Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

ca oamenii, cu pielea dintr-un fel de plastic special.
Baley se gândi vinovat la R. Daneel şi constat ă c ă nu- şi mai
găsea cuvintele. Se mulţumi
s ă clatine din cap.
– Credeţi c ă deranjeaz ă pe cineva dac ă m ă plimb niţel
pe-aici?
întreb ă tânărul. Îmi face bine s ă mai văd locurile astea.
– Dă-i drumul, puştiule.
Băiatul se îndepărt ă, iar cei doi detectivi privir ă dup ă el.
– Se pare c ă medievaliştii
au dreptate, coment ă Norris.
– La ce te referi? La întoarcerea la sol?
– Nu, m ă refer la roboţi.
Înapoi la sol, ha! Bunul şi bă trânul
Pământ are un viitor nelimitat. Atât doar c ă n-avem nevoie de
roboţi.
– Opt miliarde de locuitori, mormăi Baley, şi uraniul pe duc ă !
Ce ţi se pare nelimitat?
– Şi ce dac ă uraniul se va termina? O să-l importă m. Sau vom
descoperi alte procese nucleare. Lije, omenirea nu poate fi
oprit ă. Trebuie s ă fii optimist în privinţa
ei şi s ă ai încredere în
bunul şi bătrânul creier uman. Resursa noastr ă cea mai de preţ
este ingeniozitatea şi ea nu se va termina niciodat ă!
Norris era de acum stârnit şi continu ă:
– În primul rând, putem utiliza energia solar ă , care nu se va
termina miliarde de ani. Putem construi staţii spaţiale în
interiorul orbitei lui Mercur, care s ă acţioneze
ca acumulatori
energetici, de unde energia s ă fie transmis ă spre Pă mânt prin
fascicul direct.
Proiectul respectiv nu constituia o noutate pentru Baley. Zona
speculativ ă a ştiinţei dezvoltase ideea aceasta de cel puţin o
sut ă cincizeci de ani, dar transpunerea ei în practic ă fusese
oprit ă de imposibilitatea, cel puţin
deocamdat ă, de a obţine
un
fascicul suficient de îngust pentru a ajunge la o depă rtare de
optzeci de milioane de kilometri făr ă a se dispersa şi risipi în mod
inutil. Baley îi reaminti colegului său acest lucru.
– Când va fi nevoie, se va rezolva, zise Norris. De ce-ţi faci
griji?
Baley îşi imagin ă un Pă mânt care ar fi beneficiat de energie
nelimitat ă. Populaţia
ar fi putut continua s ă sporeasc ă . Fermele
de enzime s-ar fi extins, iar culturile hidroponice s-ar fi
intensificat. Energia era singura resurs ă indispensabil ă .
Minereurile puteau fi aduse din asteroizii nelocuiţi ai Sistemului
Solar, iar dac ă apa ar fi constituit vreodat ă o problem ă , putea fi
transportat ă de la sateliţii
lui Jupiter. Ce naiba, chiar şi oceanele
156