Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

– Nu te obosi s-o faci, Daneel. Nu te ajut ă cu nimic.
Se aflau la intrare. Pe rând, persoanele de la coad ă îşi
introduceau cardurile alimentare în fanta cuvenit ă şi aşteptau să
fie scanate. Clic… clic… clic…
Cândva, cineva calculase c ă o cantin ă care funcţiona
perfect
putea admite dou ă sute de persoane pe minut, toate cardurile
fiind scanate complet pentru a împiedica schimbarea cantinei,
sărirea meselor şi diluarea raţiilor. Se calculase de asemenea cât
de lung ă trebuia s ă fie coada de aşteptare
pentru o eficienţă
maxim ă şi cât timp se pierdea când o persoan ă necesita
tratament special.
Din acest motiv era întotdeauna o calamitate s ă întrerupi
clicurile acelea regulate prin trecerea la ghişeul manual, aşa cum
făcur ă Baley şi R. Daneel, pentru a obţine un card special de la
şefa de tur ă.
Jessie, care fusese asistent ă dietetician, îi explicase cândva lui
Baley:
– D ă totul peste cap. Anuleaz ă estimările de consum şi
inventar. Determin ă verificări speciale. Trebuie s ă confrunţi
situaţia cu toate cantinele Secţiunii, pentru a te asigura că
dezechilibrul bilanţului nu este prea mare. Săptă mânal se
alcătuieşte un bilanţ separat şi dac ă s-a întâmplat o neregul ă şi
eşti excedentar, întotdeauna va fi vina ta, niciodat ă a conducerii
Oraşului, pentru c ă a eliberat carduri speciale în stânga şi-n
dreapta. Ah, nu! Iar când anunţi c ă pentru masa respectiv ă s-a
anulat opţiunea alegerii, ce-ţi mai aud urechile de la oamenii de
la coad ă! Întotdeauna vinovaţii
sunt cei de la tejghea…
Baley auzise povestea complet ă, aşa
c ă înţelegea
privirea
rece şi veninoas ă pe care o primi din partea femeii aflate înapoia
ghişeului. Ea complet ă rapid câteva detalii – Secţiunea
de
domiciliu, ocupaţia, motivul pentru care lua masa în alt ă cantină
(„probleme de serviciu”, un motiv cu adevă rat iritant, dar
imposibil de contestat). Dup ă aceea, împături hârtia cu mişcă
ri
ferme ale degetelor şi o împinse într-o fant ă . Un calculator o
recepţion ă, îi devor ă conţinutul
şi diger ă informaţia.
Femeia se întoarse apoi spre R. Daneel.
Baley anunţ ă partea cea mai neplăcut ă.
– Prietenul meu nu este din Oraş, spuse el.
Femeia îl privi acum realmente şi complet scandalizat ă.
– Oraşul de reşedinţ ă, v ă rog, rosti ea.
– Toate înregistră rile vor fi trecute în creditul Departamentului
121