Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

– Ah, dar n-a fost pentru prima dat ă . De când s-a construit
tunelul Baltimore-Philadelphia, este destul de simplu.
Avea dreptate. Baley nu parcursese niciodat ă traseul
respectiv, dar era perfect conştient de existenţa sa. În ultimele
dou ă secole, Washington, Baltimore, Philadelphia şi New York se
extinseser ă în asemenea măsur ă încât aproape c ă se atingeau.
Întreaga întindere a coastei purta acum denumirea oficială
„Regiunea celor patru Oraşe” şi un numă r considerabil de
locuitori susţineau consolidarea administrativ ă şi formarea unui
singur super-Oraş. Baley nu era îns ă de aceeaşi
pă rere. În sine,
Oraşul New York era aproape prea extins ca s ă fie condus de o
administraţie centralizat ă. Un Oraş
şi mai mare, cu o populaţie
de peste cincizeci de milioane de locuitori ar fi colapsat sub
propria sa greutate.
– Necazul, spunea Gerrigel, este c ă am ratat o legătur ă în
sectorul Chester din Philadelphia şi astfel am pierdut timp. La
aceasta s-a adăugat dificultatea de a obţine
alocarea unei
camere de tranzit, iar rezultatul inevitabil a fost întârzierea.
– Nu v ă faceţi
probleme, dr. Gerrigel. Ceea ce spuneţi este
îns ă interesant. Ţinând seama de… aversiunea dumneavoastră
faţ ă de avioane, ce părere aveţi
despre o plimbare pe jos în
ţinutul din exteriorul Oraşului?
– În ce scop?
Brusc, bărbatul păru surprins şi destul de bănuitor. – A fost doar o întrebare retoric ă – nu v ă sugerez c ă ar trebui
s-o întreprindeţi realmente. Doream numai s ă ştiu ce pă rere
aveţi despre o asemenea acţiune.
– Mi se pare foarte neplăcut ă.
– S ă presupunem c ă aţi
fi nevoit s ă părăsiţi Oraşul noaptea şi
s ă parcurgeţi
aproximativ un kilometru în exterior…
– Nu… nu cred c ă aş
putea fi convins s-o fac.
– Indiferent cât de important ă ar fi necesitatea?
– Poate c ă aş
încerca, dac ă ar fi vorba despre supravieţuirea
mea sau a familiei mele… (Gerrigel păru stânjenit.) Pot s ă ştiu în
ce scop puneţi aceste întrebări, domnule Baley?
– V ă voi spune. S-a comis o crim ă – un asasinat cu urmă ri
potenţiale foarte serioase. Nu deţin împuternicirea de a v ă oferi
detalii. Exist ă totuşi
o teorie conform că reia, pentru a comite
crima, asasinul a procedat exact aşa cum aminteam mai
devreme – a străbătut singur, în timpul nopţii,
regiunea din
exteriorul Oraşului. De aceea, m ă întrebam ce fel de om ar fi
142