Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

pe muchia necunoscutului şi încercăm s ă înţelegem
ceea ce nu
poate fi înţeles. Asta ne confer ă calitatea de oameni.
Creierul unui robot trebuie s ă fie finit, altfel n-ar putea fi
construit. Trebuie calculat pân ă la ultima zecimal ă şi de aceea
are un sfârşit. Sfinte Iosafat, de ce te temi? Un robot poate să
arate ca Daneel, s ă arate ca un zeu, dar s ă nu fie mai uman
decât o bucat ă de lemn. Nu- ţi dai seama de asta?
Zimologul încercase să-l întrerup ă de câteva ori, dar nu
izbutise s-o fac ă, copleşit
de torentul furios al lui Baley. Acum,
când detectivul se oprise, pur şi simplu epuizat emoţional,
Clousarr murmur ă slab:
– Un poliţai devenit filosof… Ce chestie!
* * *
R. Daneel reveni în incinta balanţelor.
Baley îl privi şi se încrunt ă , pe de o parte din cauza mâniei
care înc ă nu se destrămase, pe de o parte datorit ă altei iritări. – De ce-ai întârziat atâta?
– Am avut greutăţi în gă sirea comisarului Enderby, Elijah,
răspunse R. Daneel. Nu l-am găsit acas ă, deoarece înc ă nu
plecase de la birou.
Baley îşi privi ceasul.
– Pân ă la ora asta? Ce anume l-a reţinut?
– A apărut o problem ă . În Departament a fost descoperit un
cadavru.
– Cum?! Pentru Dumnezeu, al cui?
– Al furierului, R. Sammy.
Baley se înec ă, şocat. Se holb ă la robot şi replic ă scandalizat:
– Parc ă ai zis un „cadavru”.
R. Daneel rectific ă prompt:
– Un robot cu creierul complet dezactivat, dac ă preferi aşa.
Clousarr râse brusc şi Baley se răsuci spre el, vorbind răguşit: – Nicio vorb ă de la tine! Ai înţeles?
Scoase blasterul din toc cu un gest semnificativ şi Clousarr
amuţi complet.
– Şi ce-i cu asta? reveni detectivul spre R. Daneel. Bun, lui R.
Sammy i s-au ars siguranţele. Care-i necazul?
– Comisarul Enderby a fost evaziv, Elijah, dar, deşi nu a spus-o
în mod direct, impresia mea este c ă el crede c ă R. Sammy a fost
dezactivat în mod premeditat.
Apoi, pe când Baley căscase ochii mari, R. Daneel adăug ă cu
gravitate:
185