Asimov – Cavernele de Otel - CARTE BUNA

şi a căzut pe gânduri. Poate c ă i-a spus soţiei
sale, iar ea le-a
spus câtorva prietene, dup ă care zvonul s-a stins. Era prea
improbabil. Oamenii nu puteau crede aşa ceva. Atât doar că
zvonul a ajuns la Jessie înainte s ă se fi stins.
– Poate, făcu Baley neîncrezător, totuşi
ce spui despre
alocarea unei garsoniere pentru dou ă persoane?
Comisarul strânse din umeri şi comut ă intercomul. Dup ă ce
vorbi câteva clipe, anunţ ă:
– Secţiunea Q-27 este tot ce pot aranja. Nu-i un cartier foarte
grozav.
– Merge, încuviinţ ă Baley.
– Apropo, unde-i R. Daneel acum?
– Ne examineaz ă arhiva. Încearc ă s ă culeag ă informaţii
despre agitatorii medievalişti.
– Dumnezeule, sunt milioane!
– Ştiu, dar asta îşi doreşte.
Baley porni spre uş ă, apoi se întoarse, pe jumă tate mânat de
instinct, şi întreb ă:
– Comisare, Sarton ţi-a vorbit vreodat ă despre programul
Oraşului Spaţial? M ă refer la introducerea culturii C/Fe.
– La ce?!
– La introducerea roboţilor.
– Ocazional.
Tonul lui Enderby nu era foarte interesat.
– Ţi-a explicat vreodat ă planul Oraşului
Spaţial?
– Da, o sănătate mai bun ă , ridicarea nivelului de trai…
Chestiile obişnuite, nu m-au impresionat. Bineînţeles, i-am dat
dreptate. Am încuviinţat din cap şi aşa mai departe. Ce puteam
face? Totul este să-i binedispui şi s ă speri c ă noţiunile
lor se
păstreaz ă în limita raţiunii.
Poate că-ntr-o bun ă zi…
Baley aştept ă , dar comisarul nu mai spuse ce se putea
întâmpla într-o bun ă zi.
– A pomenit ceva şi despre emigrare? se interes ă detectivul.
– Despre emigrare? Niciodat ă! A-i permite unui pă mântean
accesul pe o Lume Exterioar ă este ca şi cum ai gă si un asteroid
de diamante în inelele lui Saturn.
– M ă referam la emigrarea pe planete necolonizate.
Enderby îi răspunse doar printr-o privire de incredulitate.
Baley aştept ă câteva clipe, dup ă care întreb ă direct:
– Ce este cerebro-analiza, comisare? Ai auzit vreodat ă despre
ea?
117