Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA
Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA
14. Puterea unui nume Baley rămase în picioare, catatonic de şoc, când Jessie alergă spre el, îl prinse de umeri şi se cuibări la piept. – Bentley? şoptir ă buzele lui palide. Ea îl privi şi clătin ă din cap, iar pă rul castaniu îi undui în toate părţile. – N-a păţit nimic. – Atunci… Printr-un torent neaşteptat de suspine, cu glas scă zut care abia putea fi înţeles, Jessie rosti: – Nu mai pot, Lije. Nu mai pot! Nu mai pot dormi sau mânca. Trebuie să-ţi spun! – Nu-mi spune nimic, o opri chinuit bă rbatul. Pentru numele lui Dumnezeu, Jessie, nu acum! – Trebuie… Am făcut un lucru îngrozitor de ră u… Îngrozitor! Lije… – Nu suntem singuri, zise disperat Baley. Ea înălţ ă ochii şi se uit ă la R. Daneel, făr ă a da vreun semn de recunoaştere. Poate c ă lacrimile în care îi înotau ochii transformaser ă robotul într-o ceaţ ă lipsit ă de trăsături distinctive. – Bun ă ziua, Jessie, rosti încet R. Daneel. – Este… este robotul? icni femeia. Îşi trecu dosul palmei peste ochi şi ieşi de sub braţul drept al lui Baley. Inspir ă adânc şi, pentru o clip ă, un zâmbet tremură tor îi flutur ă pe buze. – Tu eşti, nu? – Da, Jessie. – Nu te deranjeaz ă s ă ţi se spun ă robot? – Nu, Jessie, deoarece sunt într-adevăr un robot. – Atunci nici pe mine nu m ă deranjeaz ă s ă mi se spună tâmpit ă, idioat ă şi… şi agent subversiv, fiindc ă asta sunt. – Jessie! icni Baley. – N-are rost, Lije, urm ă ea. Dacă-i partenerul tău, poate s ă ştie şi el. Nu mai pot rezista. De ieri, este îngrozitor. Nu-mi pas ă dacă voi face închisoare. Nu-mi pas ă dac ă m ă vor trimite la nivelurile cele mai de jos, lăsându-m ă s ă trăiesc cu enzime brute şi ap ă . Nu-mi pas ă dacă… N-o să-i laşi, nu-i aşa, Lije? S ă nu-i laşi să -mi fac ă ceva. Mi-e… mi-e frică… 164
Baley o bătu uşor cu palma pe umăr şi o lăs ă s ă plâng ă. – Nu se simte bine, i se adres ă lui R. Daneel. N-o putem ţine aici. Ce or ă este? Făr ă s ă consulte vreun ceas, R. Daneel răspunse: – Paisprezece şi patruzeci şi cinci de minute. – Comisarul se poate întoarce dintr-o clip ă în alta. Comand ă o maşin ă şi vom discuta pe autostrad ă. – Pe autostrad ă? tresări Jessie. Nu, Lije! Bărbatul căut ă s ă vorbeasc ă pe un ton cât mai liniştitor: – Jessie, nu trebuie s ă fii superstiţioas ă. Pe expres nu poţi merge în halul în care eşti acum. Fii fat ă cuminte şi calmează -te, altfel nu vom putea traversa nici sala comun ă. O să-ţi aduc nişte ap ă. Ea îşi şterse faţa cu o batist ă umed ă şi constat ă cu tristeţe: – Vai, mi s-a luat tot fardul! – Nu trebuie să-ţi faci griji în privinţa asta, o linişti Baley. Daneel, ce s-aude cu maşina? – Ne aşteapt ă, partenere Elijah. – Haide, Jessie. – Stai! Stai puţin, Lije. Trebuie să-mi aranjez cumva faţa. – Nu mai conteaz ă acum. Ea îns ă se împotrivi. – Te rog! Nu pot trece în felul ăsta prin sala comun ă . Nu va dura nicio secund ă. Bărbatul şi robotul aşteptar ă – Baley încleştând şi descleştând convulsiv pumnii, iar R. Daneel impasibil. Jessie îşi răscoli prin poşet ă în că utarea instrumentelor necesare. (Cândva, Baley declarase cu solemnitate c ă dac ă exista vreun obiect care s ă fi rezistat progresului tehnologic înc ă din timpurile medievale, acela nu putea fi decât poşeta femeilor. Nici chiar înlocuirea cataramelor metalice cu închiză tori magnetice nu avusese succes.) Jessie scoase o oglinjoar ă şi cosmetitrusa argintie pe care Baley i-o cumpărase la aniversarea ei, cu trei ani în urm ă. Cosmetitrusa avea câteva orificii şi femeia le folosi pe rând. Toate, cu excepţia sprayului final, erau invizibile. Le întrebuinţă cu acea delicateţe a controlului şi fineţe a atingerii care pă reau s ă fie înnăscute la femei, chiar şi în momentele de maximă tulburare. Mai întâi fondul de ten subţire şi uniform, care camuflă 165
- Page 113 and 114: părăsiser ă. Era obosit, epuizat
- Page 115 and 116: lui de a se înţelege cu spaţiali
- Page 117 and 118: şi a căzut pe gânduri. Poate c
- Page 119 and 120: pământenii trebuia s ă se apere
- Page 121 and 122: - Nu te obosi s-o faci, Daneel. Nu
- Page 123 and 124: Se aşez ă pe un taburet şi R. Da
- Page 125 and 126: 11. Evadare pe benzi Degetele lui B
- Page 127 and 128: plasa lor. Ţine-te dup ă mine şi
- Page 129 and 130: Chiar şi acum, Baley îşi reamint
- Page 131 and 132: făcu s ă cad ă în genunchi şi
- Page 133 and 134: deşeurilor. Cămaşa i se desfăcu
- Page 135 and 136: - Nimic, Ben, şi oricum nu-i treab
- Page 137 and 138: 12. Cuvinte din partea unui expert
- Page 139 and 140: - E-n regul ă, atunci, zise Enderb
- Page 141 and 142: spre uş ă. Nu exista nicio breş
- Page 143 and 144: putut face aşa ceva. - Niciunul di
- Page 145 and 146: - Acesta este Daneel Olivaw, iar d
- Page 147 and 148: s ă imitaţi forma uman ă. În pl
- Page 149 and 150: prezent la scena crimei şi dac ă
- Page 151 and 152: lucru este valabil şi pentru robo
- Page 153 and 154: de aceea niciun ră spuns nu poate
- Page 155 and 156: intrigilor de la birou. Norris avea
- Page 157 and 158: terestre puteau fi îngheţate şi
- Page 159 and 160: exist ă un receptor corespunză to
- Page 161 and 162: - Ce-am spus? - Doar un singur cuv
- Page 163: conspiraţie ar fi fost alcătuit
- Page 167 and 168: - Nu ne vom clinti pân ă nu termi
- Page 169 and 170: - Da, aprob ă femeia apoi clătin
- Page 171 and 172: singur ă c ă nu s-a întâmplat n
- Page 173 and 174: numele în rapoarte. Ai înţeles?
- Page 175 and 176: Iarăşi plecându-Se, scria pe pă
- Page 177 and 178: cu munţii de lemn şi celuloz ă c
- Page 179 and 180: pătrunzător. Un bărbat se ridica
- Page 181 and 182: nimeni. - Dar cu o sear ă în urm
- Page 183 and 184: - Afirmaţia asta o lăsăm pe seam
- Page 185 and 186: pe muchia necunoscutului şi încer
- Page 187 and 188: 16. Întrebări privind un motiv Ba
- Page 189 and 190: administrative suir ă şi coborâr
- Page 191 and 192: Comisarul îşi puse ochelarii pe n
- Page 193 and 194: - Dr. Gerrigel, m ă tem c ă va tr
- Page 195 and 196: ancheta crimei din Oraşul Spaţial
- Page 197 and 198: - Este improbabil, spuse R. Daneel,
- Page 199 and 200: 17. Încheierea unui proiect Baley
- Page 201 and 202: Refuzai s ă înţelegi c ă slujir
- Page 203 and 204: tine, pot înfiinţa şcolile pentr
- Page 205 and 206: este curioas ă, dar cum poate fi c
- Page 207 and 208: şi înapoi, înainte şi înapoi.
- Page 209 and 210: - Nu cerşesc simpatie, ci spun pur
- Page 211 and 212: întorsătur ă neplăcut ă. Am pu
- Page 213 and 214: Făr ă s ă elibereze încheietura
14. Puterea unui nume<br />
Baley rămase în picioare, catatonic <strong>de</strong> şoc, când Jessie alergă<br />
spre el, îl prinse <strong>de</strong> umeri şi se cuibări la piept.<br />
<strong>–</strong> Bentley? şoptir ă buzele lui pali<strong>de</strong>.<br />
Ea îl privi şi clătin ă din cap, iar pă rul castaniu îi undui în toate<br />
părţile. <strong>–</strong> N-a păţit nimic.<br />
<strong>–</strong> Atunci…<br />
Printr-un torent neaşteptat <strong>de</strong> suspine, cu glas scă zut care<br />
abia putea fi înţeles, Jessie rosti:<br />
<strong>–</strong> Nu mai pot, Lije. Nu mai pot! Nu mai pot dormi sau mânca.<br />
Trebuie să-ţi spun!<br />
<strong>–</strong> Nu-mi spune nimic, o opri chinuit bă rbatul. Pentru numele<br />
lui Dumnezeu, Jessie, nu acum!<br />
<strong>–</strong> Trebuie… Am făcut un lucru îngrozitor <strong>de</strong> ră u… Îngrozitor!<br />
Lije…<br />
<strong>–</strong> Nu suntem singuri, zise disperat Baley.<br />
Ea înălţ ă ochii şi se uit ă la R. Daneel, făr ă a da vreun semn <strong>de</strong><br />
recunoaştere. Poate c ă lacrimile în care îi înotau ochii<br />
transformaser ă robotul într-o ceaţ<br />
ă lipsit ă <strong>de</strong> trăsături distinctive.<br />
<strong>–</strong> Bun ă ziua, Jessie, rosti încet R. Daneel.<br />
<strong>–</strong> Este… este robotul? icni femeia.<br />
Îşi trecu dosul palmei peste ochi şi ieşi <strong>de</strong> sub braţul drept al<br />
lui Baley. Inspir ă adânc şi, pentru o clip ă, un zâmbet tremură tor îi<br />
flutur ă pe buze.<br />
<strong>–</strong> Tu eşti, nu?<br />
<strong>–</strong> Da, Jessie.<br />
<strong>–</strong> Nu te <strong>de</strong>ranjeaz ă s ă ţi se spun ă robot?<br />
<strong>–</strong> Nu, Jessie, <strong>de</strong>oarece sunt într-a<strong>de</strong>văr un robot.<br />
<strong>–</strong> Atunci nici pe mine nu m ă <strong>de</strong>ranjeaz ă s ă mi se spună<br />
tâmpit ă, idioat ă şi… şi agent subversiv, fiindc ă asta sunt.<br />
<strong>–</strong> Jessie! icni Baley.<br />
<strong>–</strong> N-are rost, Lije, urm ă ea. Dacă-i partenerul tău, poate s ă ştie<br />
şi el. Nu mai pot rezista. De ieri, este îngrozitor. Nu-mi pas ă dacă<br />
voi face închisoare. Nu-mi pas ă dac ă m ă vor trimite la nivelurile<br />
cele mai <strong>de</strong> jos, lăsându-m ă s ă trăiesc cu enzime brute şi ap ă .<br />
Nu-mi pas ă dacă… N-o să-i laşi,<br />
nu-i aşa, Lije? S ă nu-i laşi<br />
să -mi<br />
fac ă ceva. Mi-e… mi-e frică… 164
Change language