau districambosoluri cu
b) Staţiuni cu soluri de altă natură: 3
2. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, terenuri +/- orizontale, poale de
versanţi, cu eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull profunde sau foarte
profunde, cu volum edafic mare- TS1
TS1 - Montan premontan de făgete, Bs, eutricambosol sau districambosol
cu mull, edafic mare cu Asperula-Oxalis-Dentaria – FM1+FD4BsT IV-VH IV-VUe4-3,
14

) Versanţi superiori, moderat înclinaţi la repezi ou eutricamb o soluri
tipice sau districambosoluri cu mull, mijlociu profunde, slab scheletice sau
profunde dar scheletice, cu volum edafic mijlociu si floră de tip Asperula-Oxalis-
Dentaria - TS2
TS2 - Montan premontan de făgete, Bm, eutricambosol sau districambosoluri
cu muţi, edafic mijlociu, cu Asperula-Oxalis-Dentaria – FM 1+FD 4B mT IIIH IIIUe3-2,
c) Versanţi repezi la foarte repezi, culmi înguste, cu eutricambosoluri
sau districambosoluri cu mull superficiale sau mijlociu profunde dar scheletice, cu
volum edafic mic – TS3
TS3 - Montan premontan de făgete, Bi, eutricambosol sau districambosol
cu mull, edafic mic, cu Asperula-Oxalis-Dentaria – FM 1+FD 4BiT IIH III-IIUe2
3. a) Luvosoluri tipice: 4
b) Luvosoluri stagnice: 5
4. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi în treimea inferioară a versanţilor,
terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare, viroage cu luvo soluri profunde sau
mijlociu profunde, slab scheletice la semischel etice cu volum edafic mijlociu şi floră
de tip Festuca altissima, mai rar Festuca drymea – TS4
TS4 - Montan premontan de făgete, Bm, luvosol, edafic mijlociu, cu Festuca
altissima – FM 1+FD 4BiT II-IIIH IIIUe3-2,
5. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, microterase, platouri, poale de versanţi,
cu luvosoluri stagnice, cu floră de tip Carex pilos a – TS5
TS5 - Montan premontan de făgete, Bm, luvosol stagnic, edafic mijlociu, cu
Carex pilosa - FM 1+FD 4BiT II-IIIH IVUe4-3,
B. Staţiuni pe roci sau substrate din roci acide rar intermediare
l. a) Staţiuni cu districambosoluri: 2
b) Staţiuni cu prepodzoluri sau podzoluri: 3
2. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, în special pe clina sudică a
Carpaţilor Meridionali (Parâng, Godeanu, Vâlcan, Tarcu etc.), la altitudini de peste
1200 m cu districambosoluri, oligomezobazice, mijlociu profunde şi profunde, cu
volum edafic preponderent mijlociu şi floră de tip Oxalis acetosella – TS6
TS6 -Montan de făgete, B m, districambosol, edafic mijlociu, CLI Oxalis
aceiosella - FM 1+FD 4BmT IIIH IIIUe3-2,
b) Versanţi moderat la puternic înclinaţi, creste sau coame, la altitudini mai mari
de peste 1400 m, cu districambosoluri cu mul] modei, superficiale sau mijlociu
profunde, semischeletice, cu volum edafic mic şi floră de tip Oxalis acetosella - TS7
TS7 - Montan de făgete, Bi, districambosol cu mull-moder sau moder, edafic
mic, cu Oxalis acetosella – FM 1+FD 4BiT I-IIH IIUe3-2,
3. a) Versanţi predominant superiori, moderat la repezi înclinaţi şi expoziţii
însorite, cu deosebire din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali, cu cripropodzoluri cu
moder sau prepodzoluri, cu moder grosier spre humus brut, oligobazice, cu volum edafic
mic la mijlociu şi floră de tip Luzula-Calamagrostis - TS8
TS8 - Montan premontan de făgete, Bi, criptopodzol-prepodzol edafic micmijlociu,
cu Luzula-Calamagrostis, - FM 1+FD4BiT II-IIIH IIUe2-1
15

) Versanţi slab la moderat înclinaţi, coame şi platouri,, locuri aşezate în lungul
văilor, cu deosebire din Carpaţii Meridionali şi M-ţii Apuseni, cu prepodzoluri sau
podzoluri, cu volum edafic mijlociu si floră de tip Vaccmium myrtilus – TS9
TS9 - Montan premontan de făgete, Bi, prepodzol-podzol edafic mic, cu
Vaccinium - FM 1+FD4BiT IH II-IIIUe3-2
c) Versanţi superiori, moderat la repede înclinaţi, culmi cu vântuire
puternică., situaţi mai ales în Carpaţii Meridionali şi de la Curbură pe clina lor
sudică, la altitudini de peste 1400 m, cu criptopodzoluri, andosoluri sau soluri
andice, oligomezobazice, cu mull-moder sau moder, cu volum edafic mijlociu şi
floră de tip Oxalis acetosella - TS10,
TS10 - Montan de făgete de altitudine mare şi de limită, Bi,
criptopodzol edafic mijlociu, cu Oxalis acetosella, - FM 1+FD4BiT IIH IIIUe3-2
C. Staţiuni pe calcare sau alte roci calcaroase
1. a) Versanţi predominant superiori, cu înclinare moderată la repede din masivele
calcaroase (Godeanu, Vâlcan, M-ţii. Banatului etc.), cu rendzine tipice sau cambice,
eubazice, mijlociu profunde şi profunde, cu volum edafic mijlociu la mare –TS11
TS11 - Montan premontan de făgete, Bm, rendzinic edafic mijlociu -
FM1+FD4BmT IV-VHIIIUe2
b) Versanţi foarte repezi sau abrupţi, coame, creste, cu rendzine tipice
cambice sau cambice litice, superficiale la mijlociu profunde, semischeletice, cu
volum edafic rnic şi floră de tip Asperula-Dentaria – TS12
TS12 - Montan premontan de făgete, Bi, rendzinic edafic mic cu Asperula-
Dentaria - FM1+FD4BiT III-IVHIUe2-1
D. Staţiuni intrazonele de luncă pe depozite aluviale
1. a) Lunci sau terase de luncă, cu soluri zonale gleice sau numai umezite
freatic profunde, frecvent coluvionate, nisipo- lutoase sau luto-nisipoase, slab sau
semischeletice TS13
TS13 - Montan premontan de făgete, Bs, cambisol gleic sau freatic umed în
luncă înaltă - FM1+FD4 (l)BsT IV-VHVUe5-4
b) Lunci montane cu aluvosoluri moderat humifere, mijlociu profunde şi
profunde, nisipoase şi nisipo-lutoase, slab la semischeletice, cu bolovăniş şi
prundiş – TS14
TS14 - Montan premontan de făgete, Bm, aluvosol moderat humifer -
FM1+FD4 (l)BmT IIIHIVUe4
c) Lunci montane şi premontane joase, cu aluvosoluri slab humifere, divers
scheletice, bolovănoase, cu volum edafic mic – TS15
TS15 - Montan premontan de făgete, Bi, aluvosol slab humifer, cu aninişuri de
anin negru, - FM1+FD4 (l)BiT I-IIHIII-IVUe5
16

2.STAŢIUNI FORESTIERE DE DEALURI ŞI PODIŞURI (F.D)
2.1.STAŢIUNII FORESTIERE DE FĂGETE ŞI GORUNETE DE
DEALURI (FD3)
2.1.1.TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE
În zona dealurilor înalte şi a podişurilor, pe versanţii slab la puternic înclinaţi
sau pe terenurile practic orizontale şi depresiuni uşoare, pe substrate necalcaroase,
tipurile de staţiuni de gorunete variază în raport cu expoziţia, tipul de sol, tipul de
humus şi volumul edafic - factori care determină troficitatea, regimul de umiditate şi
capacitatea de aprovizionare cu apă a solurilor.
Astfel, pe eutriecambosoluri cu mull tipice sau stagnice de pe versanţii
mijlocii şi inferiori, însoriţi sau parţial însoriţi, în raport cu panta şi deci cu volumul
edafic pot apărea următoarele trei tipuri de staţiuni:
1. Deluros de gorunete de bonitate superioară, eutricambosol edafic mare cu
Asarum-Stelaria – FD3GoBsTIVHIVUe3-2,care apare pe versanţii slab înclinaţi,
platforme, depresiuni uşoare şi văi largi puţin adânci;
2. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, eutricojnbosol edafic
mijlociu– FD3GoBmTIII-IVHIIIUe2, care apare pe versanţii mijlocii moderat înclinaţi la
repezi;
3. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, eutricambosol edafic mic -
FD3GoBiTII-IHIIUe2-1, care apare pe versanţii superiori moderat la puternic înclinaţi;
Pe districambosolurile de pe versanţii mijlocii şi superiori înclinaţi, în
raport cu volumul edafic şi deci troficitatea şi umiditatea, pot apărea următoarele
tipuri de staţiuni:
4. Deluros de gorunete de bonitate superioară, districambosol edafic
mare cu Asperula-Asamm - FD3GoBsTIVHIIUe3-2, care apare pe versanţii moderat la
puternic înclinaţi, însoriţi şi semiînsoriţi şi,
5. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, districambosol edafic micsubmijlociu
cu Cytisus, Luzula luzuloidea sau Vaccinium, - FD3GoBiTIHIIUe2-1,
care apare pe versanţii repezi,, însoriţi, pe nisipuri +/- pietrişuri
Pe luvosolurile cu mull trioder, slab stagnice situate pe vetsanţi inferiori şi
mijlocii slab sau moderaţi înclinaţi, pe platouri apare tipul:
6. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, luvosol cu Festuca şi
Melica - FD3GoBmTII-IIIHIIUe3-2
Pe luvosolurile stagnice de pe versanţii slab înclinaţi, însoriţi şi semiînsoriţi,
platouri sau terase, apare tipul;
7. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, luvosol stagnic cu Carex
pilosa - FD3GoBmTII-IIIH(E)-IVUe3-2
Pe luvosolurile cu drenaj intern normal formate pe versanţi predominant
superiori, însoriţi, slab moderat înclinaţi, cu volum edafic mijlociu, apare tipul:
8. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, luvosol edafic mijlociu cu
Festuca heterophylla +/- Luzula albida - FD3GoBmTIIHIIUe2-1
Luvosolurile cu mull sau moder puternic stagnice sau pe soluri stagnice
luvice sau albice, cu stagnări temporare de apă, de pe terase, platouri, microdepresiuni
sau versanţi în pantă mică, apare tipul:
9. Deluros de goruneîe de bonitate inferioară, luvosol puternic stagnic, edafic
mic-mijlociu, cu Poa pratensis Carex caryophyllea - FD3GoBiTI-IIHE-IUe2-1
17

Pe aceleaşi soluri dar cu volum edafic mic, de pe versanţi superiori, coame sau
creste, apare tipul:
10. Deluros de goruneie de bonitate inferioară, luvosol edafic mic cu Cytisus-
Genisia - FD3GoBiTIHI…mUe1
Pe versanţii superiori puternic înclinaţi, platouri, coame, cu volum edafic mic
apare tipul:
11. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, luvosol edafic siibmijlociu -
mic cu Luzula luzuloides - FD3GoBiTIHII-IUe2-1
Pe prepodzoluri, podzoluri humicoferiiluviale cu moder grosier şi humus brut
de pe coame, creste, versanţi superiori predominant însoriţi, cu volum edafic mic, apare
tipul:
12. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, prepodzolic edafic mic cu
Vaccinium-Calluna - FD3GoBiTI…mHIUe1
Pe rocile calcaroase rendzinice pot apărea următoarele trei tipuri de staţiuni în
raport cu volumul edafic şi stadiul de evoluţie al solului:
13. Deluros de gorunete de bonitate superioară, rendzinic, edafic, mijlociu şi
mare, cu Asperula-Asarum - FD3GoBsTIV-VHIVUe3-2, care apare pe versanţii
moderat înclinaţi, serniumbriţi, cu soluri rendzinice tipice cambice
14. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, rendzinic edafic mijlociu cu
Asperula-Asarum - FD3GoBmTIV-VHIIIUe2, care apare pe versanţii însoriţi şi
semiînsoriţi, cu rendzine cambice sau tipice, pseudorendzine tipice sau cambice
15. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, rendzinic edafic mic -
FD3GoBiTIII-IVHIUe1, care apare pe versanţi în pantă mare sau foarte mare, cu rendzine
tipice sau litice sau litosoluri readzinice cu volum edafic mic.
În luncile apelor curgătoare din regiunea dealurilor şi podişurilor, tipurile de
staţiuni se diferenţiază în funcţie de poziţia luncii respective, de frecvenţa, durata şi
intensitatea inundaţiilor şi de adâncimea apei freatice care condiţionează tipul de sol.
Astfel, în luncile înalte cu soluri evoluate,, carnbisoluri sau semigleice, cu
volum edafîc mijlociu sau mare apare tipul:
16. Deluros de gorunete şi făgete intrazonal de luncă, de bonitate
superioară sau mijlocie (pentru stejerete, aninişuri de plop alb), eutricambosol şi
semigleic în lunca înaltă - FD3(l)GoBs…mTIII-IVHIVUe4-2
În luncile joase, frecvent inundabile cu aluvosoluri stratificate, moderat
humifere, apare tipul:
17. Deluros de gorunete şi făgete intrazonal de luncă, de bonitate
mijlocie sau superioară, 'aluvosol moderat humifer în lunca joasă -
FD3(l)GoBmsTIVHIVUe5-2
În luncile joase, frecvent inundabile, cu aluvosoluri slab humifere
stratificate nisipoase, cu volum edafic mijlociu, apare tipul:
18. Deluros de gorunete şi făgete intrazonal de luncă, de bonitate
inferioară sau mijlocie, aluvosol slab humifer în lunca joasă -
FD3(l)GoBi(m)TIHIVUe5-4
În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni forestiere
de gorunete şi goruneto-fagete de dealuri (FD3):
A. Staţiuni de roci acide intermediare sau bazice de versanţi însoriţi sau
parţiali însoriţi
1. a) Staţiuni cu eutricambosoluri: 2
18

) Staţiuni cu soluri de altă natură: 3
2. a) Versanţi însoriţi sau parţial însoriţi, slab la moderat înclinaţi, treime
inferioară a versanţilor, terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare, văi largi cu
eutricambosoluri, profunde şi foarte profunde, cu volum edafic mare şi floră de tip
Asarum-Stelaria – TS1
TS1 - Deluros de gorunete şi goruneto-fagete, Bs eutricambosol, edafic
mare, cu Asperula-Stelaria – FD3Go,Go+FaBsT IVH IVUe3-2
b) Versanţi însoriţi sau parţiali însoriţi, moderat înclinaţi la repezi, cu
eutricambosoluri tipice sau slab luvice, mijlociu profunde cu volum edafic mijlociu şi
floră de mull şi graminee -TS2
TS2 - Deluros de gorunete şi goruneto-fagete, Bs, eutricambosol, slab
luvic, edafic mijlociu., cu floră de mull şi graminee - FD3Go,Go+FaBmTIII-IVHIIIUe2
c) Versanţi repezi sau foarte repezi, treimea superioară a versanţilor însoriţi, cu
soluri superficiale sau mijlociu profunde dar semischeletice sau scheletice, cu volum
edafic mic – TS3
TS3 -Deluros de gorunete Bi, eutricambosol, edafic mic - FD3GoBiTII-IIIHIIUe2-1
3. a) Districambosoluri: 4
b) Luvosoluri: 5
c) Stagnosoluri luvice sau albice: 6
d) Prepodzoluri sau podzoluri: 7
4. a). Versanţi însoriţi sau parţial însoriţi, moderat înclinaţi la repezi cu substrate
uşoare şi districambosoluri cu mull, foarte profunde, cu volum edafic mic şi floră de tip
Asperula-Asarum-TS4
TS4 - Deluros de gorunete şi goruneto-făgete, Bs, disiricamhosol cu mull, edafic
mare, cu Asperula-Asarum - FD3Go,Go+FaBsTIII-IVHIIIUe3-2
b) Versanţi divers înclinaţi, însoriţi sau parţial însoriţi sau treimea
superioară a versanţilor, pe nisipuri sau pietrişuri cuaternare, cu districambosoluri cu
mull-moder, mijlociu profunde, scheletice, cu volum edafic mic sau submijlociu şi
floră de tip Cytisus şi Luzula luzuloides –TS5
TS5 - Deluros de gorunete şi goruneîo-făgete, Bi, districambosol, edafic
submijlociu la mic, cu Cytisus şi Luzula luzuloides - FD3Go,Go+FaBiTIHIIUe2-1
5. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, terase, platouri, cu luvosoluri
profunde +/- stagnice, cu volum edafic mijlociu şi pătură erbacee de tip Fesiuca
sylvatica şi Melica uniflora –TS6
TS6 - Deluros de gorunete şi goruneto-făgete, Bm, luvosol +/- slab stagnic cu
Festuca şi Melica — FD3Go,Go+FaBmTII-IIIHIIIUe3-2
b) Versanţi slab înclinaţi, însoriţi sau parţial însoriţi, platouri, terase, cu
luvosoluri, moderat la puternic stagnice, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip
Carex pilosa TS7
TS7 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal cu fag, Bm, luvosol cu Carex
pilosa - FD3Go şl BmTII-IIIH(E)-VUe3-2
c) Versanţi însoriţi sau parţial însoriţi predominant superiori sau treimea
superioară a versanţilor, din zona dealurilor subcarpatice ale Olteniei,
Banatului şi din Podişul Transilvaniei, cu substrate acide silicioase (gresii,
nisipuri, pietrişuri) şi luvosoluri oligobazice cu moder şi volum edafic mijlociu –TS8
TS8 - Deluros de gorunete, Bm, luvosol, cu graminee mezoxerofite +/-
Luzula - FD3GoBmTIIHIIUe2-1
19

6. a) Versanţi superiori însoriţi sau treimea superioară a versanţilor, coame,
creste cu roci acide silicioase şi cu luvosoluri, oligomezobazice, cu moder şi volum
edafic mic – TS9
TS9 - Deluros de gorunete, Bi, luvosol, edafic mic, cu Cytisus Genista -
FD3GoBiT IH I…mUe1
b) Versanţi foarte slab înclinaţi, terase, platouri şi alte platforme cu roci
sedimentare bogate în argilă, greu permeabile, cu luvosoluri, puternic stagnice sau
stagnosoluri luvice sau albice - TS10
TS10 - Deluros de gorunete, Bi, stagnosol luvic sau albie, edafic micsubmijlociu,
cu Poa pratensis-Carex cariyophyllea - FD3GoBiT I-IIH E…IUe2-1
7. Versanţi moderat la puternic înclinaţi, platouri, coame, creste cu roci sau
depozite de suprafaţă acide silîcoase, cu criptopodzoluri, prepodzoluri cu moder
şi volum edafic submijlociu-mic – TS11
TS11 - Deluros de gorunete, Bi, prepodzol criplopodzol edafic submijlociu şi
mic, cu Luzula albida — FD3GoBiT IH I-IIUe2-1
b) Partea superioară a versanţilor însoriţi, coame, creste cu depozite de
suprafaţă subţiri, silicioase (nisipuri, pietrişuri sau şisturi cristaline) şi prepodzoluri
sau podzoluri cu moder grosier sau humus brut cu volum edafic mic şi fiora de tip
Vaccinium-Calluna –TS12
TS12 - Deluros de gorunete, Bi, prepodzolpodzol edafic mic, cu Vaccinium-
Calluna - FD3GoBiT I…mH IUe1
B. Staţiuni pe substrate calcaroase
1. a) Soluri de tip rendzine tipice sau cambice, cu volum edafic mijlociu sau
mare – TS13
TS13 - Deluros de gorunete, Bs rendzinic, edafic mijlociu şi mare, cu
Asperula Asarum - FD3GoBsT IV-VH IVUe1-2
b) Rendzine cambice cu volum edafic mijlociu, pe versanţi însoriţi – TS14
TS14 - Deluros de gorunete, Bm, rendzinic, edafic mijlociu, cu Asperula
Asarum - FD3GoBiT III-IVH IUe1
c) Rendzine cambice litice, litosoluri rendzirrice, superficiale şi scheletice, cu
volum edafic mic şi floră de tip Asperula-Asarum – TS15
TS15 - Deluros de gorunete, rendzinic, edafic mic - FD3GoBiT III-IVH IUe1
C. Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale
l. a) Lunci înalte, terase de luncă joase, cu depozite aluviale şi
eutricambosoluri gleizate, moderat humifere – TS16
TS16 - Deluros de stejerete de aninişuri intrazonale de luncă, cambosol în
lunca înaltă - FD3(l)Bs-mT III-IVH IVUe4-2
b) Lunci joase inundabile cu soluri aluviale stratificate, moderat humifere, cu
volum edafic mijlociu – TS17
TS17 - Deluros de gorunete şi făgete cu zăvoaie de plop alb sau aninişuri,
Bm-s, aluvosol moderat humifer în luncă joasă - FD3(l)Bm-sTII-IIIHIVUe5-3
c) Porţiuni de lunci joase, frecvent inundabile cu aluvosoluri slab humifere, cu
volum edafic mijlociu – TS18
TS18 - Deluros de gorunete şi făgete cu zăvoaie de plop şi salcie, Bm-i, aluvosol
slab humifer în luncă joasă - FD3(l)Bi-mTIHIVUe5-4
20

2.1.2.TIPURI DE STAŢIUNI DE FĂGETE DE DEALURI
Staţiunile de făgete de dealuri care apar pe versanţi umbriţi şi semiumbriti,
divers înclinaţi sau pe terenuri practic orizontale, depresiuni uşoare, văi fără cursuri
de apă, se diferenţiază în funcţie de substrat şi tipul şi subtipul de sol, iar în cadrul
aceluiaşi tip de sol de volumul edafic şi tipul de humus.
Astfel, pe eutricambosoiurile cu mull, în raport cu volumul edafic, se
diferenţiază următoarele trei tipuri de staţiuni:
1) Deluros de făgete de bonitate superioară, eutricambosol edafic mare cu
Asperula-Asarum – FD3FaBsTIV-VHIVUe3-2, care apare pe versantii mijlocii sau
inferiori slab-moderat înclinaţi, placore sau depresiuni uşoare;
2) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, eutricambosol edafic mijlociu cu
Asperula-Asarum - FD3FaBmTIII-IVHIIIUe2, care apare pe versantii mijlocii, cu volum
edafic mijlociu;
3) Deluros de făgete de bonitate inferioară, eutricambosol edafic
mic - FD3FaBiTIIHIIUe2 , care apare pe versantii în panta mare sau foarte mare.
Pe luvosolurile tipice sau slagnice pot apărea următoare tipuri:
4) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, iuvosol edafic mijlociu cu Rubus
hirtus - FD3FaBmTIIHIVUe4-3, care apare pe versantii în pantă mai mică, cu soluri slab
pseudogleizate;
5) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, Iuvosol edafic mijlociu cu
Festuca - FD3FaBmTII-IIIHIIIUe2, care apare pe versantii mijlocii;
6) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, Iuvosol ± stagnic edafic mijlociu cu
Carex pilosa - FD3FaBmTIII-IIHIVUe3-2, care apare pe versantii inferiori şi mijlocii, slab
înclinaţi sau pe platforme cu soluri argilo-lutoase în orizontul B, cu drenaj intern
defectuos;
7) Deluros de făgete de bonitate mijlocie spre inferioară, luvosol edafic
mijlociu submijlociu cu Luzula luzuloides - FD3FaBm(i)TI-IIHIIUe2-1 ,care apare pe
versanţii moderat la puternic înclinaţi;
8) Deluros de făgete de bonitate inferioară divers podzolic, edafic mic cu
Vaccinium - Luzula - FD3FaBiTI-IVHIIUe2-1, care apare pe versanţii puternic înclinaţi
sau pe coame cu soluri superficiale şi scheletice.
Pe versanţii moderat înclinaţi, la repezi, culmi, terase cu roci calcaroase şi
soluri rendzinice, în raport cu volumul edafic, apar următoarele tipuri:
9) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, rendzinic, edafic mijlociu cu
Asperula-Asarum - FDsFaBmTiv-vHuiUes^, care apare pe versanţii slab la moderat
înclinaţi cu rendzine tipice sau cambice, mijlociu profunde, luto-nisipoase până la
argiloase, slab scheletice la ;
10) Deluros de făgete de bonitate inferioară, rendzinic, edafic mic şi
foarte mic - FD3FaBiTIII-IVHIIUe2-1, care apare pe versanţii repezi cu soluri
rendzinice tipice, litice sau cambice superficiale şi scheletice, cu volum edafic mic şi
foarte mic.
Pe versanţii foarte repezi cu blocuri de stânci şi bolovani sau cu soluri excesiv
erodate apare tipul:
11) Deluros de făgete de bonitate subinferioară, stăncărie şi eroziune
excesivă.
În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni de
făgete de dealuri (FD3):
21

A. Staţiuni cu roci sau substrate acide intermediare sau bazice de
versanţi, divers înclinaţi, umbriţi sau parţial umbriţi, terenuri orizontale,
depresiuni uşoare, viroage şi văi fără apă.
1. a) Staţiuni cu eutricambosoluri tipice sau slab luvice: 2
b) Staţiuni cu soluri de altă natură: 3
2. a) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi slab la moderat înclinaţi,
terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare pe substrate bogate, cu soluri profunde, cu
volum edafic mare şi floră de tip Asperula - Asarum – TS1
TS1 – Deluros de făgete Bs, eutricambosol, edafic mare, cu Asperula -
Asarum, FD3FaBsTIV-VHIVUe3-2
b) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi, moderat înclinaţi la repezi sau treimea,
mijlocie a versantilor, cu soluri mijlociu profunde, cu volum edafic mijlociu şi pătură
erbacee de tipul Asperula - Asarum – TS2
TS2 - Deluros de făgete, Bm, eutricambosol edafic mijlociu cu Asperula -
Asarum - FD3FaBmTIIHIIIUe2
c) Versanţi umbriţi sau parţial, umbriţi, repezi la foarte repezi, culmi
cu soluri superficiale luto-nisipoase, divers scheletice, cu volum edafic mic -TS3
TS3 - Deluros de făgete Bi, eutricambosol edafic mic cu Asperula -
Asarum - FD3FaBiTIIHIIUe2
3. a) Luvosoluri +/- stagnice: 4
b) Disticarnbosoluri sau podzoluri: 5
4. a) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi, slab la moderat înclinaţi,
terenuri +/- orizontale, cu luvosoluri, mijlociu profunde şi profunde, slab
pseudogleizate, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Rubus hirtus – TS4
TS4 - Deluros de făgete Bm, luvosol stagnic, edafic mijlociu cu Rubus
hirtus - FD3FaBmTII-IIIHIVUe4-3
b) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi, divers înclinaţi, cu soluri mijlociu profunde,
luto-argiloase în. Bt, slab pseudogleizate, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Festuca
altissima sau drymea – TS5
TS5 - Deluros de făgete Bm, luvosoî slab stagnic, edafic mijlociu cu Festuca
altissima - FD3FaBmTII-IIIHIIIUe2
c) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi slab înclinaţi, terenuri +/- orizontale cu
luvosoluri puternic stagnice, profunde, argilo-lutoase în Bt, cu volum edafic mijlociu şi
floră de tip Carex pilosa – TS6
TS6- Deluros de făgete Bm, luvosol puternic stagnic, edafic mijlociu cu Carex pilosa -
FD3FaBmTIIIH (E)-IVUe3-2
5. a) Versanţi moderaţi la puternic înclinaţi, cu districambosoluri cu mull moder
sau moder, mijlociu profunde, slab semischeletice, cu volum edafic mijlociu - submijlociu
şi floră de tip Luzula luzuloides – TS7
TS7 - Deluros de făgete Bm-i, disiricambosoL edafic mijlociu - submijlociu cu
Luzula luzuloides - FD3FaBm-iTI-IIIHIIUe2-1
b) Versanţi superiori divers înclinaţi, coame, platouri, cu prepodzoluri sau
podzoluri, cu moder grosier spre humus brut, superficiale la mijlociu profunde, cu volum
edafic mic şi foarte mic şi floră de tip Vaccinium-Luzula TS8
TS8 - Deluros de făgete Bi, prepodzol sau podzol, edafic mic cu Vaccinium –
Luzula - FD3FaBiTIHIIUe2-1
22

B. Staţiuni pe calcare şi alte roci ultrabazice
a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, cu rendzine cambice, mijlociu profunde,
cu volum edafic mijlociu şi pătură erbacee de tip Asperula - Asarum – TS9
TS9 - Deluros de făgete Bm, rendzinic, edafic mijlociu, cu Asperula -
Asarum - FD3FaBmTIV-VHIIIUe3-2
b) Versanţi repezi la foarte repezi cu rendzine litice sau litosoluri
rendzinice, scheletice, cu volum edafic foarte mic şi mic şi pătură erbacee de tip Asperula
– Asarum - TS10
TS10 - Deluros de făgete Bi, rendzinic, edafic mic şi foarte mic, cu Asperula –
Asarum - FD3FaBiTIII-IIHIIUe2-1
2.2.STAŢIUNI DE CVERCETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL – FD2
TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL
CERETE ŞI GÂRNIŢETE DE DEALURI FD2
În zona dealurilor mijlocii şi joase, determinante pentru diferenţierea tipurilor
de staţiuni sunt forma de relief care condiţionează, în afara topoclimatului şi volumul
edafic şi deci troficitatea şi regimul de umiditate şi capacitatea de aprovizionare cu apă a
plantelor.
Astfel, pe versanţii divers înclinaţi pe platforme, culmi largi de pe roci
sedimentare necalcaroase cu eutricambosoluri, tipice, slab luvice +/- slab stagnice, pot
apărea următoarele tipuri de staţiuni:
1) Deluros de cerete şi gârniţete sau ceroşleauri de bonitate superioară,
eutricambosol slab stagnic edafic mare – FD2Ce(Gâ)BsTIVHIII-IVUe2-1, care apare pe
versantii însoriţi şi semiînsoriţi slab la moderat înclinaţi, poale de versanţi sau depresiuni.
2) Deluros de cereîe şi gârniţete de bonitate inferioară, preluvosol edafic
mic - FD2Ce(Gâ)BiTIIIHIIUe2-1, care apare pe versanţii puternic înclinaţi cu soluri
superficiale şi scheletice.
3) Deluros de gorunete şi şleauri de deal cu gorun şi fag de bonitate
superioară la mijlocie, preluvosol şifeoziom, edafic mare cu Asperula - Asarum -
FD2şlgofaBs-mTIVHIII-IVUe3-2, care apare pe versanţii inferiori şi mijlocii cu înclinări
şi expoziţii variabile, platforme, podişuri fragmentate.
4) Deluros de gorunete şi şleauri de deal fără fag de bonitate superioară la
mijlocie, feoziom, edafic mare - FD2şlgofaBs-mTIVHIV-IIIUe2.
În aceleaşi condiţii de rocă şi relief dar pe luvosoluri pot apărea următoarele tipuri
de staţiuni:
5) Deluros de gorunete şi şleauri de deal de bonitate superioară, luvosol stagnic,
edafic mare cu Carex pilosa - FD2şlBsTIVH(E)-IVUe4-3, care apare pe versanţii slab înclinaţi
pe platforme sau depresiuni cu soluri profunde sau foarte profunde pseudogleizate.
6) Deluros de gorunete sau cerete, gârniţete şi cereto-gârniţele de bonitate
mijlocie, luvosol stagnic, edafic mijlociu - FD2gocegâBmTIIIHE-IUe1, care apare pe
versanţii însoriţi divers înclinaţi.
7) Deluros de gorunete, cerete şi gârniţete de bonitate inferioară, luvosol
stagnic, edafic mic, cu acidofile mezoxerofite - FD2gocegâBiTI-IIHII-IUe1, care apare
pe versanţii superiori, platouri, coame, creste şi substrate silicioase.
Pe terase, platouri şi alte platforme ca şi pe unii. versanţi slab înclinaţi
luvosoluri puternic stagnice sau stagnosoluri planice sau luvosoluri planice apar
următoarele tipuri de staţiuni care se diferenţiază în raport cu gradul de pseudogleizare si
volumul edafic:
23

8) Deluros de gorunete, cerete şi gârniţeîe de bonitate mijlocie, luvosol
stagnic, edafic mijlociu - FD2gocegâBmTIIIHE-IUe1
9) Deluros de cerete şi gârniţete de bonitate inferioară, stagnosol
luvic, edafic submijlociu cu Carex-Poa pratensis - FD2cegâBiTIIHE-IUe1.
Pe versanţii divers înclinaţi cu roci calcaroase şi soluri rendzinice, în raport
cu volumul edafic pot apărea următoarele două tipuri de staţiuni:
10) Deluros de gorunete şi cerete (+/- stejar pufos) de bonitate mijlocie,
rendzinic, edafic mijlociu - FD2cvBmTIV-VHIIUe2-1 ,care apare pe versanţii slab moderat
înclinaţi.
11) Deluros de gorunete, cerete şi siejerete de stejar pufos de bonitate
inferioară, rendzinic, edafic mic - FD2cvBiTIII-IVHIUe1-0, care apare pe versanţii repezi
şi foarte repezi.
În luncile râurilor din zona de dealuri, staţiunile se diferenţiază în. raport cu
poziţia luncii în relief, care determină frecvenţa, intensitatea şi durata inundaţiilor, precum
şi tipul de sol şi deci troficitatea, umiditatea şi capacitatea de aprovizionare cu apă.
Astfel, în luncile înalte sau pe terasele joase, cu soluri brune semigleice şi gleizate
profunde, cu volum edafic mare, apare tipul:
12) Deluros de stejerete şi stejereto-şleauri şi şleauri de luncă de bonitate
superioară, eutricambosol semigleic şi gleic în luncă înaltă - FD2(l)BsTIVHIVUe3-2.
În luncile joase din apropierea râurilor rar inundabile cu aîuvosoluri molice
apare tipul:
13) Deluros de stejerete, aninişuri şi zăvoaie de bonitate mijlocie spre
superioară, luvosoluri molice humifere - FD2(l)Bm(s)TIII-IVHIV-VUe5-3 .
În luncile frecvent inundabile cu aluvosoluri slab humifere apare tipul:
14) Deluros de zăvoaie de plop şi salcie de bonitate inferioară sau mijlocie,
aluvosol slab humifer - FD2(l)Bi(m)TIHIVUe4.
În Dobrogea de nord şi parţial în Banat apar unele tipuri cu caracter regional:
15) Deluros de şleauri de deal de bonitate mijlocie, eutricambosol şi luvosol
edafic mare şi mijlociu cu floră de mull - FD2şlBmTIV-VHIII-IIUe2-1, care apare pe
Dealurile Niculiţelului, pe versanţi sau culmi late, cu înclinare slabă la moderată.
16) Deluros de şleauri de deal de bonitate inferioară, humico-litoxeromorf,
edafic submijlociu la mic - FD2şlBiTIV-VHII-IUe1, care apare pe versanţii mijlocii cu
expoziţii intermediare şi umbrite cu pante mari.
17) Deluros de şleauri de deal cu cărpinita Bi(m) humico-litoxeromorf,
edafic mare - mijlociu - FD2şlBi(m)Tn-iH]i-[Ue2-rî care apare pe versanţii
mijlocii şi superiori însoriţi sau parţial însoriţi, culmi şi rnici platouri de culme
18) Deluros de şleauri de deal de bonitate mijlocie cu frasin caucazian +/-
carpen, eutricamobosol, luvosol şi humico-litoxeromorf edafic mijlociu submijlociu -
FD2şlBmTIV-VHII-IUe1-0 care apare pe versanţii parţial însoriţi, pe substrate de loess sau
gresie.
Local, pot apărea şi staţiuni de făgete de limită inferioară şi cărpinete de
vale.
19) Deluros de făgete de limită inferioară de bonitate superioară, edafic mare
cu Asperula-Asarum - FD2faBsTIV-VHIVUe3-2.
20) Deluros de cvercete vale cu cărpinete de bonitate superioară sau
mijlocie, eutricambosol mare - FD2caBs(m)TIV-VHIVUe3.
21) Deluros de făgete de limită inferioară de bonitate mijlocie, luvosol
stagnic, edafic mujlociu-mare cu Carex pilosa - FD2faBmTII-IIIH(E)-IVUe4-3 .
24

În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni forestiere
de gorunete şi şleauri de deal, cerete şi gârnitete de dealuri (FD2):
A. Staţiuni de versanţi divers înclinaţi, culmi largi, platforme, văi largi fără
apă, pe suprafeţe de obicei sedimentare necalcaroase
1. a) Staţiuni cu euîricambosoluri tipice sau slab luvice şi feoziomuri +/-
stagnice: 2
b) Staţiuni cu luvosoluri: 3
c) Staţiuni cu soluri stagnice, luvice, albice sau planice: 4
2. a) Staţiuni pe versanţi însoriţi şi semimsoriţi, culmi late, platouri din zona de
dealuri din Banat şi Podişul Getic, cu eutricambosoluri tipice sau slab luvice şi slab
stagnice, cu volum edafic mare şi floră de mull – TS1
TS1 - Deluros de cerete şi gârnitete Bs, eutricambosol stagnic, edafic mare -
FD2ce(gâ)BsTIVHIIIUe2-1
b) Staţiuni de versanţi, platouri, culmi late, cu eutricambosoluri,
superficiale sau scheletice, cu volum edafic mic şi floră de tipul Poa nemoralis-
Lithospermum - TS2
TS2 - Deluros de cerete şi gârnitete Bi, eutricambosol, edafic mic -
FD2ce(gâ)BiT IIIH IIUe2-1
c) Versanţi slab la moderat înclinaţi, culmi late, podişuri fragmentate din
Podişul Central Moldovenesc, Dobrogea de nord, Podişul Getic, Banat şi
Piemonturile vestice cu eutricambo soiuri slab stagnice sau feoziomuri cu volum edafic
mare şi floră de tip Asarum - Brachypodium —TS3
TS3 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal fără fag Bs, eutricambosol şi
feoziom, edafic mare - FD2şl.goBs-mT IVH IV-IIIUe2
3. a) Versanţi cu expoziţii, şi înclinări variate, platouri, culmi, situate spre
limita superioară a etajului, din Podişul Central Moldovenesc, Podişul Getic
şi Podiştal Transilvaniei, pe substrate sedimentare, cu luvosoluri +/- stagnice, cu
volum edafic mare şi foarte mare şi floră de tip Asperula - Asarum — TS4
TS4 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal cu gorun şi fag Bs-m, luvosol,
edafic mare cu Asperula -Asarum - FD2go.şl.goBs-mTIVH(E)-IVUe3-2
b) Versanţi slab înclinaţi, platforme, terase, depresiuni largi, cu luvosoluri,
moderat la puternic stagnice şi volum edafic mare – TS5
TS5 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal Bs, luvosol stagnic, edafic mare
cu Carex pilosa - FD2şlBsTIVH(E)-IVUe4-3
Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi, cu soluri luvosoluri tipice (sau luvosoluri
albice), cu volum edafic mijlociu şi floră de tip mezohigrofită - TS6
TS6 - Deluros de gorunete, cerete şi gârnitete Bm, luvosol, edafic mijlociu -
FD2go.ceBmTIIIHIIUe2-1
d) Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi cu substrate silicioase, luvosoluri, cu
volum edafic submijlociu TS7
TS7 - Deluros de gorunete, cerete şi gârnitete Bi, luvosol, edafic mic cu floră
acidofiiă, mezoxerofită - FD2gocegâBiTI-IIHII-IUe1
4. a) Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi, cu hidrisoluri stagnice, luvice sau
albice, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Poa pratensis - Carex caryophillea - TS8
25

TS8 - Deluros de gorunete, cerete şi gârnitete Bm, stagnosol luvic (albic),
edafic mijlociu cu Poa pratensis - Carex caryophillea - FD2gocegâBmTIIIHE-IUe1
b) Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi, cu stagnosoluri albice, planice
grele cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Carex-Poa pratensis - TS9
TS9 - Deluros de ccrete şi gârnitete Bi, stagnosol albic-planic, edafic
mijlociu cu Carex- Poa pratensis - FD2ce.gâBiTIIHE-IUe1
B. Staţiuni de versanţi, culmi cu roci calcaroase
l . a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, pe calcare sau alte roci sedimentare
calcaroase, cu rendzine cambice sau pseudorendzine, cu volum edafic mijlociu – TS10
TS10 - Deluros de cvercete (gorun, cer, stejar pufos) Bm, rendzinic, edafic
mijlociu - FD2cvBmTIV-VHIII-IIUe2-1
b) Versanţi repezi la foarte repezi, cu rendzine cambice, litice sau litosoluri
rendzinice, cu volum edafic mic – TS11
TS11 - Deluros de cvercete (gorun, cer, stejar pufos) Bi, rendzinic,
edafic mic - FD2cvBiTIII-IVHI-IIUe1-0
C. Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale
1. a) Lunci înalte, terase joase de luncă cu eutricambosoluri profunde şi
foarte profunde, freatic umede sau gleizate – TS12
TS12 - Deluros de cvercete cu stejerete, stejereto-şleauri şi şleauri de
luncă, intrazonal de luncă Bs, eutricambosol freatic umed sau gleizat în luncă
înaltă - FD2 (l)CvBsTIVHIVUe5-3
b) Sectoare de luncă mai înaltă, rar inundabilă, cu aluvosoluri mollice,
mijlociu profunde şi profunde, cu volum edafic mijlociu şi mare-TS3
TS3 - Deluros de cvercete şi stejerete şi aninişuri, intrazonal de luncă Bs-m,
aluvosol moderat humifer - FD2 (l)Bm-sTIII-IVHIV-VUe5-4
c) Sectoare de lunci joase cu aluvosoluri stratificate +/- scheletice, slab
humifere, de bonitate mijlocie spre inferioară pentru zăvoaie de plop şi salcie - TS14
TS14 - Deluros de cvercete cu zăvoaie de plop şl salcie, intrazonal de
luncă, Bi-m, aluvosol slab humifer - FD2(l)CvBi-mTI-IIIHIVUe4
FD2
D. Staţiuni extrazonale de făgete de limită inferioară şi cârpinele de vale din
1. a) Eutricambosoluri tipice: 2
b) Luvosoluri stagnice: 3
2. a) Porţiuni de versanţi umbriţi, depresiuni, văi fără apă, cu eutricambosoluri
+/- slab stagnice, cu volum edafic mare şi floră de tip Asperula - Asarum – TS15
TS15 - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bs,
eutricambosol, edafic mare - FD2FaBsTIV-VHIVUe3-2
b) Versanţi inferiori umbriţi cu eutricambosoluri mijlociu profunde şi
profunde, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Asperula - Asarum – TS16
TS16 - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm,
eutricambosol eu Asperula - Asarum - FD2FaBmTIII-IVHIIIUe2
c) Văi înguste fără apă, mărginite de versanţi puternic înclinaţi, cu frecvente
îngheţuri târzii şi eutricambosoluri, slab stagnice uneori şi umezite freatic, cu volum
edafic mare – TS17
26

TS17 - Deluros de cvercete, vale de cărpinete Bs-m, eutricambosol
edafic mare - FD2CaBs-mTIV-VHIVUe3
2. a) Versanţi slab înclinaţi, locuri aşezate cu substrate sedimentare
argiloase şi luvosoluri stagnice şi floră de tip Carex pilosa – TS18
TS18 - Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară, Bm, luvosol stagnic,
edafic mijlociu la mare cu Carexpilosa - FD2FaBmTII-IIIH(E)-IVUe4-3
E. Staţiuni cu caracter regional din Dobrogea de Nord şi Banat
1. a) Staţiuni de versanţi, platouri,, culmi late cu eutricambosoluri eumezobazice
+/-slab luvice: 2
b) Versanţi divers înclinaţi, platouri, culmi cu luvosoluri : 3
2. a.) Versanţi, culmi late, platouri cu soluri eutricambosoluri tipice, uneori
rezidual carbonatice., cu volum edafic rnare – TS19
TS19 - Deluros de stejărete şi şleauri de deal cu carpen Bm, eutricambosol,
edafic mare şi mijlociu, - FD2şlBmTIV-VHIIIUe2-1
b) Versanţi repezi până la foa.rte repezi, cu eutricambosoluri mollice,
rezidual carbonatice, cu volum edafic submijlociu şi mic – TS20
TS20 - Deluros de şleauri de deal Bi eutricambosol, edafic submijlociu la mic -
FD2şlBiTIV-VHI-IIUe1
c) Versanţi cu expoziţii însorite, culmi sau mici platouri de culme cu
eutricambosoluri +/- slab luvice mollice, cu volum edafic mare-mijlociu – TS21
TS21 - Deluros de şleauri de deal cu cărpiniţă Bi-m, eutricambosol, edafic
mare –mijlociu - FD2şlBiTIV-IVHII-IUe2-1
3. a) Luvosoluri, mijlociu profunde, lutoase cu volum edafic mijlociu şi
submijlociu - TS22
TS22 — Deluros de şleauri de deal cu frasin caucazian +/- carpen Bm, luvosol,
edafic submijlociu - mijlociu - FD2şlBmTIV-VHIIUe1-0
2.4 STAŢIUNI FORESTIERE DE STEJERETE ŞI AMESTECURI
DE DIFERITE SPECII DE CVERCINEE DIN REGIUNEA
DEALURILOR JOASE ŞI CÂMPIILOR SUBCOLINARE (FD1)
TIPURI DE STAŢIUNI
Substratul litologic şi relieful care condiţionează apariţia unor anumite tipuri de
sol cu anumite regimuri de troficitate şi umiditate sunt factorii principali ai diferenţierii
tipurilor de staţiuni.
Astfel, pe terenurile slab înclinate şi practic orizontale, uşoare depresiuni şi văi
largi, cu eutricarnbosoluri profunde, cu textură mijlocie, mijlocie fină fără schelet
sau slab scheletice, apare tipul:
1) Deluros de stejerete şi amestecuri de bonitate mijlocie până la superioară,
eutricambosol edafic mare cu floră de mull - FD1StBm-iT IV-VH IUe1
În aceleaşi condiţii de relief dar pe argile gonflate, cu vertisoluri profunde
argiloase şi compacte în orizontul B, apare tipul:
2) Deluros de stejerete, câmpie piemontană de gârnitete, de bonitate mijlocie
spre inferioară, vertisol edafic submijlodu, mijlociu – FD1GâBm-sTIV-VH IVUe1
27

Pe terase., platouri şi. câmpii înalte, cu luvosohiri, vertisoluri slab-mediu stagnice,
apar următoarele două tipuri:
3) Deluros de stejerete, câmpie piemontană de gârnitete, de bonitate mijlocie,
vertisol luvic edafic mijlociu - FD1gîBmT III-IVH II-IUe2-1
4) Deluros de stejerete, câmpie înaltă cu gârnitete, de bonitate
superioară, edafic mare cu Carex - FD1gîBsT III-IIH (E)-IIIUe2-1
În aceleaşi condiţii de relief, dar pe soluri puternic slagnice şi stagnosoluri
apar următoarele tipuri:
5) Deluros de stejerete de bonitate superioară, luvosol puternic stagnic,
edafic mare - FD1StBsT IIIH (E)-IIIUe2 , care apare pe solurile cu volum edafic mare şi
floră de tipul Carex silvatica, Stellaria-Geum
6) Deluros de stejerete de bonitate mijlocie stagnosol luvic cu Poa pratensis
– Carex caryophiliea - FD1BmTIIIHE-IUe2-1, care apare pe solurile cu orizontul
pseudogleic W, sub 40 de cm.
7) Deluros de stejerete -şi cerete de bonitate inferioară pentru stejerete şi
mijlocie pentru cerete, puternic stagnic sau stagnosol, edafic mijlociu - FD1StCeBimT
IH (E)-IIUe2-1 , care apare pe solurile cu orizontul W sub 30-35 cm, cu floră
de tip Carex, Juncus, Deschampsia caespitosa, Poa pratensis ş.a.
8) Deluros de stejerete, câmpie înaltă de cerete, de bonitate inferioară spre
mijlocie, stagnosol luvic, plante sau albie edafic submijlociu mic — FD1CeBi-mTIIH E-
IUe1, care apare pe solurile hidromorfe pluviale cu orizont W până la 30 de cm şi
floră de tip Carex-Poa pratensis.
Pe versanţii şi platourile slab înclinate, cit soluri nepseudogleizate,
cu eutricamb osoluri, luvosoluri, apar următoarele două tipuri de staţiuni:
9) Deluros de gârniţete de bonitate mijlocie, luvosol cu drenaj intens, edafic
mijlociu - FD1GâBmT IIIH II-IUe1 , care apare pe versanţii slab moderat înclinaţi şi
10) Deluros de gârniţete de bonitate superioară, luvosol edafic mijhciumare
cu Glecoma - FD1gîBsT III-IVH (E)-IUe1, care apare pe versanţii moderat înclinaţi sau
platouri.
Pe solurile puternic erodate (erodisoluri) apare tipul:
11) Deluros de stejerete, versant puternic erodat în sedimentar
necalcaros, de bonitate inferioară – erodosol edafic mic - FD1StBiT IH IUe1-0
Pe versariţi, pe culmile şi platourile cu roci calcaroase şi şoimi rendzinice, în
raport cu volumul edafic, pot apărea următoarele două tipuri:
12) Deluros de cvercete de bonitate mijlocie, rendzinic, edafic mijlociumare
- FD1CvBmTIV-VH IIIUe2-1
13) Deluros de cvercete de bonitate inferioară, rendzinic, edafic mic -
FD1CvBiT III-IVHI-IIUe1
În luncile apelor curgătoare, în raport cu poziţia luncii (terasei) şi respectiv
frecvenţa, durata şi intensitatea inundaţiilor care determină tipul de sol şi deci regimul de
trofîcitate şi umiditate, apar următoarele trei tipuri:
14) Deluros de stejerete, stejereto - şleauri, şleauri de luncă, şleao-plopişuri şi
zăvoaie intrazonal de luncă de bonitate superioară, eutricambosol freatic umed,
gleizat şi semigleic edafic mare în luncă înaltă - FD1(l)BsTIVH IVUe5-3
15) Deluros intrazonal de luncă de zăvoaie, de bonitate mijlocie sau
superioară, aluvosol moderat humifer - FD1(l)Bm-sT IIIH IVUe4
16) Deiuros intrazonal de luncă de zăvoaie de plop şi salcie, de bonitate
inferioară, aluvosol slab humifer – FD1(l)Bi-mT I-IIH IVUe4
28

În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni
forestiere de diferite specii de cvercinee din regiunea dealurilor joase şi câmpiilor
subcolinare FDj:
A. Staţiuni pe substrate (obişnuit) sedimentare necalcaroase
I. Staţiuni de versanti slab înclinaţi, terase, platouri, terenuri +/- orizontale,
uşoare depresiuni, văi fără curs de apă
1. a) Eutricambosoluri: 2
b) Soluri de altă natură: 3
2. a) Versanţi inferiori slab înclinaţi, locuri aşezate, platforme joase,
depresiuni uşoare, terase joase inundabile cu eutricambo soluri cu volum
edaiic mare şi floră de tip Brachypodium-Geum- Pulmonaria – TS1
TS1 - Deluros de stejerete şi şleauri de deal cu stejar pedunculat sau stejăretogoruneto-şleauri,
Bs, eutricambosol edafic mare - FD1stşlBsT IV-VH IVUe2
b) Versanti divers înclinaţi., platouri slab înclinate cu soluri drenate, cu volum
edafic mijlociu şi floră de tip Glechoma-Geum – TS1
TS2 - Deluros de gărniţeîe şi amestecuri de gorun, cer şi gârnită, Bm,
eutricambosol slab luvic, edafic mijlociu, cu drenaj intens - FDigîBrnTniHn-iUe]
3. a) Luvosolun slab-mediu stagnice: 4
b) Alte tipuri genetice de soluri: 5
4. a) Terase, platouri, câmpii înalte, cu luvosoluri slab- mediu stagnice, cu
volum edafic mare – TS3
TS3 - Deluros de stejerete, câmpie înaltă de gârniţete, Bs, luvosol stagnic
edafic mare - FD1gâBsT III-IIH (E)-IIIUe2-1
b) Terase, platouri., cu luvosoluri puternic pseudogleizate în orizontul Bt,
moderat pseudogleizate în El şi Ao, cu volum edafic mare şi pătură erbacee de tip
Carex sylvatica şi Stellaria-Geum – TS4
TS4 - Deluros de stejărete şi şleauri de deal cu stejar pedunculat, Bm, luvosol
stagnic edafic mare - FD1StşlBsTI-IIH (E)-IIIUe2
5. a) Vertisoluri sau soluri verticc: 6
b) Hidrisoluri: 7
6. a) Terase, platouri, câmpii înalte cu vertisoluri sau soluri vertice,
compacte şi îndesate, cu volum edafic submijlociu – TS5
TS5 - Deluros de stejărete, câmpie piemontană de gârniţete Bm-i, vertisol,
edafic submijhciu-mijlociu - FD1gâBm-iT IV-IIIH (E)-IUe1
b) Terase, platouri, câmpii înalte, cu vertisoluri luvice sau albice, cu volum
edafic mijlociu- TS6
TS6 - Deluros de stejărete, câmpie piemontană de gârniţete, Bm, vertisol luvic,
edafic mijlociu - FD1gâBm-sT III-IVH (E)-IIUe2-1
7. Terase, platouri, câmpii înalte, cu stagnosoluri luvice, cu volum edafic
mijlociu şi pătură erbacee de tip Poa pratensis - Carex caryophillea – TS7
TS7 - Deluros de stejărete, goruneto-stejărete, cerete şi gârniţete, Bm,
stagnosol luvic, cu Poa pratensis - Carex caryophyllea - FD1cvBmT IIIH E-IUe2-1
29

) Terase, platouri, cu stagnosoluri luvice planice şi floră higrofilă - Carex,
Juncus, Deschampsia, Agrostis etc. – TS8
TS8 - Deluros de stejărete şi cereto - stejărete, Bi-m, stagnosol luvicplanic,
edafic mijlociu - FD1st ceBi-mT IIH (E)-IIUe2-1
c) Câmpii înalte plane din piemonturile vestice şi terasele Grisului şi
Mureşului, cu stagnosoluri albice, planice şi floră higrofită săracă – TS9
TS9 - Deluros de stejărete, câmpie înaltă de cerete, Bi-m, stagnosoluri
albice, planice, edafic subrmijlociu-mic - FD1ceBi-mT IIH E-IUe1
B. Staţiuni de calcare şi alte roci sedimentare calcaroase
1. a) Versanţi divers înclinaţi, cu substrate calcaroase şi soluri de tip rendzine
cambice sau pseudorendzine cambice, cu volum edafic mijlociu la mare – TS10
TS10 - Deluros de stejerete şi cvercete amestecate, Bm, rendzinic edafic
mijlociu - FD1cvBmT IV-VH IIIUe2-1
b) Versanţi puternic înclinaţi la repezi, cu rendzine cambice litice, cu volum
edafic mic-TS11
TS11 - Deluros de siejerete de stejar pufos cu cvercete amestecate, Bi,
rendzinic, edafic mic - FD1cvBiT III-IVH I-IIUe1
c) Versanţi însoriţi, puternic erodaţi cu erodisoluri sau litosoluri rendzinice,
regosoluri carbonatice cu volum edafic foarte mic – TS12
TS12 - Deluros de stejerete Bi rendzinic, edafic foarte mic - FD1cvBiTI-IIHIUe1
C. Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale
1. a) Sectoare de luncă înaltă neinundabilă, cu eutricambosol freatic umed sau
gleizat, moderat la intens humifere, cu volum edafic mare – TS13
TS13 - Deluros de stejărete, stejăreto-şleauri de luncă sau aninişuri şi zăvoaie,
Bs, eutricambosol freatic umed sau gleizat, edafic mare în luncă înaltă -
FD1(l)st.şl.zăv.BsT IVH IVUe5-3
b) Sectoare de luncă înaltă, rar inundabile, cu aluvosoluri moderat humifere –
TS14
TSi4 - Deluros de stejărete cu aninişuri de anin negru şi zăvoaie de plop şi
salcie, Bm - s, luvosol moderat humifer - FD1(l)zăv.an.Bm-sT IIIH IVUe4
c) Lunci joase sau sectoare de luncă frecvent inundabile, cu aluvosoluri slab
humifere -TS15
TS15 - Deluros de stejărete intrazonal de luncă cu zăvoaie de plop şi salcie,
Bi-m, aluvosol slab humifer - FD1(l)zăv.Bi-mT I-IIH IVUe4
30

3. STAŢIUNI FORESTIERE DE CÂMPIE (C.F.)
3.1. TIPURI DE STAŢIUNI DE STEJĂRETE ŞI ŞLEAURI DE
CÂMPIE
De remarcat faptul că în zona forestieră de câmpie, climatul fiind în general
uniform pe mari suprafeţe, el nu intervine hotărâtor în diferenţierea tipurilor de staţiuni.
Aici relieful şi deci solul intervin ca factori principali în diferenţierea şi caracterizarea
tipurilor de staţiuni.
Staţiunile de stejărete şi şleauri de câmpie, apar pe câmpiile tabulare (interfluvii),
pe terase, versanţi slab la moderat înclinaţi, uşoare depresiuni. Ele se diferenţiază în
raport cu tipul, subtipul şi varietatea de sol care condiţionează regimul de troficitate şi
umiditate, precum şi capacitatea de aprovizionare cu apă a solurilor .
Astfel, pe câmpiile tabulare, terase, versanţi slab-moderat înclinaţi, pe
luvosoluri roşcate, apar următoarele tipuri de staţiuni:
1. Câmpie forestieră de şleau de bonitate superioară, preluvosol cu
Arum-Pulmonaria, CFşl.Bs.TIV-VHIVUe2.
2. Câmpie forestieră-versant de şleau de bonitate mijlocie, preluvosol
roşcat edafic mijlociu CF(V)şl.Bm.TIVHIIIUe2, care apare pe versanţii văilor.
3. Câmpie forestieră de tranziţie şleao-ceret de bonitate superioară la
mijlocie, luvisol roşcat slab stagnic, edafic mijlociu-mare, CFşlceBs-mTIVHIIIUe2-1,
care apare pe solurile cu orizont Bt mai argilos şi mai compact, formate pe materiale
loessoide.
Pe aceleaşi forme de relief, îndeosebi pe terase şi câmpii înalte dar pe
luvosoluri tipice, puternic stagnice sau stagnosoluri luvice sau albice, cu orizont W
de la 25-30 cm, apare tipul:
4. Câmpie forestieră de stejăret de bonitate inferioară la mijlocie,
stagnosol luvic, edafic mijlociu cu Poa. pratensis, CF(t)st.Bi-mT IIH (E)-1Ue1.
Pe câmpiile joase şi depresiunile largi, cu luvosoluri puternic stagnice
sau stagnosoluri luvice sau albice, pot apărea următoarele tipuri:
5. Câmpie forestieră de stejaret de bonitate mijlocie, luvosol puternic
stagnic de depresiune largă, edafic mijlociu, CF(d)stBmTIIIH(E)-IIUe2-1 , care apare pe
depozite loessoide lutoase sau luto-argiloase.
6. Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete de bonitate superioară spre
mijlocie, stagnosol albic, edafic mare, cu floră higrofllă de mlaştină prelungită,
CFfr.st.Bs-mT IIH V-IVUe4-3, care apare pe stagnosolurile albice sau luvice.
7. Câmpie forestieră joasă de stejerete de bonitate mijlocie stagnosol albie
cu floră higrofilă, CFstBmTIIHE-IIIUe2, care apare pe soluri cu stagnări de apă mai
scurte în câmpia joasă a Someşului .
8. Câmpie forestieră joasă de stejereî de bonitate inferioară stagnosol albic,
edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofită, CFstBiTIIHE-IUe1, care apare pe soluri
hidromorfe cu caracter planic.
9. Câmpie forestieră joasă de şleau de bonitate superioară, luvosol stagnic,
edafic mare, cu floră higrofită de mull, CFşl.Bs.TIV-IIIHE-IVUe3, care apare în
câmpia joasă, a Someşului.
10. Câmpie forestieră joasă de stejereto-şleau de bonitaie superioară, luvisol
stagnic edafic mare, CFşlstBsTIV-IIIHIIIUe3, care apare pe solurile brune luvice
pseudogleizate cu orizontul W sub 60-80 cm adâncime.
31

11. Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnosoluri fără vegetaţie lemnoasă
sau cu anin negru de bonitate subinferioară care apare pe terenurile cu exces permanent
de apă.
3.2. TIPURI DE STAŢIUNI DE CERETO-STEJERETE, CERETE ŞI
CERTO-GÂRNIŢETE
Pe rovinele largi sau pe fâşiile din jurul unor rovine şi alte depresiuni cu
stagnosoluri luvice cu orizont W sub 25-30 cm apare tipul:
12) Câmpie forestieră de rovină de cereto-stejăret de bonitate
mijlocie spre inferioară, stagnosol luvie edafic submijlociu CF(r)ce.st.Bm-iTIIIH E-1Ue1
13) Câmpie forestieră de certo-gâr niţele de bonitate superioară spre mijlocie,
luvosol roşcat, edafic mare CFce.gî.Bs-mT III-IVH (E)-IIUe2-1, iar pe eutricanibosoluri
sau luvosoluri roşcate apare tipul:
14) Câmpie forestieră de cereto-gârniîete de bonitate mijlocie, luvosol
roşcat, divers stagnic, edafic mijlociu, CFce.gî.BmTIII-IVH (E)-IIUe1.
3.3. TIPURI DE STAŢIUNI DE GÂRNIŢETE
Pe câmpiile tabulare din vestul Munteniei din Oltenia şi Banat, tipurile de staţiuni
de gârniţete se diferenţiază în raport cu tipul şi subtipul de sol.
Astfel, pe luvosolurile stagnice cu caracter planic sau pe planosoluri, cu
orizont Bt sau Btw începând de la cea 30 cm, apare tipul:
15) Câmpie forestieră de gârniţete de bonitate mijlocie Iuvosol stagnic
planic sau planosol, edafic mijlociu, CFgî.BmTII-IIIH E-IUe1-0
Pe vertisolurile profunde şi foarte grele, apare tipul:
16) Câmpie forestieră de gârniţete de bonitate inferioară spre mijlocie,
vertosol, edafic submijlociu, CFgî.Bi-mTIVHIUe1
3.4. TIPURI DE STAŢIUNI DIN LUNCILE APELOR CURGĂTOARE
În luncile apelor curgătoare, în raport cu poziţia luncii şi deci cu frecvenţa,
durata şi intensitatea inundaţiilor, apar următoarele tipuri, de staţiuni:
a) Pe luncile înalte şi terasele de luncă neinundabile
17) Câmpie forestieră, lunca de şleau de bonitate superioară eutricambosol
freatic umed, gleizat sau semigleic, edafic mare, CF(l)şlBsT IV-VHVUe5-4.
18) Câmpie forestieră, luncă de şleau de bonitate mijlocie, eutricambosol
freatic umed, gleizat si semigleic, edafic mijlociu- mare, CF(l)şlBmT IVHIVUe5-4.
19) Câmpie forestieră, luncă de şleau cu salcie şi plop, bonitate superioară,
aluviosol cambic, edafic mare, CF(l)şlBsT III-IVHVUe4..
b) Pe luncile înalte rar şi scurt inundabile, apare un tip de aninişuri
frăsinete şi anume:
20) Câmpie forestieră, luncă de aniniş-frăsinet, bonitate superioară,
aluviosol cambic, gleizat şi semigleic, edafic mare, CF(l)an.fr.BsT IVHVUe5.
c) În luncile mai joase divers inundabile, cu soluri neevoluate în raport cu
adâncimea apei freatice, apar următoarele tipuri de staţiuni de zăvoaie cu plop:
21) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi, de bonitate superioară,
aluviosol intens humifer, freatic umed, frecvent rar şi scurt inundabile, CF(l)şlBsT
IVHIVUe5-4, care apare pe grindurile cu apă freatică vara la 1,5-3,0 m adâncime.
22) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop, de bonitate superioară
32

mijlocie, aluviosol moderat humifer, profund, freatic umed, frecvent rar şi scurt
inundabile CF(lz)Bs-mTIIIHIIIUe2, care apare pe grindurile mai ridicate cu apă freatică
vara, sub 3-4 m adâncime.
23) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop, de bonitate mijlocie spre
inferioară, aluviosol, neumezit freatic, rar şi scurt inundabile CF(lz)Bs-mTIIHIIUe2-1.
24) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb, de bonitate inferioară,
aluviosol, neumezit freatic, foarte rar şi scurt inundabil, CF(lz)şlBiT IIHIIUe1.
d) În luncile joase, anual prelungit inundabile, apar următoarele tipuri de
staţiuni de zăvoaie de salcie:
25) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, bonitate superioară,
gleizat şi semigleic, anual relativ prelungit inundabil
26) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, bonitate mijlocie, aluviosol,
divers gleizat, anual relativ prelungit inundabil.
27) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, bonitate inferioară,
gleiosol, anual foarte prelungit inundabil
28) Câmpie forestieră, plajă, joasă, anual prelungit inundabilă.
e) În depresiunile adânci ale unor lunci, cu soluri turboase şi turbării
joase, apar staţiuni de aninişuri şi anume:
29) Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniş, bonitate
superioară, turbogleic şi turbos tipic, CF(l)anBsTVHEUe8..
30) Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniş, bonitate
inferioară spre mijlocie, turbane joasă, CF(l)anBi-mTVHEUe8.
În luncile joase cu soluri salinizate, apar staţiuni de cătinişuri:
31) Câmpie forestieră, luncă joasă de cătiniş, sol slab-mediu salinizat.
În câmpia joasă de subsidenţă din Câmpia Română, apar staţiuni de
frăsineto-aninişuri, pe soluri hidrornorfe, freatice sau semihidromorfe:
32) Câmpie forestieră de subsidenţă din Câmpia Română ş.a., gleiosol
cernic mlăştinos, edafic submljlociu CF(sd)fr.an.BsTIV-VHE-VUe4 sau staţiuni de
stejăreto-frăsinete şi stejăreto-şleauri de luncă, pe soluri freatic hidromorfe (gleizate):
33) Câmpie forestieră de subsidenţă, CM frăsineto-stejereie de bonitate
superioară, gleiosol cernic, edafic mare, CF(sd)fr.stBsTIVHVUe3-2.
34) Câmpie forestieră de subsidenţă, cu stejereto-şleau de luncă, de
bonitate superioară, gleiosol cernic, drenată neinundabilă CF(sd)st.şlBsTIV-
VHIVUe5-4.
În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni
forestiere de câmpie (CF):
A. Staţiuni forestiere de stejerete şi şleauri de câmpie
I. Câmpii tabulare (interfluvii), terase, versanţi divers înclinaţi, uşoare
depresiuni
1. a) Staţiuni cu soluri zonale preluvosoluri roşcate tipice sau luvosoluri
roşcate, rar cernoziomuri argice slab stagnice: 2
b) Staţiuni cu soluri azonale: 3
2. a) Preluvosoluri roşcate tipice sau luvosoluri roşcate din Câmpia
Română, lutoase sau luto-argiloase, formate pe loessuri sau depozite loessoide
şi floră de tip Arum-Pulmonaria – TS1.
33

TS1 - Câmpie forestieră de şleau, Bs, brun roşcat tipic sau luvic edafic
mare, CFşl.BsTIV-VHIVUe2.
b) Versanţi de văi cu soluri preluvosoluri roşcate tipice sau slab luvice din
Câmpia Română, cu volum edafic mijlociu – TS2
TS2 - Câmpie forestieră, versant de şleau, Bm, preluvosoluri roşcat edafic
mijlociu, CF(V)şl.BmTIVHIIIUe2.
c) Terenuri orizontale, uşoare depresiuni, cu preluvosoluri roşcate,
luvosoluri slab stagnice argilo-lutoase sau argiloase în orizontul Bt – TS3.
TS3 - Câmpie forestieră de tranziţie şi şleao-ceret, Bs(m) luvosol roşcat, slab
stagnic, edafic mijlociu la mare, CFşl.ceBs(m)TIVHIIIUe2-1.
3. Staţiuni cu soluri azonale foarte puternic stagnice sau stagnosoluri
a) Staţiuni de terase şi câmpii înalte orizontale cu soluri pseudogleice luvice
sau albice +/- planice, cu orizont Bt argilos - TS4
TS4 - Câmpie forestieră de stejerete (Bi-m) stagnosol luvic edafic submijlociit
cu Poa pratensis, CF(t)stBsTIIH(E)-IUe1.
II. Câmpii joase, depresiuni largi
1. a) Soluri zonale puternic stagnice: 2
b) Soluri azonale hidrornorfe: 3
2.a) Depresiuni largi din Câmpia Româna cu luvosoluri sau preluvosoluri
roşcate uneori cernoziomuri argice puternic stagnice – TS5
TS5 - Câmpie forestieră de stejerete (Bm), luvosol, puternic stagnic de
depresiune largă, edafic mijlociu cu Carex- Poa pratensis, CF(d)stBsT IIIH(E)-IIUe2-1.
b) Staţiuni de câmpii joase din Câmpia Someşului cu drenaj intern şi extern
mai bun cu luvosoluri, puternic stagnice, cu volum edafic mare şi floră higrofilă de
mull – TS6
TS6 - Câmpie forestieră joasă de şleau sau stejereto-şleau, Bs, luvosol
puternic stagnic, edafic mare, cu floră higrofilă de mull, CFst.şl.BsT IV-VH (E)-IVUe3
3 .a) Câmpii joase din Câmpia Someşului, uşor depresionate cu exces foarte
prelungit de apă stagnantă; cu stagnosoluri luvice sau albice, de bonitate superioară pentru
frăsinete şl mijlocie pentru stejar – TS7.
TS7 - Câmpie forestieră joasă de frăsinete sau stejărete Bs(m) stagnosol albic,
cu floră higrofilă de mlaştini, CFfr.st.Bs(m)TIIHE-IVUe4-3.
b) Câmpie forestieră joasă din Câmpia Someşului cu exces de apă timp de 2-3 luni,
cu stagnosoluri luvice şi floră higrofilă – TS8
TS8 - Câmpie forestieră joasă de stejerete Bm, stagnosol albic cu floră
higrofilă CFstBm(i)TIIHE-IIIUe2.
a) Câmpie forestieră joasă din Câmpia Someşului de stejerete stagnosoluri
luvice cu volum edafic submijlociu şi floră de tip Agrostis stolonifera sau Carex
brizoides – TS9
TS9 - Câmpie forestieră joasă de stejerete Bi, stagnosol albic, edafic
submijlociu cu Agrostis stolonifera, Carex brizoides CFstBiTIIHE-IUe1.
b) Câmpii forestiere joase sau depresiuni largi închise cu exces permanent
sau foarte prelungit, de apă stagnantă - TSio
TS10 - Câmpie forestieră joasă, depresiuni închise cu stagnosoluri mlăştinoase,
Bi, cu anin negru sau fără vegetaţie lemnoasă, CF(d)
34

B. Staţiuni forestiere de cereto-stejărete, cerete şi cereto-gârniţete de câmpie
a) Raverie largi, fâşii în jurul ravenelor, cu soluri stagnosoluri luvice, uneori
planice, cu volum edafic mijlociu şi cu floră de tip Poa pratensis – TS11
TS11 - Câmpie forestieră - ravenă de cereto-stejerete,Bm(i), stagnosol luvic,
edafic submijlociu cu Poa pratensis, CF (r)ce.st.Bm(i)TIIIH E-IUe1
b) Câmpii tabulare plane (interfluvii) cu uşoare depresiuni şi luvosoluri
roşcate sau cernoziomuri argice slab stagnice – TS12
TS12 - Câmpie forestieră de cereto-gârniţete, Bs(m), luvosol roşcat, edafic
mare la mijlociu, CFce.gî.Bs(m)T III-IVH (E)-IIUe2-1
C. Staţiuni forestiere de gârnitete
1. Câmpii tabulare şi terase cu substrate greu permeabile din vestul
Munteniei, Olteniei şi Banat
1. a) Luvosoluri slab-mediu stagnice planice sau plansoluri – TS13
TS13 - Câmpie forestieră de gârnitete, Bm, luvosol slab mediu stagnic
planic sau planosol edafic mijlociu, CFgî.BmTII-IIIHE-IU1-0
b) Vertisoluri profunde, moderat sau slab humifere cu volum edafic
submijlociu – TS14
TS14 - Câmpie forestieră de gârnitete, Bi(m), vertosol edafic submijlociu,
CFgî.Bs(m)T,vH(!)Ueî
D. Staţiuni din luncile apelor curgătoare
I. Staţiuni de stejerete şi şleauri de luncă : 2
1. a) Lunci înalte sau terase de luncă : 2
b) Lunci joase de tranziţie spre zăvoaie: 3
2. a) Lunci înalte, terase de luncă sau câmpii joase de divagare cu soluri
evoluate, eutricambosoluri tipice sau mollice, prcluvosoluri, freatic umede sau
gleizate, unsori slab mediu stagnice cu textură mijlocie – TS15
TS15 - Câmpie forestieră, luncă de şleau, Bs, eutricambosol freatic umed sau
gleizat edafic mare CF(l)şl.BsTIV-VH VUe5-4
b) Soluri ca mai sus cu volum edafic mijlociu – TS16
TS16 - Câmpie forestieră, luncă de şleau, Bm, eutricambosol freatic umed sau
gleizat edafic mijlociu, CF(1 )şl.BmT IVH IVUe4
3. a) Tranziţii luncă - zăvoaie cu aluviosoluri cambice sau eutricambosoluri
gleice moderat hurnifere - TS 17
TS17 - Câmpie forestieră, luncă de şleau cu salcie şi plop, Bs, aluviosol cambic
edafîc mare, CF(1)şlBsTIII-IVHVUe4
b) Staţiuni forestiere de frăsinete şi aninişuri, frăsinete din lunci înalte rar şi
scurt inundabile cu aluviosoluri cambice gleizate şi semigleice, uşoare, moderat
humifere, carbonatice în adâncime, pe aluviuni nisipoase, frecvent cu pietriş la bază –
TS18
TS18 - Câmpie forestieră luncă de aniniş-frăsineî, Bs, aluviosol cambie
gleizat şi semigleic, edafic mare, CF(1)an-frBsTIVHVUe5
35

II. Staţiuni de zăvoaie de plop cu aluviosoluri divers inundabile
1. a) Aluviosoluri stratificate freatic umede sau gleizate: 2
b) Aluviosoluri neumezite freatic: 3
2. a) Aluviosoluri intens humifere, tranziţie spre eutricambosoluri
gleizate, carbonatice, uneori slab salinizate în adâncime cu textură uşoară la
mijlocie, pe întinsuri şi grinduri, frecvent sau rar inundabile, cu apă freatică vara la
1,5-3,0 m – TS19
TS19 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi, Bs, aluviosol intens humifer,
freatic umed sau gleizat, frecvent, rar şi scurt inundabile, CF (lz) BsTIVHIVUe3
b) Soluri ca mai sus dar pe suprafeţe mai ridicate cu apa freatică vara la
3-4 m adâncime – TS20
TS20 - Câmpie forestieră, lunci de zăvoi de plopi, Bs(m), aluviosol moderat
humifer, profund freatic umed, rar şi scurt inundabilă, CF (lz) Bs(m)T IIIH IIIUe2
3. a) Aluviosoluri stratificate cu textură uşoară spre mijlocie situate pe
grinduri înalte, foarte rar inundabile, cu apa freatică sub 3 m vara – TS21
TS21 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi, B(i), aluviosol neumezit
freatic, rar şi scurt inundabil, CF (l.z) Bm(i)T IIH IIUe2-1
b) Aluviosolurile cu textură uşoară la mijlocie, neumezite freatic pe grinduri
înalte, foarte rar inundabile, cu apa freatică vara sub 4,5 m – TS22
TS22 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb, Bi, aluviosol neumezit
freatic, foarte rar şi scurt inundabilă, CF (l.z) BiT IIH IIUe1
III. Staţiuni forestiere de zăvoaie de salcie din lunci joase anual prelungit
inundabile
1. a) Aluviosoluri slab la puternic gleizate: 2
b) Gl.eiosoluri: 3
2. a) Aluviosoluri fine gleizate, pe suprafeţe plane sau depresionate cu apă
freatică vara sub 1,5 m, anual 2-4 luni inundabile – TS23
TS23 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, Bs, aluviosol gleizat,
anual prelungit inundabil, CF (l.z) BsT IVH E-VUe5
b) Lunci şi porţiuni de luncă şi depresiuni uşoare prelungit inundabile (3-5
luni) cu aluviosoluri gleizate sau amfigleizate cu apa freatică vara sub 1,2-1,5 m
adâncime - TS24
TS24 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, Bm, aluviosol divers gleizat,
anual prelungit inundabil, CF (l.z) BmT IIIH E-VUe6-5
3. a) Lunci sau porţiuni de luncă joasă anual prelungit inundabil (3-6
luni) cu aluviosoluri gleice puţin profunde, lutoase la argiloase, îndesate şi grele cu
apa freatică la 60-80 cm adâncime – TS25
TS25 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, Bi, aluvosol gleic, anual
foarte prelungit inundabil, CF (l.z) BiT IIH (E)Ue6
IV. Staţiuni forestiere de aninişuri de anin negru
1. a) Staţiuni cu gleiosoluri mlăştinoase: 2
36

) Staţiuni cu gleiosoluri turboase sau turbării: 3
2. a) Porţiuni ce luncă depresionară cu exces foarte preiungit (peste 6 luni)
sau permanent cu apă stagnantă, cu soluri gleice mlăştinoase - TS26
TS26 - Câmpie forestieră, luncă adesea depresionată de aninişuri de anin
negru, Bs, gleiosol mlăştinos, CF(l)an.BsTVH EUe2-1
3. a) Depresiuni adânci din unele lunci interioare ale râurilor cu apă
stagnantă, cu gleiosoluri turboase sau turbării eutrofe – TS27
TS27 - Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aninişuri de anin negru,
Bi, gleiosol turbos, CF(1)an BiTVHEUe8
37

4. STAŢIUNI DE SILVOSTEPĂ
4.1. STAŢIUNI DE ŞLEAURI, DE STEJERETE DE STEJAR
PEDUNCULAT SI BRUMĂRIU ŞI DE CVERCETE MEZOXEROFILE
ŞI XEROFLE
Staţiunile de şleauri., de stejerete de stejar pedunculat şi de cvercete
mezoxerofile şi xerofile, apar cu deosebire în silvostepă internă spre zona forestieră
în condiţiile cele mai favorabile de umiditate.
Pe versanţii scurţi, cu expoziţii umbrite din apropierea lacurilor, bălţilor şi
vâlcelelor, pe cernoziomuri, argice profunde, formate pe loessuri sau depozite
loessoide, apare următorul tip de şleauri:
1) Silvostepă internă de şleau de bonitate mijlocie cu plus local de
umiditate, cernoziom argic pe loess şi materiale loessoide, Ss.şl.BmTVH IIUe2-1.
Pe câmpiile piemontane, platouri şi alte platforme, cu cernoziomuri
cambice +/- vertice luto-argiloase şi argiloase din piemonturile Râmnic-Focşani, pe
depozite deluviale şi proluviale loessoide, apare tipul de staţiuni de stejărete de stejar
pedunculat:
2) Silvostepa internă de amestec de stejar pedunculat, cu stejar brumăriu de
bonitate mijlocie spre inferioară, cernoziom cambic+/-vertic,Ss.st.st.bBm-i,TVHIIUe2-1.
Pe câmpiile tabulare orizontale şi depresiunile uşoare din acestea, cu
cernoziomuri argiloiluviale, apar staţiuni de cerete şi gârniţete în amestec cu stejar
pufos:
3) Silvostepa internă de cvercete mezoxerofile-xerofile de bonitate
superioară spre mijlocie, cu stejar brumăriu, cernoziom argic slab stagnic, Ss.cv.Bsm,TIVH(E)-IIUe1.
4) Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile-xerofile de bonitate
mijlocie spre inferioară, cernoziom argic pe luturi fine, Ss.cv.Bs-mTIVHII-IUe2-1,
care apare deci pe solurile mai argiloase şi mai compacte.
5) Silvostepă internă de cvercete mezo-xerofile de bonitate mijlocie,
cernoziom argic vertic, Ss.cv.Bm,TIVH IIUe1
6) Silvostepă internă de cerete şi cereto-gârniţete de bonitate mijlocie spre
inferioară, cernoziom argic, greu, stagnic pe luturi fine, Ss.ce.gâ.Bm-i,TIIIH (E)-IUe1.
Pe câmpiile slab la moderat depresionate şi în apropierea rovinelor şi
vâlcelelor, cu cernoziomuri argice moderat la puternic stagnice, apar următoarele
tipuri de staţiuni:
7) Silvostepă internă, depresiune cu cvercete de bonitate inferioară,
cernoziom argic stagnic, Ss(d).cv.Bi.TIII-IVHE-IIUe1
8) Silvostepă internă, depresiune cu cvercete de bonitate mijlocie, cernoziom
argic stagnic, Ss(d).cv.BmT IVH IIUe2-1, care apare pe terenurile mai puţin ridicate cu
soluri slab stagnice şi care este ocupat de stejar pedunculat, stejar brumariu,, cer şi
garniţă.
9) Silvostepa predominam mijlocie cu stejerete xerofile şi mezoxerofile,
bonitate superioară, cernoziom freatic umed +/- gleizat, Ss(d).st.b.st.p.Bs.TIV-
VHIIUe2, care apare pe cernoziomurile cambice carbonatice freatic umede sau
gleizate.
38

4.2. STAŢIUNI DE SILVOSTEPA DE STEJERETE XEROFILE
Aceste tipuri de staţiuni apar cu deosebire în silvostepa mijlocie şi externă în
condiţii de xericitate mai pronunţată.
Pe loessuri şi cernoziomuri cambice, apare următorul tip de staţiune de bonitate
superioară pentru arboretele de stejar brumăriu.
10) Silvostepa mijlocie de stejerete xerofile. de brumăriu de bonitate
superioară, cernoziom cambie pe loess, Ss.st.b.Bs.TVHIUe1.
Stejerete de stejar pufos şi brumăriu apar şi pe următoarele două tipuri de
staţiuni:
11) Silvostepa mijlocie de cvercete xerofile de bonitate mijlocie, cernoziom
cambie pe luturi fine, Ss.cv.Bm-sT IV-VH IUe1
12) Silvostepa externă şi extrazonală în stepa de stejerete xerofile, bonitate
mijlocie spre inferioară cernoziom cambie pe loess, Ss.st.b.st.Bm-iTVH IUe1-0.
Stejerete de stejar pufos apar pe următoarele două tipuri de staţiuni:
13) Silvostepa externă de stejerete xerofile de stejar pufos de bonitate
mijlocie, cernoziom cambic, pe materiale loessoide şi alte luturi +/- argiloaxe,
Ss.st.p,BmTvHIUe1-0.
14) Silvostepa externă de stejerete de stejar pufos de bonitate mijlocie,
cernoziom (carbonatic), pe loess, Ss.st.pT IVH IUe1-0.
Pe nisipuri apar următoarele două tipuri de staţiuni:
15) Silvostepa externă şi extrazonal în stepă relief nisipos cu cvercete de
bonitate mijlocie, cernoziom cambic profund pe nisipuri, Ss.st.b, st.BmTIVH IIUe1.
16) Silvostepa externă de stejerete xerofile, bonitate inferioară, cernoziom
cambic pe pante şi substrate nisipoase, Ss.st.p, st.b.BiT IVH I…mUe1-0.
Pe rocile consolidate bazice şi calcaroase apare tipul:
17) Silvostepa externă şi extrazonal în stepă, de stejerete xerofile de stejar
pufos, de bonitate inferioară (xero), rendzine, Ss.st.p, st.BiT IV-VH 0…mUe1-0,
4.3.STAŢIUNI DE LUNCA DIN SILVOSTEPA
În luncile râurilor interioare din silvostepa, se întâlnesc următoarele tipuri de
staţiuni:
18) Silvostepa lunca de şleau, bonitate superioară, sol zonal freatic umed,
neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil, foarte profund, Ss(l).sl.Bs.T IV-VUe2.
19) Silvostepa lunca de şleau, bonitate mijlocie, sol zonal freatic umed,
gleizat şi semigleic, neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil, Ss(l).sl.BmTIVUe4.
Pe solurile divers salinizate sau alcalizate apar următoarele tipuri de staţiuni:
20) Silvostepa de frasinel în lunca înalta, bonitate inferioara, salinizat
alcalin, Ss(l)fr.an.Bi.T IV-V H III-IVUe7-4.
21) Silvostepa de stejeret pe terasa - lunca,, bonitate inferioara, solonet
stepizat +/-salinizat.
Pe aluviosoluri apar următoarele tipuri de staţiuni:
22) Silvostepa - lunca de zăvoi de plopi, bonitate superioara, aluviosol intens
humifer, freatic umed, frecvent si rar scurt inundabil, Ss(lz).Bs.T IV-VH IVUe3-2.
23) Silvostepa - lunca de zăvoi de plopi, bonitate superioara spre
mijlocie,aluviosol, moderat humifer, profund freatic umed foarte rar şi foarte rar
scurt inundabil, Ss(lz).Bs-m.T IIIH IIIUe2.
24) Silvostepa - lunca de zăvoi de plop alb si salcie sau aninis, bonitate
mijlocie, aluviosol, moderat humifer, anual scurt inundabil, Ss(lz).TIII-IVHE-VUe4-3.
39

25) Silvostepa - lunca de zăvoi de plopi, bonitate mijlocie spre inferioara,
aluviosol, temporar slab umezit freatic in substrat rar scurt inundabil, Ss(lz).Bm-i.T
IIH IIUe1.
26) Silvostepa - lunca de zăvoi de plop alb, bonitate inferioara, aluviosol
profund umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil, Ss(lz),Bi.Ti[HnUe;.
Pe aluviosolurile gleizate apar următoarele tipuri de staţiuni;
27) Silvostepa - lunca de zăvoi de salcie, bonitate mijlocie superioara,
aluviosol gleizat, anual relativ prelungit inundabil.
28) Silvostepa - lunca de zăvoi, bonitate mijlocie, amfisemigleic, anual
prelungit inundabil.
29) Silvostepa - lunca de zăvoi de salcie, bonitate inferioară, aluviosol
amfîgleic, Ss(lz).Bi.TmcHE-vUe5-4..
În regiunile deluroase (FDi sau FD2) apar următoarele tipuri de staţiuni
extrazonale:
30) Silvostepa deluroasă de cvercete de stejar pufos, bonitate mijlocie spre
inferioară, rendzinic si cernoziomic, Ss(dl)st.pf,ce,Brn-i,TcHiUe1.
În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni
forestiere de silvostepa Ss.
1. a) Staţiuni de şleauri din vecinătatea zonei forestiere: 2
b) Staţiuni de stejerete de stejar pedunculat si brumariu: 3
c) Staţiuni de cvercete mezoxerofîle-xerofile: 4
d) Staţiuni de stejerete xerofile: 5
e) Staţiuni de lunca: 6
2.a) Versanţi scurţi umbriţi ai lacurilor, bălţilor sau vâlcelelor din silvostepa
Bărăganului şi Burnazului din vecinătatea zonei forestiere cu cernoziomuri argice +/-
vertice luto-argiloase – TS1
TS1 - Silvostepa interna de şleau, Bm, cu plus local de umiditate, cernoziom
argic pe loess, Ss.şl.BmT VH IIUe2-1
3. Câmpii xerice piemontane din silvostepa Râmnicului, terasele Bârladului
şi Siretului, colinele Tutovei şi Dealurile Faldului, cu cernoziomuri argice +/-
vertice, lutoargiloase şi argiloase profund humifere – TS2
TS2 - Silvostepa interna de amestecuri de stejar pedunculat şi brumariu ,
Bm, cernoziomuri argice +/- vertice, Ss.st.st.b.Bm(i)T IVH IIUe2-1
4.1. Staţiuni de câmpii tabulare, interfluvii orizontale, uşoare depresiuni
a) Silvostepa interna din câmpia Bărăganului şi Olteniei pe câmpuri plane
orizontale larg ondulate pe loess cu cernoziomuri argice şi tranziţii spre preluvosoluri
roşcate lutoargiloase in Bt – TS3
TS3 - Silvostepa interna de cvercete mezo-xerofile-xerofile cu stejar brumariu,
Bs(m), cernoziom argic slab stagnic, Ss cv Bs(m) T IVH (E)-IIUe1
b) Terenuri orizontale slab mediu înclinate din silvostepa interna a
Burnazului şi Olteniei, pe substrate cu cernoziomuri argice slab stagnice, compacte în Bt
– TS4
TS4 - Silvostepa interna de cvercete mezoxerofile-xerofile, Bm(i), cernoziom argic
pe luturi fine, Ss cv.Bm(i)T IVH II-IUe2-1
40

c) Silvostepa interna din Câmpia Burnazului şi a Olteniei pe câmpuri înalte
orizontale sau uşor înclinate pe luturi fine şi argile cu cernoziomuri argice vertice – TS5
TS5 - Silvostepa interna de cvercete mezo-xerofile Bm, fără stejar
brumariu, cernoziom argic vertic, Ss.cv.Bm.T IVH IIUe1
d) Silvostepa interna din Câmpia Burnazului şi Olteniei pe câmpii
orizontale cu drenaj extern slab pe luturi fine îndesate, grele, cu cernoziomuri argice
sau preluvosoluri roşcate stagnice – TS6,
TS6 - Silvostepa interna de cerete si cereto-gârniţete (Bm(i), , cernoziom argic
stagnic pe luturi fine, Ss.ce.gâ Bm(i)T IIIH (E)-IUe1
4.2. Staţiuni de câmpii slab moderat depresionate, vecinătăţi de rovine,
vâlcele
a) Silvostepa internă din Câmpia Română, fâşii în jurul rovinelor, sau
câmpii slab moderat depresionate, vâlcele sau vai puţin adânci în aceste câmpii pe
substrate de locss si materiale loessoide cu cernoziomuri argice sau luvosoluri
roşcate, moderat la puternic stagnice – TS7
TS7 - Silvostepa internă, depresiune cu cvercete Bl, luvosoluri roşcate
slagnice, Ss.(d)cv BiT III-IVH E-IIUe1
b) Silvostepa internă din Câmpia Română pe terenuri cu drenaj extern mai
bun, cu luvosoluri roşcate luvice slab stagnice – TS8
TS8 - Silvostepa internă, depresiune de cvercete Bm, luvosol roşcat
stagnic, Ss.(d)cv BmTIVH IIUe2-1
c) Silvostepa internă şi mijlocie din Câmpia Bărăganului pe câmpii relativ joase
cu apă freatică vara la 2-3 m adâncime, pe loessuri cu cernoziomuri cambice, uneori
carbonatice gleizate sau numai freatic umede, luto-argiloase – TS9
TS9 - Silvostepă predominant mijlocie cu stejărete xerofile şi mezofile Bs,
cernoziom cambic freatic umed sau gleizat, Ss.(d)st.b.st.p.BsTIV-VH IIUe2
5. a) Staţiuni din silvostepa Bărăganului ialomiţean şi din Câmpia Burnazului
dispersat şi în silvostepa din Câmpia Olteniei şi Buzăului pe terasele Bârlad,
Şiret, Câmpia Covurluiului, Colinele Tutovei şi Dealurile Dalciului, pe câmpii plane,
vâlcele sau vai largi cu cernoziomuri cambice sau argilo-iluviale, luto-argiloase în Bv
sau Bt, intens humifere – TS10
TS10 - Silvostepa mijlocie de stejerete xerofile de stejar Bs, cernoziom cambic
pe loess, Ss.st.b.BsTVH IUe1
b) Staţiuni din silvostepa Olteniei, Burnazului, Dobrogea de nord şi sudul
Moldovei, pe loessuri şi luturi fine cu cernoziomuri cambice argilo-lutoase în Bv,
Bm pentru stejar brumăriu şi Bs pentru pufos – TS11
TS11 - Silvostepa mijlocie de stejărete xerofile Bm(s), cernoziom cambic pe
luturi fine, Ss cv Bm(s) T IV-VH IUe1
c) Staţiuni din silvostepa externă, din Câmpia Bărăganului, nordul Dobrogei
şi sudul Moldovei, pe câmpii orizontale plane sau uşor ondulate, versanţi divers
înclinaţi, cu substrate de loess şi cernoziomuri cambice cu volum edafic mare şi foarte
mare – TS12
TS12 - Silvostepa externă şi extrazonal în stepă de stejerete xerofile Bm(i),
cernoziom cambic pe loess, Ss st.b.st.p. Bm(i) TVH IUe1-0
d) Staţiuni de silvostepă din Câmpia Burnazului şi Olteniei, nordul
Moldovei pe câmpii tabulare uşor vălurate cu luturi sau materiale loessoide fine,
cernoziomuri, cambice, intens humifere, cu volum edafic mare – TS13
41

TS13 - Silvostepa externa de stejerete xerofile de stejar pufos Bm, cernoziom
cambic pe materiale loessoide şi alte luturi fin +/- argiloase, Ss st p Bm TyHiUei-o
e) Staţiuni din silvostepa externă a Bărăganului (Călmăţui, Ialomiţa şi din
Câmpia Tecuciului) cu substrate de nisipuri eoliene şi relief de dune şi interdune
şi soluri de tip cernoziomuri cambice sau psamosoluri – TS14
TS14 - Silvostepa externă şi extrazonală în stepa cu relief de dune şi
interdune cu cvercete Bm, cernoziom cambic sau psamosol, Ss.st.b.st.p.BmTIVH IIUe1
f) Staţiuni de silvostepa din Câmpia Covurluiului şi dealurile Faldului,
cumpene late şi versanţi prelungi, moderat la slab înclinaţi, însoriţi sau parţial însoriţi,
pe nisipuri levantine sau în alteraanţe cu gresii neumezite freatic, cu cernoziomuri
cambice carbonatice – TS15
TS15 - Silvostepa externă de stejărete xerofile Bi cernoziom cambic pe
substrate nisipoase neumezite freatic, Ss st pf st b BiTIVH I…mUe1-0
g) Staţiuni de silvostepă externă pe substrate calcaroase +/- cuverturi de
loess sau sedimente loessoide cu soluri de tip rendzine xerice sau cernoziomuri
rendzinice cu volum edafic mic la mijlociu – TS16
TS16 - Silvostepa externă, şi extrazonală în stepa de stejerete xerofile de stejar
pufos, Bi rendzine xerice sau cernoziomuri rendzinice, Ss st pf Bi T IV-VH 0…mUe1-0
6.1. Staţiuni de şleau de luncă
a) Lunci sau terase de luncă rar inundabile sau neinundabile cu soluri brune
roşcate sau cernoziomuri cambice freatic umede rar gleizate în profunzime – TS17
TS17 - Silvostepa - luncă de şleau Bs, sol zonal freatic umed neinundabil sau
foarte rar şi scurt inundabil foarte profund, Ss(l) şl BsT IV-VUe2
b) Lunci sau terase de luncă rar inundabile cu soluri aluviale cambice
rezidual carbonatice – TS18
TS18 - Silvostepa, luncă de şleau Bm, sol zonal freatic umed, gleizat şi
semigleic, neinundabil sau rar şi scurt inundabil, Ss(l) şl Bm T IVH IIIUe2
2. Staţiuni de zăvoaie de plop
a) Staţiuni de luncă de pe întinsuri şi grinduri joase, frecvent (2-4 ani) şi rar (5-10
ani) pentru scurt timp (câteva zile până la câteva săptămâni) inundabilă, cu
aluviosoluri stratificate, carbonatice sau cernoziomuri gleizate, bine umezite freatic, cu
apa freatică sub 3-4 m adâncime – TS19
TS19 - Silvostepa în luncă de zăvoi de plopi, Bs(m) frecvent aluviosol, intens
humifer, freatic umed, foarte rar scurt inundabil, Ss(l.z) Bs(m) T (IV-V)cH IVUe3-2
b) Staţiuni de luncă din câmpia forestieră, cu apă freatică la 2-3 m, cu
aluviosoluri salinizate sau alcalizate – TS20
TS20 - Silvostepă, luncă de zăvoi de plop, Bs(m) aluviosol moderat humifer,
profund, freatic umed, foarte rar scurt inundabil, Ss(lz)Bs(m)T IIIH IIIUe2.
c) Staţiuni de lunci anual inundabile, cu aluviosoluri stratificate, carbonatice,
moderat humifer, cu apa freatica vara sub 1,5-3 m adâncime – TS21
TS21 - Silvostepă, luncă de zăvoi de plop alb şi de salcie sau de aniniş, Bm,
aluviosol, moderat humifer, anual scurt inundabil, Ss (lz) BmT (III-IV)cH E-VUe4-3
d) Lunci cu depozite aluviale nisipoase, cu slaba umezire freatica (apa
freatica vara sub 4 - 5 m) - TS22
TS22 - Silvostepă, luncă de zăvoi de plopi, Bm(i), aluviosol temporar slab
umezit, freatic, rar şi scurt inundabil, Ss (1z) Bm-i TIIH IIUe1
e) Lunci cu depozite aluviale nisipoase profunde, relativ ridicate, slab umezite
freatic în substrat, cu nivelul apei vara sub 5 m, aluviosoluri nisipoase – TS23
42

TS23 - Silvostepa, lunca de zăvoi de plop alb, B-h aluviosol, profund umezit,
freatic în substrat rar si scurt inundabil, Ss (1z) Bi T IIH IIUe1
3. Staţiuni de zăvoaie de salcie
a) Lunci joase prelungit inundabile cu nivelul apei freatice vara la 1,5-2
m, cu aluviosoluri gleizate sau semigleice – TS24
TS24 - Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie, anual relativ prelungit inundabil,
Ss(lz) sa Bs TIVHE-IVUe4
b) Lunci joase, anual 2-5 luni inundabile, cu nivelul apei freatice vara la 0,8-
1,5 m aluviosoluri gleizate şi semigleice - TS25
TS25 - Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie, Bm, aluviosol gleizat sau amfigleic,
anual prelungit inundabil, Ss(lz) sa BmT IVH E-IVUe8
c) Lunci joase, anual prelungit submerse, cu apă freatică vara predominant la
0,6-0,8 m, aluviosoluri stratificate, divers arnfigîeizate – TS26
TS26 - Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie, Bi, aluviosol amfigleic, Ss
(lz)saBiTIIIcHE-VUe5-4.
43

5. STAŢIUNI FORESTIERE DIN LUNCA SI DELTA DUNĂRII
Staţiunile forestiere din lunca şi Delta Dunării prezintă anumite particularităţi
ecologice determinate în principal de regimul inundaţiilor (frecvenţa şi durata) şi
adâncimea apei freatice factor care depinde de microrelief.
În raport cu specificul lor ecologic, aptitudinile fitocenotice şi nivelul bonităţii.,
aceste staţiuni pot fi grupate în trei categorii şi anume:
a) Staţiuni relativ ridicate la peste 7 hidrograde situate pe grindurile laterale
(de-a lungul cursului fluviului sau braţelor sale) pe grinduri de privale (de-a lungul
gârlelor de alimentare a bălţilor sau grinduri vechi interioare). Durata medie anuală a
inundaţiilor variază de la sub 20-30 de zile (inundaţii medii) până la 90-110 zile
(inundaţii maxime). Adâncimea apei freatice variază de la 1-1,75 m primăvara până la
3,5-5 m toamna în octombrie.
Solurile sunt de tip aluviosoluri nisipoase până la lutonisipoase şi lutoase în
profunzime, slab la moderat humifere puternic carbonatice moderat la puternic alcaline (pH
în jur de 8,8).
Umiditatea estivală dominantă variază între U3-2 până la U1-6 (în estival târziu).
Staţiunile sunt de bonitate mijlocie şi inferioară pentru zăvoaiele de plop şi salcie
şi mijlocie pentru culturile de plopi euramericani.
b) Staţiunile de cotă mijlocie între 6 şi 7 hidrograde situate pe grindurile de
privale, grinduri vechi interioare mai joase sau întinse între privale acolo unde durata
inundaţiilor din perioada de vegetaţie este mai lungă 25-55 de zile inundaţii medii şi 85-
100 zile (uneori chiar 150) la inundaţii maxime. Nivelul apei freatice este ridicat până la
cel puţin 1-1,5 m, foarte rar coborând la 3-4 m.
Solurile sunt aluviosoluri stratificate, frecvent slab gleizate în profunzime, textură
mijlocie, slab la moderat humifere, carbonatice, moderat alcaline. Umiditatea estivală
dominantă nu coboară sub nivelul reavăn jilav, iar capacitatea de aprovizionare cu apă se
menţine la nivelul euhidric (HIV) sau megahidric (HV).
Sunt staţiuni de bonitate superioară pentru zăvoaie de plop şi salcie şi pentru
culturile de plopi euramericani.
c) Staţiuni joase din lunca centrală, situate în depresiuni la 4,5-6 hidrograde, fiind
cele mai prelung inundabile în perioada de vegetaţie, 50-110 zile ia inundaţii medii şi
110-170 de zile la inundaţii maxime. Apa freatică se află la suprafaţă sau aproape de
suprafaţă, numai în sezonul estival târziu coborând la 1-1,5 m.
Solurile sunt histosoluri, gleiosoluri tipice sau cernice, moderat la intens humifere,
carbonatice, moderat alcaline (pH în apă 7,5-8,0), slab salinizate. Umiditatea estivală
dominantă se menţine la nivel U6 U5 (jilave, jilave umede), iar capacitatea de
aprovizionare cu apă fiind la nivelul excesiv moderat H(E).
Sunt staţiuni de bonitate inferioară sau mijlocie pentru zăvoaiele de salcie şi
numai inferioară pentru zăvoaiele de plop alb şi negru. Sunt inapte pentru cultura
plopilor negri hibrizi (euramericani).
44

BIBLIOGRAFIE
1.N.Florea, I.Munteanu – Sistemul roman de taxonomie a solurilor (SRTS), Editura
Estfalia , Bucuresti, 2002
2.Chirita C.,Principiile si metodologia scolii romanesti privind studiul statiunii si
cartarea statională forestieră ,Lucr. Conf. Nat. Pedologie Azuga ,Editura Academiei
R.S.R, Bucuresti, 1971
3.Chirita C.,si colab.,1964, Fundamentele naturalistice si metodologice ale tipologiei
şi cartarii staţionale forestiere, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti,1964
4.Chirita C.,Vlad I.,PaunescuC., Rosu C., Patrascoiu N., Statiuni forestiere, Editura
Academiei R.S.R, Bucuresti ,1977.
5.Geambaşu, N. (2000-2001) – Pedologie şi Staţiuni forestiere. Note de Curs, Oradea
6.Târziu D., Pedologie şi staţiuni forestiere, Editura Ceres, Bucuresti,1997
7.Târziu D.,Spârchez G. ”Elemente de geologie şi geomorfologie, Braşov: Editura
Lux Libris, 1997
8.Târziu D.,Spârchez G., Dincă L., Pedologie cu elementede geologie, Editura
Silvodel, 2004
9. Târziu D., Spârchez Gh., Dincă L., Solurile României, Editura Pentru Viaţă, 2002
10.Târziu D., Pedologie şi staţiuni forestiere, Editura Silvodel, 2006.
45