Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

– Mai mult sau mai puţin. Nu-ţi plac?
– Bineînţeles c ă nu îmi plac. Este dificil s ă accept ca egală
intelectual o parodie grosolan ă a formei umane. Fabricile voastre
nu pot realiza modele mai bune?
– Sunt sigur c ă pot, Daneel, dar cred c ă pur şi simplu noi
preferăm s ă ştim când avem de-a face cu un robot, şi când nu.
Rostind cuvintele acelea, privi direct în ochii robotului. Erau
luminoşi şi umezi, la fel ca ai oricărei fiinţe
umane, totuşi lui
Baley i se păru c ă uitătura lor era constant ă şi nu oscila uşor de
la un punct la altul, ca la oameni.
– Sper c ă în timp, vorbi R. Daneel, voi ajunge s ă înţeleg
punctul acesta de vedere.
Pentru o clip ă lui Baley i se păru c ă detecteaz ă sarcasm în
propoziţia aceea, apoi alung ă posibilitatea respectiv ă.
– În tot cazul, urm ă R. Daneel, dr. Sarton a vă zut limpede
faptul c ă era un caz C/Fe.
– „Ce fe”? Ce-i asta?
– Simbolurile chimice pentru elementele carbon şi fier, Elijah.
Carbonul reprezint ă baza vieţii
omului, iar fierul este baza
existenţei roboţilor. Expresia C/Fe se utilizeaz ă atunci când
doreşti s ă te referi la o societate care combin ă cele mai bune
caracteristici ale ambelor culturi, privite ca egale, totuşi paralele.
– „Ce fe”… O scrieţi cu o cratim ă,
sau cum?
– Nu, Elijah. Modalitatea acceptat ă este cu o liniuţ
ă diagonală
între cele dou ă simboluri. Nu reprezint ă pe niciuna, ci o
combinaţie a lor, făr ă existenţa
vreunei priorităţi.
Făr ă s ă vrea, Baley se trezi interesat. Pe Pământ, educaţia
oficial ă nu includea practic nicio informaţie
despre istoria sau
sociologia Lumilor Exterioare, dup ă momentul Marii Rebeliuni
care le adusese independenţa faţ ă de planeta-mam ă . Desigur, în
cele mai populare cărţi-film de dragoste apă reau personaje de pe
Lumile Exterioare: magnatul coleric şi excentric aflat în vizit ă pe
Pământ, moştenitoarea
frumoas ă, invariabil cucerit ă de farmecul
pământeanului şi al cărei dispreţ
era în cele din urm ă înecat de
iubire, şi arogantul rival spaţial, ticălos şi învins cu regularitate.
Erau îns ă filme lipsite de orice valoare, deoarece negau pân ă şi
cele mai elementare şi binecunoscute adevăruri: c ă spaţialii
nu
intrau niciodat ă în Oraşe
şi c ă femeile spaţiale
nu vizitau practic
niciodat ă Pământul. Pentru prima dat ă în viaţ
ă , Baley fu stârnit de o curiozitate
stranie. Cum era, de fapt, viaţa spaţialilor?
63