Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

cartebunaonline.files.wordpress.com
from cartebunaonline.files.wordpress.com More from this publisher
14.06.2013 Views

locale şi expresuri. La periferie se aflau fabricile, uzinele hidroponice, cuvele în care se cultivau enzime şi centralele energetice. În toat ă aglomerarea aceea existau conducte de apă şi canalizare, şcoli, închisori şi magazine, cabluri de înaltă tensiune şi fascicule pentru comunicaţii. Nu exista nici cea mai mic ă îndoial ă: Oraşul reprezenta apogeul triumfului omenirii asupra mediului ambiant. Oraşul nu zborul spaţial sau cele cincizeci de planete colonizate, care între timp îşi proclamaser ă trufaş independenţa. Practic niciunul dintre locuitorii Pământului nu tră ia în exteriorul Oraşelor. În exteriorul acestora se afla sălbă ticia, cerul liber pe care puţini oameni îl puteau suporta cu calm. Desigur, spaţiile deschise aveau utilitatea lor. Acolo se gă seau întinderile de ap ă absolut necesar ă existenţei, cărbunii şi lemnul ce constituiau materii prime de baz ă pentru materialele plastice şi enzimele care creşteau veşnic. (Rezervele de petrol secătuiseră de mult, îns ă speciile de enzime bogate în uleiuri reprezentau un substituent adecvat.) Terenurile dintre Oraşe continuau s ă fie exploatate în subteran, dar şi la suprafaţ ă, chiar într-o măsură mai extins ă decât bă nuia majoritatea oamenilor, pentru cultivarea recoltelor şi creşterea animalelor. Activităţile respective aveau o eficienţ ă redus ă, dar carnea de porc şi de vit ă, ca şi cerealele îşi găseau întotdeauna desfacere pe piaţa produselor de lux şi puteau fi, de asemenea, exportate. Totuşi, puţini oameni erau necesari pentru a lucra în mine şi ferme, pentru a exploata culturile sau a asigura distribuirea apei, iar respectivii se limitau la supravegherea de la distanţ ă. Roboţii munceau mai bine şi aveau mai puţine doleanţe. Roboţii! Aceasta era cea mai mare ironie a sorţii. Creierul pozitronic fusese inventat pe Pământ şi tot pe Pământ roboţii fuseser ă utilizaţi întâia dat ă în scopuri productive. Nu pe Lumile Exterioare, deşi, bineînţeles, ele se comportaser ă dintotdeauna ca şi cum roboţii ar fi fost produsele culturii lor. Nu se putea desigur nega faptul c ă , dintr-un punct de vedere, apogeul economiei bazate pe roboţi se consemnase pe Lumile Exterioare. Pe Pământ utilizarea roboţilor fusese mereu limitată la minerit şi agricultur ă . De abia în ultimul sfert de secol, sub imboldurile spaţialilor, roboţii pătrunseser ă lent în Oraşe. Oraşele erau perfecte. Toţi oamenii, mai puţin medievaliştii, ştiau c ă nu exista un substituent al lor, cel puţin nu unul de 30

calitate. Singura problem ă era c ă nu aveau s ă rămân ă de-a pururi perfecte. Populaţia Pământului continua s ă creasc ă şi, întro bun ă zi, în ciuda eforturilor Oraşelor, numă rul de calorii disponibile pe cap de locuitor avea pur şi simplu s ă coboare sub nivelul de subzistenţ ă. Situaţia era cu atât mai neplăcut ă cu cât se ţinea seama de existenţa spaţialilor, urmaşii primilor emigranţi de pe Pă mânt, care tră iau în huzur pe planetele lor slab populate, dar abundând în roboţi. Spaţialii erau decişi să-şi pă streze confortul rezultat din subpopulare şi din acest motiv menţineau o rat ă scăzut ă a natalităţii şi nu acceptau imigranţi din furnicarul Pă mântului. Iar asta… Se apropia Oraşul Spaţial! Subconştientul lui Baley îi dădu un ghiont, avertizându-l că ajunsese lâng ă secţiunea Newark. Dac ă mai întârzia mult, avea s ă se trezeasc ă gonind spre sud-vest, către secţiunea Trenton, abătându-se de la destinaţie, prin inima ţinutului cald şi cu izuri grele al fermelor de enzime. Totul era o chestiune de sincronizare. Coborârea pe ramp ă , strecurarea printre călătorii în picioare, care mormă iau nemulţumiţi, apoi drumul în lungul balustradei pân ă la cea mai apropiat ă ieşire, şi în sfârşit trecerile rapide pe benzile deceleratoare. Când termin ă, Baley se afla exact la ramificaţia spre staţionara corect ă. Nu- şi supraveghease nici măcar o clip ă paşii, ci lăsase totul în seama subconştientului. Probabil c ă dac ă ar fi încercat să-şi calculeze fiecare mişcare, ar fi nimerit cu totul în alt ă parte. Detectivul se pomeni într-o semi-izolare neobişnuit ă . Doar un poliţist se găsea cu el în staţionar ă şi, cu excepţia zumzetului expresului, domnea o linişte aproape inconfortabil ă. Poliţistul se apropie şi Baley îşi arăt ă legitimaţia cu un gest scurt, nerăbdător. Poliţistul ridic ă braţul şi-i permise s ă treac ă. Coridorul se îngust ă şi coti de trei-patru ori, sub unghiuri strânse într-o configuraţie evident deliberat ă . Gloatele de pă mânteni nu se puteau înghesui cu succes pe aici, iar asaltul direct devenea imposibil. Baley se simţi recunoscător pentru faptul c ă întâlnirea cu partenerul său fusese stabilit ă în partea aceasta a Oraşului Spaţial. Nu-l încânta defel ideea unei examină ri medicale, în ciuda reputatei politeţi cu care se desfăşura aceasta. 31

calitate. Singura problem ă era c ă nu aveau s ă rămân ă <strong>de</strong>-a<br />

pururi perfecte. Populaţia Pământului continua s ă creasc ă şi, întro<br />

bun ă zi, în ciuda eforturilor Oraşelor,<br />

numă rul <strong>de</strong> calorii<br />

disponibile pe cap <strong>de</strong> locuitor avea pur şi simplu s ă coboare sub<br />

nivelul <strong>de</strong> subzistenţ ă.<br />

Situaţia era cu atât mai neplăcut ă cu cât se ţinea seama <strong>de</strong><br />

existenţa spaţialilor, urmaşii primilor emigranţi <strong>de</strong> pe Pă mânt,<br />

care tră iau în huzur pe planetele lor slab populate, dar abundând<br />

în roboţi. Spaţialii erau <strong>de</strong>cişi să-şi pă streze confortul rezultat din<br />

subpopulare şi din acest motiv menţineau o rat ă scăzut ă a<br />

natalităţii şi nu acceptau imigranţi din furnicarul Pă mântului. Iar<br />

asta…<br />

Se apropia Oraşul Spaţial!<br />

Subconştientul lui Baley îi dădu un ghiont, avertizându-l că<br />

ajunsese lâng ă secţiunea<br />

Newark. Dac ă mai întârzia mult, avea<br />

s ă se trezeasc ă gonind spre sud-vest, către secţiunea<br />

Trenton,<br />

abătându-se <strong>de</strong> la <strong>de</strong>stinaţie,<br />

prin inima ţinutului cald şi cu izuri<br />

grele al fermelor <strong>de</strong> enzime.<br />

Totul era o chestiune <strong>de</strong> sincronizare. Coborârea pe ramp ă ,<br />

strecurarea printre călătorii în picioare, care mormă iau<br />

nemulţumiţi, apoi drumul în lungul balustra<strong>de</strong>i pân ă la cea mai<br />

apropiat ă ieşire,<br />

şi în sfârşit trecerile rapi<strong>de</strong> pe benzile<br />

<strong>de</strong>celeratoare.<br />

Când termin ă, Baley se afla exact la ramificaţia<br />

spre<br />

staţionara corect ă. Nu- şi supraveghease nici măcar o clip ă paşii,<br />

ci lăsase totul în seama subconştientului.<br />

Probabil c ă dac ă ar fi<br />

încercat să-şi calculeze fiecare mişcare, ar fi nimerit cu totul în<br />

alt ă parte.<br />

Detectivul se pomeni într-o semi-izolare neobişnuit ă . Doar un<br />

poliţist se găsea cu el în staţionar<br />

ă şi, cu excepţia zumzetului<br />

expresului, domnea o linişte aproape inconfortabil ă.<br />

Poliţistul se apropie şi Baley îşi arăt ă legitimaţia<br />

cu un gest<br />

scurt, nerăbdător. Poliţistul<br />

ridic ă braţul<br />

şi-i permise s ă treac ă.<br />

Coridorul se îngust ă şi coti <strong>de</strong> trei-patru ori, sub unghiuri<br />

strânse într-o configuraţie evi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>liberat ă . Gloatele <strong>de</strong><br />

pă mânteni nu se puteau înghesui cu succes pe aici, iar asaltul<br />

direct <strong>de</strong>venea imposibil.<br />

Baley se simţi recunoscător pentru faptul c ă întâlnirea cu<br />

partenerul său fusese stabilit ă în partea aceasta a Oraşului<br />

Spaţial. Nu-l încânta <strong>de</strong>fel i<strong>de</strong>ea unei examină ri medicale, în<br />

ciuda reputatei politeţi cu care se <strong>de</strong>sfăşura aceasta.<br />

31

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!