Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA
Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA
motive. În primul rând, am fost colegi de şcoal ă şi s-a gândit că va putea conta pe faptul c ă nu m-aş putea gândi niciodat ă c ă un vechi prieten şi un superior respectat ar putea fi un criminal. Altfel spus, a contat pe binecunoscuta mea loialitate. În al doilea rând, ştia c ă Jessie făcea parte dintr-o organizaţie clandestin ă şi se aştepta s ă m ă poat ă îndepă rta de la conducerea anchetei sau s ă m ă şantajeze pentru a-mi obţine tăcerea, dac ă m ă apropiam prea mult de adevăr. De fapt, nu- şi fă cea prea multe griji în direcţia respectiv ă. La început, s-a străduit din răsputeri să -mi trezeasc ă neîncrederea faţ ă de tine, Daneel, şi s ă se asigure că noi doi aveam ţeluri opuse. Ştia de declasificarea tatălui meu şi putea s ă bănuiasc ă felul în care voi reacţiona. Vedeţi, este un avantaj ca ucigaşul s ă conduc ă ancheta asupra propriei sale crime. Comisarul îşi regăsi glasul şi vorbi slab: – Cum aş fi putut s ă ştiu despre Jessie? Se ră suci spre robot: Tu! Dac ă transmiţi asta spre Oraşul Spaţial, spune-le că -i o minciun ă! O minciun ă! Baley interveni, ridicând vocea pentru o clip ă şi apoi o coborî într-un soi straniu de calm încordat: – Este sigur c ă puteai s ă ştii despre Jessie. Eşti medievalist şi faci parte din organizaţie. Ochelarii de mod ă veche! Ferestrele! Este evident c ă temperamentul tău are aceast ă orientare. Există îns ă dovezi şi mai clare. Cum a aflat Jessie c ă R. Daneel era robot? La momentul respectiv, am fost extrem de derutat. Desigur, acum ştim c ă a aflat prin organizaţia medievalist ă din care făcea parte, dar explicaţia nu face decât s ă deplaseze întrebarea cu un pas mai înapoi. De unde ştiau medievaliştii? Comisare, tu însuţi ai ră spuns la întrebarea aceasta prin ipoteza c ă Daneel a fost recunoscut ca robot în timpul incidentului din magazinul de pantofi. Eu n-am crezut teoria asta. N-am putut s-o cred. Când l-am văzut prima dat ă pe R. Daneel, l-am considerat om şi n-am nicio problem ă cu vederea. Ieri l-am rugat pe dr. Gerrigel s ă vin ă de la Washington. Ulterior am decis c ă aveam nevoie de el din mai multe motive, dar, în clipa când i-am telefonat, unicul meu scop fusese să testez dac ă îşi va seama c ă Daneel este robot, făr ă s ă fi ştiut nimic de la mine. Comisare, nu şi-a dat seama! I l-am prezentat pe Daneel, a dat mâna cu el, am discutat toţi trei şi abia dup ă ce subiectul a ajuns la roboţii umanoizi, a înţeles natura lui Daneel. Iar el era dr. 214
Gerrigel, principalul expert pământean în roboţi! Vrei s ă spui c ă o mân ă de zurbagii medievalişti ar fi mai pricepuţi decât el, în condiţii de confuzie şi tensiune, şi în plus ar fi atât de siguri pe verdictul lor încât s ă pun ă toat ă organizaţia la treab ă pornind de la impresia c ă Daneel ar fi robot? Este evident c ă medievaliştii trebuie s ă fi ştiut din capul locului c ă Daneel era robot. Incidentul din magazinul de pantofi a fost pregătit în mod deliberat pentru a-i demonstra lui Daneel şi, prin intermediul său, Oraşului Spaţial, amploarea sentimentelor antirobot din Oraşul New York. A fost menit s ă deruteze situaţia, s ă deturneze suspiciunile de la individ spre populaţie ca un tot. Dar dac ă medievaliştii au ştiut din capul locului adevă rul despre Daneel, de la cine au aflat? Eu nu le-am spus. La un moment dat, am crezut c-a făcut-o chiar Daneel, îns ă ipoteza respectiv ă nu poate fi real ă. Singurul pământean care îi cunoştea identitatea erai tu, comisare! – Este posibil şi ca în Departament s ă existe spioni, replică Enderby cu o energie surprinzătoare. Medievaliştii puteau să -i fi infiltrat printre noi. Însăşi soţia ta era medievalist ă şi dac ă nu ţi se pare imposibil ca eu s ă fiu de asemenea unul dintre ei, de ce s ă nu existe şi alţii? Colţurile buzelor lui Baley se îndepărtar ă într-un rânjet răutăcios. – Haide s ă nu invocăm spioni misterioşi, pân ă nu vedem unde ne duce soluţia direct ă. Eu afirm c ă tu eşti informatorul cel mai evident, şi cel real. Privind retrospectiv, este interesant, comisare, să -mi amintesc cum starea ta de spirit era mai mult sau mai puţin jovial ă, dup ă cum m ă îndepărtam sau m ă apropiam de soluţie. Ieri dimineaţ ă, când am vrut s ă merg în Oraşul Spaţial, dar n-am dorit să-ţi spun motivul vizitei, ai fost practic în pragul colapsului. Credeai c ă te descoperisem? C ă era o curs ă menit ă s ă te aducă în mâinile spaţialilor? Mi-ai spus că-i urăşti, ba chiar ai fost gata s ă izbucneşti în lacrimi. Un timp am crezut c ă reacţia era determinat ă de amintirea umilinţelor îndurate în Oraşul Spaţial, atunci când ai fost considerat suspect, îns ă ulterior Daneel mi-a spus c ă sensibilităţile îţi fuseser ă cruţate cu discreţie. N-ai ştiut niciodat ă c ă fuseseşi suspectat. Panica ta se datora fricii, nu umilinţei. Apoi, când mi-am prezentat ipoteza complet eronat ă , în vreme ce tu participai prin intermediul circuitului trimensional, şi 215
- Page 163 and 164: conspiraţie ar fi fost alcătuit
- Page 165 and 166: Baley o bătu uşor cu palma pe um
- Page 167 and 168: - Nu ne vom clinti pân ă nu termi
- Page 169 and 170: - Da, aprob ă femeia apoi clătin
- Page 171 and 172: singur ă c ă nu s-a întâmplat n
- Page 173 and 174: numele în rapoarte. Ai înţeles?
- Page 175 and 176: Iarăşi plecându-Se, scria pe pă
- Page 177 and 178: cu munţii de lemn şi celuloz ă c
- Page 179 and 180: pătrunzător. Un bărbat se ridica
- Page 181 and 182: nimeni. - Dar cu o sear ă în urm
- Page 183 and 184: - Afirmaţia asta o lăsăm pe seam
- Page 185 and 186: pe muchia necunoscutului şi încer
- Page 187 and 188: 16. Întrebări privind un motiv Ba
- Page 189 and 190: administrative suir ă şi coborâr
- Page 191 and 192: Comisarul îşi puse ochelarii pe n
- Page 193 and 194: - Dr. Gerrigel, m ă tem c ă va tr
- Page 195 and 196: ancheta crimei din Oraşul Spaţial
- Page 197 and 198: - Este improbabil, spuse R. Daneel,
- Page 199 and 200: 17. Încheierea unui proiect Baley
- Page 201 and 202: Refuzai s ă înţelegi c ă slujir
- Page 203 and 204: tine, pot înfiinţa şcolile pentr
- Page 205 and 206: este curioas ă, dar cum poate fi c
- Page 207 and 208: şi înapoi, înainte şi înapoi.
- Page 209 and 210: - Nu cerşesc simpatie, ci spun pur
- Page 211 and 212: întorsătur ă neplăcut ă. Am pu
- Page 213: Făr ă s ă elibereze încheietura
- Page 217 and 218: plus, nu mai este necesar s ă pres
- Page 219 and 220: vorbăria lui ar fi fost zadarnic
- Page 221 and 222: transmiţătorul pe birou, făr ă
- Page 223: - Bine. Atunci eu plec spre cas ă.
Gerrigel, principalul expert pământean în roboţi!<br />
Vrei s ă spui c ă o<br />
mân ă <strong>de</strong> zurbagii medievalişti<br />
ar fi mai pricepuţi <strong>de</strong>cât el, în<br />
condiţii <strong>de</strong> confuzie şi tensiune, şi în plus ar fi atât <strong>de</strong> siguri pe<br />
verdictul lor încât s ă pun ă toat ă organizaţia<br />
la treab ă pornind <strong>de</strong><br />
la impresia c ă Daneel ar fi robot?<br />
Este evi<strong>de</strong>nt c ă medievaliştii<br />
trebuie s ă fi ştiut din capul<br />
locului c ă Daneel era robot. Inci<strong>de</strong>ntul din magazinul <strong>de</strong> pantofi a<br />
fost pregătit în mod <strong>de</strong>liberat pentru a-i <strong>de</strong>monstra lui Daneel şi,<br />
prin intermediul său, Oraşului<br />
Spaţial, amploarea sentimentelor<br />
antirobot din Oraşul New York. A fost menit s ă <strong>de</strong>ruteze situaţia,<br />
s ă <strong>de</strong>turneze suspiciunile <strong>de</strong> la individ spre populaţie<br />
ca un tot.<br />
Dar dac ă medievaliştii<br />
au ştiut din capul locului a<strong>de</strong>vă rul<br />
<strong>de</strong>spre Daneel, <strong>de</strong> la cine au aflat? Eu nu le-am spus. La un<br />
moment dat, am crezut c-a făcut-o chiar Daneel, îns ă ipoteza<br />
respectiv ă nu poate fi real ă. Singurul pământean care îi cunoştea<br />
i<strong>de</strong>ntitatea erai tu, comisare!<br />
<strong>–</strong> Este posibil şi ca în Departament s ă existe spioni, replică<br />
En<strong>de</strong>rby cu o energie surprinzătoare. Medievaliştii<br />
puteau să -i fi<br />
infiltrat printre noi. Însăşi soţia ta era medievalist ă şi dac ă nu ţi<br />
se pare imposibil ca eu s ă fiu <strong>de</strong> asemenea unul dintre ei, <strong>de</strong> ce<br />
s ă nu existe şi alţii?<br />
Colţurile buzelor lui Baley se în<strong>de</strong>părtar ă într-un rânjet<br />
răutăcios. <strong>–</strong> Hai<strong>de</strong> s ă nu invocăm spioni misterioşi,<br />
pân ă nu ve<strong>de</strong>m un<strong>de</strong><br />
ne duce soluţia direct ă. Eu afirm c ă tu eşti<br />
informatorul cel mai<br />
evi<strong>de</strong>nt, şi cel real.<br />
Privind retrospectiv, este interesant, comisare, să -mi<br />
amintesc cum starea ta <strong>de</strong> spirit era mai mult sau mai puţin<br />
jovial ă, dup ă cum m ă în<strong>de</strong>părtam sau m ă apropiam <strong>de</strong> soluţie.<br />
Ieri dimineaţ ă, când am vrut s ă merg în Oraşul<br />
Spaţial, dar n-am<br />
dorit să-ţi spun motivul vizitei, ai fost practic în pragul colapsului.<br />
Cre<strong>de</strong>ai c ă te <strong>de</strong>scoperisem? C ă era o curs ă menit ă s ă te aducă<br />
în mâinile spaţialilor? Mi-ai spus că-i urăşti,<br />
ba chiar ai fost gata<br />
s ă izbucneşti<br />
în lacrimi. Un timp am crezut c ă reacţia<br />
era<br />
<strong>de</strong>terminat ă <strong>de</strong> amintirea umilinţelor<br />
îndurate în Oraşul Spaţial,<br />
atunci când ai fost consi<strong>de</strong>rat suspect, îns ă ulterior Daneel mi-a<br />
spus c ă sensibilităţile<br />
îţi fuseser ă cruţate<br />
cu discreţie. N-ai ştiut<br />
niciodat ă c ă fuseseşi<br />
suspectat. Panica ta se datora fricii, nu<br />
umilinţei.<br />
Apoi, când mi-am prezentat ipoteza complet eronat ă , în<br />
vreme ce tu participai prin intermediul circuitului trimensional, şi<br />
215