Rezumatele lucrărilor - Facultatea de Istorie şi Filosofie

6
tipologia discursului (registrul cunoașterii), articulează registrul actelor, revenirea identicului ca structură
configurativă a discursului presupune o sumă de semnifixaţii fixe, prestabilite, cu efect arbitrar asupra
registrului de putere.
Cristina Seleușan: Teoriile jocului cu aplicare pe opera lui Eugene Ionesco
Alin Seserman: Adrian Marino ‒ idei filosofico-politice
Lucrarea are în vedere, pe de o parte, prezentarea personalităţii complexa a lui Adrian Marino şi pe
de alta parte analiza ideilor filosofico-politice, viziunea asupra vieţii publice din timpul vieţii acestuia.
Adrian Marino a trăit in cele trei perioade importante din istoria ţării, perioada interbelică, perioada
comunistă şi cea de după 1989 fapt care l-a ajutat să înțeleagă și să prezinte cât se poate de obiectiv viața
publică și societatea românească în ansamblu. Deși lucrările considerate de referință și pentru care este și
cunoscut în lume sunt cele de critica literară, Adrian Marino este un filosof așa cum însuși își spunea, iar
viziunea sa asupra vieții publice a fost exprimată atât în cărțile pe care le-a scris cât și prin implicarea și
luările de poziție. Vocea sa rămâne foarte clară în construirea democrației românești și în ceea ce privește
procesul României în integrarea europeană.
Dan Sfîrnă: Mircea Djuvara și filosofia dreptului
Obiectivele acestei lucrări se dezvoltă pe două paliere – fundamentarea cunoaşterii juridice şi a
ideii de drept în cultura română şi în opera lui Mircea Djuvara, respectiv identificarea unui specific
naţional în contextul tendinţelor etnocentrice din preajma Primului Război Mondial, prelungite în
perioada interbelică.
Prima dintre probleme este una care ţine strict de teoria cunoaşterii, de o gândire sistematică şi de
metodologie, toate subsumate şi asumate de filosofie, în înţelesul tare al acestui termen, în măsura în care
tendinţa a fost, începând cu Kant, ca disciplinele să fie fundamentate filosofic.
A doua presupune o abordare comparatistă şi o analiză în contextul teoriilor etnocentrice din
interbelicul românesc.
Liliana Sonea: Ioan Petru Culianu. Paradigma cognitivă
Prin cercetarea mea intenţionez să clarific sistemul gândirii culianiene având la bază ideea conform
căreia unitatea minţii (microcosmosul) dezvăluie, descifrează unitatea lumii (macrocosmosul). Principiul
este unul cognitivist şi porneşte de la premisa că mintea funcţionează ca un program de computer, după
reguli care au la bază un principiu binar, prin care Culianu tematizează o nouă metodă numită
morfodinamică. Lumea se prezintă drept un joc al minţii, ale cărei produse sunt religia, filosofia, ştiinţa
numite şi „obiecte ideale”, care interacţionează în istorie.
George State: Ideea sincronistă în filosofia românească la sfîrșitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului al XX-lea
Optând pentru o temă de cercetare cum este „Ideea sincronistă în filosofia românească la sfârșitul
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”, am considerat că ea poate vorbi acum nu doar
despre trecut, ci – indirect – şi despre prezentul nostru. Şi aceasta pentru că, privite atent, majoritatea
dezbaterilor ideologice din contemporaneitate preiau şi reiau (mărturisit sau nu) idei, concepte, argumente
din ceea ce s-ar putea numi marea controversă dintre tradiţionalism şi modernism din cultura română. Mai
scurt spus, şi astăzi se dezbat (chiar dacă-n travesti) mizele modernităţii româneşti. Cei ale căror idei le