Rezumatele lucrărilor - Facultatea de Istorie şi Filosofie

More documents

Recommendations

Info

6 tipologia discursului (registrul cunoașterii), articulează registrul actelor, revenirea identicului ca structură configurativă a discursului presupune o sumă de semnifixaţii fixe, prestabilite, cu efect arbitrar asupra registrului de putere. Cristina Seleușan: Teoriile jocului cu aplicare pe opera lui Eugene Ionesco Alin Seserman: Adrian Marino ‒ idei filosofico-politice Lucrarea are în vedere, pe de o parte, prezentarea personalităţii complexa a lui Adrian Marino şi pe de alta parte analiza ideilor filosofico-politice, viziunea asupra vieţii publice din timpul vieţii acestuia. Adrian Marino a trăit in cele trei perioade importante din istoria ţării, perioada interbelică, perioada comunistă şi cea de după 1989 fapt care l-a ajutat să înțeleagă și să prezinte cât se poate de obiectiv viața publică și societatea românească în ansamblu. Deși lucrările considerate de referință și pentru care este și cunoscut în lume sunt cele de critica literară, Adrian Marino este un filosof așa cum însuși își spunea, iar viziunea sa asupra vieții publice a fost exprimată atât în cărțile pe care le-a scris cât și prin implicarea și luările de poziție. Vocea sa rămâne foarte clară în construirea democrației românești și în ceea ce privește procesul României în integrarea europeană. Dan Sfîrnă: Mircea Djuvara și filosofia dreptului Obiectivele acestei lucrări se dezvoltă pe două paliere – fundamentarea cunoaşterii juridice şi a ideii de drept în cultura română şi în opera lui Mircea Djuvara, respectiv identificarea unui specific naţional în contextul tendinţelor etnocentrice din preajma Primului Război Mondial, prelungite în perioada interbelică. Prima dintre probleme este una care ţine strict de teoria cunoaşterii, de o gândire sistematică şi de metodologie, toate subsumate şi asumate de filosofie, în înţelesul tare al acestui termen, în măsura în care tendinţa a fost, începând cu Kant, ca disciplinele să fie fundamentate filosofic. A doua presupune o abordare comparatistă şi o analiză în contextul teoriilor etnocentrice din interbelicul românesc. Liliana Sonea: Ioan Petru Culianu. Paradigma cognitivă Prin cercetarea mea intenţionez să clarific sistemul gândirii culianiene având la bază ideea conform căreia unitatea minţii (microcosmosul) dezvăluie, descifrează unitatea lumii (macrocosmosul). Principiul este unul cognitivist şi porneşte de la premisa că mintea funcţionează ca un program de computer, după reguli care au la bază un principiu binar, prin care Culianu tematizează o nouă metodă numită morfodinamică. Lumea se prezintă drept un joc al minţii, ale cărei produse sunt religia, filosofia, ştiinţa numite şi „obiecte ideale”, care interacţionează în istorie. George State: Ideea sincronistă în filosofia românească la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea Optând pentru o temă de cercetare cum este „Ideea sincronistă în filosofia românească la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”, am considerat că ea poate vorbi acum nu doar despre trecut, ci – indirect – şi despre prezentul nostru. Şi aceasta pentru că, privite atent, majoritatea dezbaterilor ideologice din contemporaneitate preiau şi reiau (mărturisit sau nu) idei, concepte, argumente din ceea ce s-ar putea numi marea controversă dintre tradiţionalism şi modernism din cultura română. Mai scurt spus, şi astăzi se dezbat (chiar dacă-n travesti) mizele modernităţii româneşti. Cei ale căror idei le
7 voi analiza sunt: T. Maiorescu (1840-1917), C. Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), G. Ibrăileanu (1881- 1936), E. Lovinescu (1881-1943) și Ștefan Zeletin (1882-1934). Ana Maria Stănilă: Fundamentele statului în gândirea lui Th. Hobbes Pornind de la modelul mecanicist al epocii sale, Th. Hobbes construiește o adevărată concepție științifică a politicii și a raporturilor de putere în stat. Prin teoria reprezentării, gânditorul englez definește conceptul de persoană în stare naturală și cel de persoană artificială. El își aduce contribuția la gândirea politică modernă prin definirea legilor naturale pe baza cărora propune un nou model uman înzestrat cu voință, rațiune, libertate, care înțelege necesitatea ordinii sociale și a legilor civile pentru menținerea păcii și a securității. Fiind conștient de slăbiciunile părților contractante, Hobbes clarifică responsabilitățile și drepturile suveranului și supușilor, făcând constant apel la beneficiile stabilității statului. Horaţiu Trif: Conştiinţa de sine între Real şi Ideal. De la imediat, la mediat Claudiu Tuțu: GNWMH ‒ evoluţia unui concept antropologic până la Maxim Mărturisitorul „Gnome” în gândirea Sf. Maxim Mărturisitorul sau despre „universul nașterii deciziei”. „Gnome”, în îndelungata sa istorie semantică, a însemnat pe rând voința, gând, apoftegma, intelect. În textele lui Maxim Mărturisitorul acest concept capătă, în schimb, un profund sens antropologic. Speculația maximiană încearcă să surprindă, în tot dinamismul său, modalitatea în care o decizie se naște și „culoarea” etica a deciziei proaspăt moşite. Dificultatea acestei cercetări rezidă în faptul că acest concept, în scrierile de tinerețe, este atribuit fără rezerve fie omului oarecare fie lui Isus Hristos. În scrierile de maturitate, în schimb, „gnome” nu mai apare nici măcar o dată cu referire la persoana Fiului lui Dumnezeu. De ce nu mai apare, așadar? Este Isus un om fără de „gnome”? Este Isus un om „parțial”? * * * Dávid István: Egy mondat a spirituális tapasztalatról. Tavaszy Sándor és az alternatív teológia Feketelaki Tibor: A rurbanitás fogalma A közép-kelet-európai térségben az urbanizáció folyamata nehezen kivitelezhető projektnek tűnik. A rendszerváltást követően az állam (részleges) kivonulásával bizonytalannak látszott a helyi városfejlesztés, az autonóm önkormányzat megvalósulása. Az erős központi függések következtében az új városokban kialakulatlanabb volt a városi társadalom, a polgárság, a régi városokból pedig kikopott. A jelenlegi városfejlesztési próbálkozások sem kevésbé bizonytalanok és e krízis háttere előtt minduntalan felmerülő kérdés az, hogy miként van, hogyan alakítható ki az urbánus identitás. Gál József: Marc Richir nyelvfenomenológiája Előadásom témája az a sajátos nyelvfenomenológia, melyet Marc Richir dolgozott ki Fenomenológiai meditációk című könyvében. E nyelvfenomenológia szembe megy úgy a husserli jelentéselmélet alapján álló felfogással, akárcsak a strukturalista eszmék által uralt nyelvfelfogásokkal, a nyelv, nyelviség és „nyelvfenomének” „forrásait” pedig a fenomenalizációnak azon mélyrétegében véli felfedezni, ahol a nyelven kívüli fenomének és a nyelvfenomének a képződő értelem önmozgásában egymást keresztezik.
Page 1 and 2: Universitatea „Babeș-Bolyai”,
Page 3 and 4: 3 Raymond W. Gibbs şi Eve Sweetste
Page 5: 5 înșirarea datelor, autorul real
Page 9 and 10: 9 összefüggésrendszerébe. Azonb

Rezumatele lucrărilor - Facultatea de Istorie şi Filosofie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?