Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA
Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA
locale şi expresuri. La periferie se aflau fabricile, uzinele hidroponice, cuvele în care se cultivau enzime şi centralele energetice. În toat ă aglomerarea aceea existau conducte de apă şi canalizare, şcoli, închisori şi magazine, cabluri de înaltă tensiune şi fascicule pentru comunicaţii. Nu exista nici cea mai mic ă îndoial ă: Oraşul reprezenta apogeul triumfului omenirii asupra mediului ambiant. Oraşul – nu zborul spaţial sau cele cincizeci de planete colonizate, care între timp îşi proclamaser ă trufaş independenţa. Practic niciunul dintre locuitorii Pământului nu tră ia în exteriorul Oraşelor. În exteriorul acestora se afla sălbă ticia, cerul liber pe care puţini oameni îl puteau suporta cu calm. Desigur, spaţiile deschise aveau utilitatea lor. Acolo se gă seau întinderile de ap ă absolut necesar ă existenţei, cărbunii şi lemnul ce constituiau materii prime de baz ă pentru materialele plastice şi enzimele care creşteau veşnic. (Rezervele de petrol secătuiseră de mult, îns ă speciile de enzime bogate în uleiuri reprezentau un substituent adecvat.) Terenurile dintre Oraşe continuau s ă fie exploatate în subteran, dar şi la suprafaţ ă, chiar într-o măsură mai extins ă decât bă nuia majoritatea oamenilor, pentru cultivarea recoltelor şi creşterea animalelor. Activităţile respective aveau o eficienţ ă redus ă, dar carnea de porc şi de vit ă, ca şi cerealele îşi găseau întotdeauna desfacere pe piaţa produselor de lux şi puteau fi, de asemenea, exportate. Totuşi, puţini oameni erau necesari pentru a lucra în mine şi ferme, pentru a exploata culturile sau a asigura distribuirea apei, iar respectivii se limitau la supravegherea de la distanţ ă. Roboţii munceau mai bine şi aveau mai puţine doleanţe. Roboţii! Aceasta era cea mai mare ironie a sorţii. Creierul pozitronic fusese inventat pe Pământ şi tot pe Pământ roboţii fuseser ă utilizaţi întâia dat ă în scopuri productive. Nu pe Lumile Exterioare, deşi, bineînţeles, ele se comportaser ă dintotdeauna ca şi cum roboţii ar fi fost produsele culturii lor. Nu se putea desigur nega faptul c ă , dintr-un punct de vedere, apogeul economiei bazate pe roboţi se consemnase pe Lumile Exterioare. Pe Pământ utilizarea roboţilor fusese mereu limitată la minerit şi agricultur ă . De abia în ultimul sfert de secol, sub imboldurile spaţialilor, roboţii pătrunseser ă lent în Oraşe. Oraşele erau perfecte. Toţi oamenii, mai puţin medievaliştii, ştiau c ă nu exista un substituent al lor, cel puţin nu unul de 30
calitate. Singura problem ă era c ă nu aveau s ă rămân ă de-a pururi perfecte. Populaţia Pământului continua s ă creasc ă şi, întro bun ă zi, în ciuda eforturilor Oraşelor, numă rul de calorii disponibile pe cap de locuitor avea pur şi simplu s ă coboare sub nivelul de subzistenţ ă. Situaţia era cu atât mai neplăcut ă cu cât se ţinea seama de existenţa spaţialilor, urmaşii primilor emigranţi de pe Pă mânt, care tră iau în huzur pe planetele lor slab populate, dar abundând în roboţi. Spaţialii erau decişi să-şi pă streze confortul rezultat din subpopulare şi din acest motiv menţineau o rat ă scăzut ă a natalităţii şi nu acceptau imigranţi din furnicarul Pă mântului. Iar asta… Se apropia Oraşul Spaţial! Subconştientul lui Baley îi dădu un ghiont, avertizându-l că ajunsese lâng ă secţiunea Newark. Dac ă mai întârzia mult, avea s ă se trezeasc ă gonind spre sud-vest, către secţiunea Trenton, abătându-se de la destinaţie, prin inima ţinutului cald şi cu izuri grele al fermelor de enzime. Totul era o chestiune de sincronizare. Coborârea pe ramp ă , strecurarea printre călătorii în picioare, care mormă iau nemulţumiţi, apoi drumul în lungul balustradei pân ă la cea mai apropiat ă ieşire, şi în sfârşit trecerile rapide pe benzile deceleratoare. Când termin ă, Baley se afla exact la ramificaţia spre staţionara corect ă. Nu- şi supraveghease nici măcar o clip ă paşii, ci lăsase totul în seama subconştientului. Probabil c ă dac ă ar fi încercat să-şi calculeze fiecare mişcare, ar fi nimerit cu totul în alt ă parte. Detectivul se pomeni într-o semi-izolare neobişnuit ă . Doar un poliţist se găsea cu el în staţionar ă şi, cu excepţia zumzetului expresului, domnea o linişte aproape inconfortabil ă. Poliţistul se apropie şi Baley îşi arăt ă legitimaţia cu un gest scurt, nerăbdător. Poliţistul ridic ă braţul şi-i permise s ă treac ă. Coridorul se îngust ă şi coti de trei-patru ori, sub unghiuri strânse într-o configuraţie evident deliberat ă . Gloatele de pă mânteni nu se puteau înghesui cu succes pe aici, iar asaltul direct devenea imposibil. Baley se simţi recunoscător pentru faptul c ă întâlnirea cu partenerul său fusese stabilit ă în partea aceasta a Oraşului Spaţial. Nu-l încânta defel ideea unei examină ri medicale, în ciuda reputatei politeţi cu care se desfăşura aceasta. 31
- Page 3 and 4: Isaac Asimov Cavernele de oţel Tra
- Page 5 and 6: Introducere. Povestea dinapoia roma
- Page 7 and 8: fiecare dat ă în rău. De atunci,
- Page 9 and 10: existenţa şi n-a reuşit niciodat
- Page 11 and 12: scriu imediat, dac ă nu aş fi în
- Page 13 and 14: Termen limit ă infernal - Comisare
- Page 15 and 16: Şeful avea clasificarea care-i ofe
- Page 17 and 18: tine. În timpurile medievale, oame
- Page 19 and 20: lasterul în el. Ţinuta detectivul
- Page 21 and 22: elaţiilor interstelare… - BIT-ul
- Page 23 and 24: - Lui Jessie n-o să-i plac ă. Şt
- Page 25 and 26: 2. Călătorie în expres În expre
- Page 27 and 28: efectul disruptoarelor subeterice m
- Page 29: miliarde, cvasi-inaniţia devine c
- Page 33 and 34: s ă te rog s ă fii deschis cu min
- Page 35 and 36: Coborâr ă din expres, apoi pe ben
- Page 37 and 38: 3. Incident într-un magazin de pan
- Page 39 and 40: fel cum se temea el însuşi. - Nu
- Page 41 and 42: R. Daneel sui agil pe un scaun, şi
- Page 43 and 44: - Da? Fii atent! (Baley se strădui
- Page 45 and 46: 4. Prezentarea unei familii Iniţia
- Page 47 and 48: Poate c ă nu fusese cea mai romant
- Page 49 and 50: jur s ă fac ă la fel. - Izabela e
- Page 51 and 52: Făr ă să-l priveasc ă în ochi,
- Page 53 and 54: în general, cu un sentiment mult m
- Page 55 and 56: Jessie nu se schimbase prea mult î
- Page 57 and 58: - Sigur c ă da, încuviinţ ă Ben
- Page 59 and 60: - Aşa ceva pur şi simplu nu se fa
- Page 61 and 62: societăţile lor erau controlate,
- Page 63 and 64: - Mai mult sau mai puţin. Nu-ţi p
- Page 65 and 66: modurile de gândire terestr ă . B
- Page 67 and 68: oricare dintre ele, oricând, pentr
- Page 69 and 70: 6. Şoapte într-un dormitor La niv
- Page 71 and 72: - Furioas ă? Lije, eşti un prost
- Page 73 and 74: - Termin ă cu prostiile! - De ce n
- Page 75 and 76: nemişcat ă şi cufundat ă în t
- Page 77 and 78: c ă n-am făcut-o. Adevărul este
- Page 79 and 80: Zâmbetul de pe chipul lui R. Sammy
calitate. Singura problem ă era c ă nu aveau s ă rămân ă <strong>de</strong>-a<br />
pururi perfecte. Populaţia Pământului continua s ă creasc ă şi, întro<br />
bun ă zi, în ciuda eforturilor Oraşelor,<br />
numă rul <strong>de</strong> calorii<br />
disponibile pe cap <strong>de</strong> locuitor avea pur şi simplu s ă coboare sub<br />
nivelul <strong>de</strong> subzistenţ ă.<br />
Situaţia era cu atât mai neplăcut ă cu cât se ţinea seama <strong>de</strong><br />
existenţa spaţialilor, urmaşii primilor emigranţi <strong>de</strong> pe Pă mânt,<br />
care tră iau în huzur pe planetele lor slab populate, dar abundând<br />
în roboţi. Spaţialii erau <strong>de</strong>cişi să-şi pă streze confortul rezultat din<br />
subpopulare şi din acest motiv menţineau o rat ă scăzut ă a<br />
natalităţii şi nu acceptau imigranţi din furnicarul Pă mântului. Iar<br />
asta…<br />
Se apropia Oraşul Spaţial!<br />
Subconştientul lui Baley îi dădu un ghiont, avertizându-l că<br />
ajunsese lâng ă secţiunea<br />
Newark. Dac ă mai întârzia mult, avea<br />
s ă se trezeasc ă gonind spre sud-vest, către secţiunea<br />
Trenton,<br />
abătându-se <strong>de</strong> la <strong>de</strong>stinaţie,<br />
prin inima ţinutului cald şi cu izuri<br />
grele al fermelor <strong>de</strong> enzime.<br />
Totul era o chestiune <strong>de</strong> sincronizare. Coborârea pe ramp ă ,<br />
strecurarea printre călătorii în picioare, care mormă iau<br />
nemulţumiţi, apoi drumul în lungul balustra<strong>de</strong>i pân ă la cea mai<br />
apropiat ă ieşire,<br />
şi în sfârşit trecerile rapi<strong>de</strong> pe benzile<br />
<strong>de</strong>celeratoare.<br />
Când termin ă, Baley se afla exact la ramificaţia<br />
spre<br />
staţionara corect ă. Nu- şi supraveghease nici măcar o clip ă paşii,<br />
ci lăsase totul în seama subconştientului.<br />
Probabil c ă dac ă ar fi<br />
încercat să-şi calculeze fiecare mişcare, ar fi nimerit cu totul în<br />
alt ă parte.<br />
Detectivul se pomeni într-o semi-izolare neobişnuit ă . Doar un<br />
poliţist se găsea cu el în staţionar<br />
ă şi, cu excepţia zumzetului<br />
expresului, domnea o linişte aproape inconfortabil ă.<br />
Poliţistul se apropie şi Baley îşi arăt ă legitimaţia<br />
cu un gest<br />
scurt, nerăbdător. Poliţistul<br />
ridic ă braţul<br />
şi-i permise s ă treac ă.<br />
Coridorul se îngust ă şi coti <strong>de</strong> trei-patru ori, sub unghiuri<br />
strânse într-o configuraţie evi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>liberat ă . Gloatele <strong>de</strong><br />
pă mânteni nu se puteau înghesui cu succes pe aici, iar asaltul<br />
direct <strong>de</strong>venea imposibil.<br />
Baley se simţi recunoscător pentru faptul c ă întâlnirea cu<br />
partenerul său fusese stabilit ă în partea aceasta a Oraşului<br />
Spaţial. Nu-l încânta <strong>de</strong>fel i<strong>de</strong>ea unei examină ri medicale, în<br />
ciuda reputatei politeţi cu care se <strong>de</strong>sfăşura aceasta.<br />
31
Change language