Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

15. Arestarea unui conspirator
Baley simţea aroma vag ă a oraşului
enzimelor sporind,
devenind tot mai pătrunză toare. El n-o considera la fel de
neplăcut ă pe cât apreciau alţii,
de exemplu Jessie, ba chiar putea
spune c ă o agrea. Avea conotaţii
plăcute. De fiecare dat ă când simţea
mirosul de enzime brute,
alchimia percepţiilor senzoriale îl readucea cu mai bine de trei
decenii în trecut. Avea din nou zece ani şi-l vizita pe unchiul
Boris, care era fermier de enzime. Întotdeauna, unchiul Boris
avea o mic ă provizie de delicatese din enzime: pră jiturele,
bomboane din ciocolat ă umplute cu lichid dulce sau pesmeţi
dulci de forma unor căţei şi pisici. Deşi copil, Baley ştia că
unchiul Boris n-ar fi trebuit s ă aib ă toate dulciurile acelea pentru
a le dărui şi de aceea le mânca tăcut, într-un colţ,
cu spatele spre
mijlocul odăii. Le mânca repede, de team ă s ă nu fie prins.
Din motivul acela parc ă aveau un gust şi mai bun.
Bietul unchi Boris! Murise în urma unui accident. Lui Baley nu
i se spusese niciodat ă cum se petrecuser ă lucrurile, iar el
plânsese amar, deoarece crezuse c ă unchiul Boris fusese arestat
pentru c ă furase enzime. Se aşteptase
s ă fie el însuşi
arestat şi
executat. Dup ă mulţi
ani, scotocise cu precauţie prin dosarele de
poliţie şi aflase adevărul. Unchiul Boris căzuse sub şenilele unui
transportor. Fusese un final dezamăgitor pentru un mit romantic.
Cu toate acestea, mitul îi reînvia în minte la fiecare adiere,
oricât de fugar ă,
de enzime brute.
* * *
Oraşul enzimelor nu era numele oficial pentru nicio parte a
Oraşului New York; nu putea fi descoperit în niciun dicţionar
geografic şi pe nicio hart ă oficial ă . Ceea ce oamenii numeau
„oraşul enzimelor”, pentru serviciile poştale nu era altceva decât
zona ce cuprindea sectoarele Newark, New Brunswick şi Trenton
– o band ă lat ă peste medievalul stat american New Jersey,
presărat ă cu cartiere rezidenţiale,
mai ales în Newark Center şi
Trenton Center, dar alocat ă în mod special fermelor
multistratificate, în care se dezvoltau şi multiplicau o mie de
varietăţi de enzime.
O cincime din populaţia Oraşului New York lucra în fermele de
enzime, iar alt ă cincime activa în industriile subsidiare. Începând
176