Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

* * *
Adolescenţii au un joc pe care-l numesc „alergare pe benzi”.
Regulile sale variaz ă în privinţe
minore de la un Oraş la altul, dar
esenţa rămâne aceeaşi.
Un bă iat din San Francisco se poate
alătura făr ă probleme unui joc în Cairo.
Scopul jocului este de a ajunge din punctul A în punctul B
utilizând sistemul de tranzit rapid al Oraşului, astfel încât
„vulpoiul” s ă se descotoroseasc ă de cât mai mulţi
„copoi”.
Vulpoiul care izbuteşte s ă ajung ă singur la destinaţie
este cu
adevărat iscusit, acelaşi
lucru putând fi afirmat şi despre un
copoi care nu-i pierde urma.
Jocul se desfăşoar ă de obicei în perioada de vârf a traficului
serii, când densitatea navetiştilor îi măreşte simultan gradul de
risc şi de complexitate. Vulpoiul porneşte primul, deplasându-se
în sus şi în jos pe benzile acceleratoare. El se străduieşte din
răsputeri s ă acţioneze
cât mai imprevizibil, rămânând nemişcat
pe o band ă cât mai mult timp posibil, pentru ca dup ă aceea să
sar ă brusc într-o direcţie
aleatorie. Va traversa apoi repede
câteva benzi, pentru ca s ă rămân ă din nou neclintit.
Vai de copoiul care, din neatenţie, s-a abătut cu o band ă prea
departe! Înainte de a-şi fi dat seama de eroare, doar dac ă nu
este extraordinar de agil, a trecut de vulpoi sau a ră mas mult în
urma lui. Un vulpoi inteligent îi va amplifica greşeala,
deplasându-se rapid în direcţia opus ă.
O regul ă destinat ă s ă înzeceasc ă complexitatea urmă ririi o
constituie îmbarcarea pe benzile locale sau chiar pe expresuri,
pentru a coborî pe partea opus ă. Evitarea lor complet ă este
incorect ă, dar şi folosirea exagerat ă.
Atracţia jocului este mai greu de înţeles pentru un adult, în
special pentru unul care n-a participat el însuşi la joc în
adolescenţ ă. Jucătorii sunt trataţi
cu asprime de călă torii
obişnuiţi, cu care se intersecteaz ă în mod inevitabil. Sunt
persecutaţi de poliţişti şi pedepsiţi de părinţi. Sunt înfieraţi în
şcoli şi subeterice. Anual, patru-cinci adolescenţi mor în timpul
jocurilor, câteva zeci sunt răniţi, iar mulţi pietoni inocenţi sunt
afectaţi în diverse grade.
Cu toate acestea, nu se poate întreprinde nimic pentru
anihilarea bandelor de jucă tori. Cu cât pericolul este mai mare,
cu atât jucătorii obţin
premiul cel mai râvnit – stima din ochii
concurenţilor. Un învingător are dreptul s ă se împă uneze, iar un
vulpoi celebru este privit cu admiraţie.
128