Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

12. Cuvinte din partea unui expert
Baley ridic ă ochii când Enderby intr ă în sal ă şi-l salut ă obosit
din cap.
Comisarul privi ceasul şi mormăi: – S ă nu-mi zici c-ai stat aici toat ă noaptea!
– Nici vorb ă, replic ă Baley.
– Probleme azi-noapte? se interes ă cu glas scăzut comisarul.
Baley clătin ă din cap.
– M-am gândit, urm ă Enderby, c ă poate am minimalizat
posibilitatea răzmeriţelor. Dac ă exist ă ceva care…
– Pentru Dumnezeu, comisare, mârâi Baley, dac ă s-ar fi
întâmplat ceva, ţi-aş fi spus. N-a fost nicio problem ă de niciun fel.
– Bine.
Comisarul avans ă, trecând dincolo de uşa
ce marca
intimitatea aparte pe care i-o conferea statutul său. Privind dup ă el, detectivul se gândi: „ El cu siguranţ ă a dormit
azi-noapte.” Se aplec ă dup ă aceea asupra raportului de rutin ă pe
care încerca să-l redacteze ca acoperire pentru adevă ratele sale
activităţi din ultimele dou ă zile, dar cuvintele ce apă reau sub
apăsarea tastelor se înceţoşau
şi-i dansau sub ochi. Treptat,
deveni conştient de ceva aflat lâng ă biroul său. Ridic ă fruntea.
– Ce vrei?
Era R. Sammy. „Servitorul particular al lui Julius”, gândi Baley.
„Merit ă s ă fii comisar…”
Surâzând prosteşte, R. Sammy spuse:
– Comisarul doreşte s ă te vad ă,
Lije. A spus „imediat”.
– Am vorbit deja cu el, flutur ă Baley din mân ă. Spune-i c-o să
vin mai târziu.
– A spus „imediat”, repet ă R. Sammy.
– Bine, bine. Pleac ă!
Robotul se retrase, spunând:
– Comisarul doreşte s ă te vad ă,
Lije. A spus „imediat”.
– Sfinte Iosafat, mormăi Baley printre dinţi.
M ă duc, m ă duc.
Se scul ă de la birou, porni spre cabinetul comisarului şi R.
Sammy amuţi.
– La naiba, comisare, începu detectivul de cum intr ă , te rog,
nu mai trimite creatura aia la mine!
137