Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

– Atunci de ce nu rămâneţi, ca să-l găsiţi? – Nu mai este necesar.
– De ce nu recunoşti, începu Baley cu amărăciune, c ă toată
ancheta a fost un pretext de a ne studia în condiţii fireşti de
existenţ ă? Nu v-a păsat nicio clip ă cine l-a ucis pe Sarton.
– Ne-ar fi plăcut s ă aflăm adevărul, ră spunse imperturbabil R.
Daneel, dar nu ne-am autoamăgit nicio clip ă cu privire la ce ar fi
mai important: un individ sau întreaga omenire. Continuarea
anchetei ar implica intervenţia într-o situaţie pe care, acum, o
considerăm satisfăcă toare. Nu putem prevedea ce prejudicii am
putea cauza.
– Vrei s ă spui c ă ucigaşul
s-ar putea dovedi un medievalist de
frunte, iar spaţialii nu mai doresc în clipa de faţ ă s ă acţioneze
într-un mod care să-i irite pe noii lor prieteni?
– Nu este tocmai felul în care aş fi prezentat eu
circumstanţele, dar exprimarea ta nu este lipsit ă de adevăr. – Unde-i circuitul tău justiţiar,
Daneel? Asta ţi se pare
dreptate?
– Exist ă diverse grade de dreptate, Elijah. Atunci când un grad
mic este incompatibil cu altul mai mare, cel mic trebuie să
cedeze.
Mintea lui Baley cerceta cu disperare logica de nezdruncinat a
creierului pozitronic al lui R. Daneel, căutând o fisur ă , o
slăbiciune. – Tu nu încerci o curiozitate personal ă, Daneel? îl întreb ă.
Te-
ai autointitulat „detectiv”. Ştii ce implic ă asta? Îţi
dai seama c ă o
investigaţie înseamn ă mai mult decât o munc ă de rutin ă ? Este o
provocare! Mintea ta se dueleaz ă cu mintea criminalului. Este o
înfruntare între intelecte. Poţi s ă abandonezi lupta şi s ă te
recunoşti înfrânt?
– Da, în cazul în care continuarea luptei nu slujeşte niciunui
scop meritoriu.
– Şi n-ai simţi niciun sentiment de pierdere? De nedumerire?
Nu exist ă nici cel mai mic grăunte de insatisfacţie?
De curiozitate
frustrat ă?
Speranţele lui Baley, care şi aşa nu fuseser ă foarte mari, se
destrămau pe măsur ă ce vorbea. Repetarea cuvântului
„curiozitate” îi readuse în minte propriile sale remarci adresate
lui Francis Clousarr, cu patru ore în urm ă. Atunci ştiuse foarte
bine care erau calităţile ce deosebeau un om de o maşin ă .
Curiozitatea fusese una dintre ele. O pisicuţ ă de şase săptă mâni
204