Rezumatele lucrărilor - Facultatea de Istorie şi Filosofie

4
definiţiei lui Dickie. În a treia parte conclud că (1) ontologia fiinţărilor la Heidegger este în concordanţă
cu cele trei condiţii ale proceduralismului şi că (2) extinde analiza procedurală dincolo de lumea artei.
Rareș Iordache: Locuirea spațiului virtual
Articolul sondează evoluția internetului de la primele browsere până la explozia web 2.0, cu
referire la modul în care utilizatorii au luat în stăpânire cyberspațiul. La începuturile sale internetul era
ceva similar cu un act artistic performativ și artiștii erau asemănători programatorilor. După
conceptualizarea termenului web 2.0 de către Tim O'Reilly la o conferință din 2004, putem vorbi despre o
adevărată locuire a internetului, cetățenii săi ocupând acest spațiu și transfigurându-l.
Horea Jurca: Transcendența profanului. Considerații asupra timpului mesianic la Walter
Benjamin
Putem identifica încă din perioada timpurie a gândirii lui Walter Benjamin contururile a ceea ce
unii cercetători consideră a fi o teologie politică. Uzajul acestui termen, pe care îl vom folosi ca și concept
umbrelă pentru analiza noțiunii de mesianism cu componenta lui majoră – timp mesianic, nu are nimic
de-a face cu accepțiunea dată lui de către teoreticianul nazist Carl Schmitt în publicația sa cu același titlu
din 1923. Interpretarea mesianică a istoriei ‒ într-o notă profund originală la Walter Benjamin ‒ poate fi
regăsită la o analiză atentă în toate structurile esențiale ale discursului său și presupune un Mesia care
dislocă istoria și inaugurează o nouă eră a unei lumi transformate. Scopul acestui studiu este de a căuta să
prezinte în mod acurat viziunea lui Benjamin asupra problemei în discuție, de a o face accesibilă
publicului mai puțin familiarizat cu maniera lui de a scrie și nu în ultimul rând de a supune întreg edificiu
de gândire benjamit unei critici lucide.
Edith Lazar: Artificarea corpului. Culturile urbane între text, tehnici ale sinelui şi modă
Lucrarea de faţă îşi propune să exploreze ideea de artificare corporală având ca punct de plecare
relaţia ce se stabileşte între corp, practicile de modelarea sinelui şi artefactele modei. În acest sens,
lucrarea ia în considerare diferite teorii ale corpului şi îmbrăcămintei/modei (atât filosofice, cât şi din
domenii conexe), mizând pe formularea unui cadru de discuţie a corpului activ, al experienţei. Culturile
urbane oferă un mediu propice de analiză tocmai pentru că existenţa lor ţine de experienţa individului şi
latura sa creativă în utilizarea propriului corp, dar în acelaşi timp, adesea, aceste practici de construcţie
corporală şi efectele lor nu mai pot fi înscrise în tipologiile convenţionale şi pătrund în no man’s land-ul
conexiunilor dintre artă şi cotidian.
Marcel Marcel: Arsavir Acterian
Rolul acestei teze de doctorat este de a vorbi despre un membru al Generatiei '27, mai puțin
cunoscut, Arsavir Acterian, un periferic al Generatiei '27, pentru că Generatia '27 nu se reduce la câteva
nume: Eliade, Ionesco și Cioran, numindu-i pe cei mai reprezentativi, neuitându-i pe Noica, Tutea,
Steindhardt, și lista ar putea continua. Dar despre Arsavir s-a scris puțin. Foarte puțin. Merită cunoscut
publicului larg ca-un membru al Generației, merită cunoscut fiecare membru al Generației, nu numai o
parte dintre ei.
Vasile Mirza: Marea Neagră în viziunea lui Gheorghe I. Brătianu
Lucrarea „Marea Neagră în viziunea lui Gheorghe I. Brătianu” vrea să surprindă charisma
vizionară a marelui istoric legată de poziția geostrategică a Mării Negre. Scrupulos în culegerea și