n tăiere

Texttile 

neconvenţio onale 

Sortaarea 

materialeelor 

textile reffolosibile 

are la bază urmăătoarele 

criterrii: 

gradul de 

curăţare, tippul 

de materiaal 

şi proveniennţa 

acestuia, compoziţia c fibbroasă, 

gradul de încărcare 

electrostaticcă 

şi culoarea. 

Mateerialele 

textilee 

refolosibile murdare sunt t supuse unorr 

operaţii supplimentare 

de 

curăţire: dessprăfuirea, 

dezzmembrarea 

cconfecţiilor 

tex xtile (prilej cuu 

care se înlăttură 

corpurile 

netextile, suub 

formă de nasturi, copcci, 

fermoare, catarame şi se efectuează 

sortări ale 

materialelorr 

ce intră îîntr-un 

anummit 

produs confecţionat), 

c 

dezinfectareea, 

spălarea, 

carbonizareaa 

(la confecţiiile 

ce conţin ffibre 

de lână), , precum şi opperaţii 

de finiisare 

chimică 

(vopsire, cenntrifugare, 

usccare 

sau albiree, 

centrifugare e, uscare). 

VI.11.3.2. 

Preluucrarea 

matterialelor 

textile t refollosibile 

prinn 

tăiere- 

destrăămare-defiibrare 

Pentrru 

evitarea înffăşurărilor 

pe organe de luc cru în mişcare de rotaţie, la operaţiile de 

destrămare şi defibrare se aplică tăăierea 

materialelor 

textilee 

refolosibile cu ajutorul 

maşinilor rootative 

de tăiiat, 

cu două, trei sau patr ru cuţite de ttăiere. 

În fig. . VI.1.7 este 

prezentată schema 

tehnoloogică 

a unei mmaşini 

de tăiat t cu un cuţit fiix 

şi două cuţiite 

rotative. 

Conssiderând 

vitezza 

de alimenttare 

V a vitez zele cuţitelor V t , viteza dde 

preluare a 

materialelorr 

V p , între celle 

trei viteze trrebuie 

să fie respectate r ineggalităţile: 

V >> V a < V 

Diferrenţa 

dintre vvitezele 

cuţittelor 

mobile ( V t ) şi vitteza 

de alimmentare 

( V a ) 

influenţeazăă 

lungimea dee 

tăiere (Lt). CCu 

cât diferen nţa de viteză ∆∆V 

= V t 

mare, lungimmea 

de tăiere LLt 

este mai miică 

(fig. VI.1. 8.). 

– V a este mai 

Fig. VI.1. 7. Schema tehnnologică 

a maşin nii de tăiat cu ddouă 

cuţite rotattive: 

1 – bandăă 

transportoare; 2 – detector eleectromagnetic 

cu c sistem de opprire 

automată a maşinii la 

apariţia coorpurilor 

metalicce; 

3 – cilindru de alimentare şi ş subţire a grossimii 

stratului dde 

materiale 

textile reefolosibile, 

MTRR; 

4 şi 5 – cilindri 

de alimenta are; 6 – cuţit fix; 

7 – bloc de anntrenare 

în 

mişcarea de rotaţie a cuţţitelor 

mobile 8 şi 9; 10 – plan înclinat fix; 11 – bandă transpportoare 

de 

prelluare 

şi debitaree 

a materialelor tăiate; 12 – con ntainer colectorr 

de materiale tăăiate. 

p 

547 

(IV.1. 1)

548 

MANUALUL INNGINERULUI 

TEXTILIST – ALTE A TEHNOLLOGII 

TEXTILEE 

Fig. VI.1.88. 

Diagrama de variaţie a lungiimii 

de Fig. . VI.1.9. Agregaarea 

a două maaşini 

de tăiat: 

tăiere, Lt înn 

funcţie de differenţa 

de vitezee, 

∆V. 1 şi 2 – maşini de ttăiat; 

3 – ladă coolectoare 

de 

mateeriale 

tăiate. 

VI.1.33. 

Prelucrarea mmaterialelor 

texxtile 

refolosibile e neconvenţionaale 

Pentrru 

micşorareaa 

lungimii dde 

tăiere se pot agrega două maşinni 

de tăiere 

(fig. VI.1.9) ), materialele pprelucrate 

fiinnd 

colectate în n ladă. 

Tot ppentru 

micşoraarea 

lungimii de tăiere, se pot p folosi bloccuri 

de antrennare 

a trei sau 

patru cuţite rotative de tăiiere. 

Mateerialele 

textile refolosibile ppot 

fi tratate cu u auxiliari chiimici 

(fie înainte 

de tăiere, 

fie înaintea operaţiei dee 

destrămare) , atât pentru protejare, câât 

şi pentru neutralizarea 

sarcinilor electrostatice. 

SSe 

utilizează uulei 

de rupt, su ubstanţe de avvizare 

şi antisstatizare, 

care 

sunt pulverizzate 

pentru mmaterialele 

texttile 

refolosibil le. 

Destrrămarea 

materialelor 

textilee 

refolosibile se realizeazăă 

pe agregate cu două, trei 

sau patru gruupe 

de destrămmare 

(fig. VI. 1.10). 

Alimmentarea 

cu maaterialele 

textile 

refolosibile 

se asigură pprin 

intermediuul 

unei benzi 

transportoarre. 

Trecerea mmaterialelor 

pprin 

grupele de destrămarre 

face posibiilă 

obţinerea 

destrămăturiilor 

sau efiloşşeurilor. 

Surpplusul 

de efilo oşeu este absoorbit 

pneumattic 

şi adus la 

primul grup de destrămarre 

cu un ciclonn 

de recupera are, plasat deaasupra 

benzii ttransportoare 

de alimentaare. 

La fiecaree 

grup de desstrămare 

există 

sisteme dde 

absorbţie ppneumatică 

a 

particulelor fine de praf şşi 

scamă. Efilooşeul 

final est te debitat de ccătre 

o bandă ttransportoare 

spre gurile dde 

absorbţie ppneumatică, 

ccuplate 

cu con nducte care faac 

legătura cuu 

agregate de 

amestecare ssau 

camere dee 

odihnă şi ammestec. 

În figg. 

VI.1.11, a este prezentattă 

schema teh hnologică a unnui 

agregat cuu 

patru grupe 

de destrămaare, 

cu detalii pprivind: 

destrăămarea 

la prim mul grup de ddestrămare 

(figg.VI.1.11, 

b), 

plăcile cu cuie 

ale unui ttambur 

destrăămător 

(fig. VI.1.11, V c) şi ssistemul 

de ddebitare 

de la 

primul la al doilea grup de 

destrămare ( (fig. VI.1.11, d). 

Dupăă 

cum se poatte 

observa în fig. VI.1.11, a şi b, materialele 

textile refolosibile, 

MTR, rezulttate 

după opeeraţia 

de tăieree 

sunt depuse e pe o bandă transportoare. . Un cilindru 

subţiază şi uniformizează 

stratul de mmaterial 

alim mentat, care appoi 

ajunge înn 

zona a doi 

cilindri de aalimentare. 

TTamburul 

desttrămător 

este prevăzut cu plăci de lemmn 

şi cuie de 

destrămare. Cuiele sunt fixate în plăcile 

de lem mn, pe direcţiile 

rândurilorr 

şi şirurilor 

(fig. VI.1.111, 

c). Pentru asigurarea ddestrămării 

materialului m esste 

necesar cca 

viteza de 

alimentare, V A , să fie mmult 

mai mică decât viteza periferică a ccuielor, 

V D , de la primul 

1 

tambur al aggregatului 

de ddestrămare: 

V A

Texttile 


Fig. VI.1. .10. Scheme de principiu pentr ru agregate de ddestrămare: 

a – cu două grupe de destrăămare; 

b – cu trrei 

grupe de des strămare; c – cuu 

patru grupe dee 

destrămare; 

D1, D2, D3; D D4 – grupe de ddestrămare; 

C1 – camera filtrelo or; C2 – cameraa 

de destrămare; 

C3 – cameră 

de odihnă şşi 

amestec; F – filtru de aer; P11, P2, P3 – pâlnii 

de absorbţie ppneumatică 

a suurplusului 

de 

destrămăturăă; 

Kl – conductăă 

pentru transpoort 

pneumatic al l surplusului de destrămătură; K K2 – conductă 

de transpport 

pneumatic a prafului şi sccamei; 

V1, V2 – ventilatoare cenntrifugale; 

R – ciclon de 

recuperrare; 

Tp – bandăă 

transportoare a destrămăturii; 

E1, E2, E3, E4 – materiale desstrămate. 

Pentrru 

desprindereea 

materialuluui 

de pe cuiel le tamburuluii 

destrămător, se foloseşte 

instalaţia dee 

absorbţie pneumatică 

cu cconducta 

de ab bsorbţie cuplaată 

cu un venttilator 

centri- 

fugal. Datorrită 

curentului de aer, destrăămătura 

este proiectată p pe ssuprafaţa 

laterală 

a unui ci- 

lindru-sită. AAerul 

şi partiiculele 

fine dee 

praf şi scam mă trec prin oorificiile 

cilinddrului-sită 

şi, 

datorită unuui 

ventilator, ssunt 

conduse spre camera filtrelor. f Aeruul 

curăţat de ppraf 

şi scamă 

este eliminaat 

în exterior pprintr-o 

fereasstră 

sită. O par rte din efiloşeeul 

în surplus este absorbit 

pneumatic şşi 

apoi ajunge 

în ciclonul recuperator şi, de aici, ppe 

banda trannsportoare 

de 

alimentare. 

Alimmentarea 

efiloşşeului 

de la prrimul 

grup de destrămare sppre 

cel de al dooilea 

grup de 

destrămare se face prinntr-o 

pereche de cilindri canelaţi, c masă 

fixă şi unn 

cilindru de 

alimentare pprevăzut 

cu o garnitură rigiidă 

de cardă. Al A doilea tammbur 

destrămător 

(prevăzut 

cu plăci de llemn 

şi un nuumăr 

de cuie mmai 

mare decâ ât în cazul priimului 

tamburr), 

acţionează 

în aşa fel înccât 

să fie respeectată 

relaţia ( (VI.1.3): 

V p ≤ V A

550 

MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ALTE TEHNOLOGII TEXTILEE 

Fig. VI.1.11. Schema tehnologică a agregatului de destrămare cu patru grupe de destrămare: 

C1 – camera filtrelor F; C2 – camera de destrămare; C3 – camera de odihnă şi amestec; A – zona de alimentare a materialelor care se destramă; D1, D2, 

D D3, D D4 – grupe de destrămare; P – zona de debitare a destrămăturii; P P1, P P2 şi P P3 – Pâlnii de absorbţie pneumatică a surplusului de destrămătură; E E1, E E2, 

E3, E4 – materiale destrămate; l – bandă transportoare de alimentare a MTR; 2 şi 4 – cilindri de alimentare; 3 – plan înclinat; 5 – cilindru cu aripioare; 6, 

15, 22, 29 – tambure (cu plăci de lemn, p şi cuie de destrămare, p); 8, 17, 22, 31 – guri de absorbţie pneumatică; 10, 16, 23, 30 – cilindri sită; 9 – racord 

la conducta de transport pneumatic 36 a scamei şi prafului; 11, 18, 25 şi 32 – cilindri de debitare a destrămăturii; 12, 19 şi 25 – mese fixe de alimentare; 

13, 20, şi 26 – cilindri de alimentare; 33 – bandă transportoare; 34 – plan înclinat; 35 – gură de absorbţie; 36 şi 37 – conducte de transport pneumatic; 38 

– canal; 39 şi 41 – ventilatoare centrifugale; 40 ciclon de recuperare şi alimentare a surplusului de destrămătură; 42 – fereastră sită. 

sită

Textile neconvenţionale 551 

Procesul de destrămare continuă în mod similar şi la celelalte grupe de destrămare 

(fig. VI.1.11). 

Viteza periferică a fiecărui tambur, V D , se poate exprima în funcţie de turaţia 

1 

tamburului, n, şi diametrul tamburului, d (acelaşi pentru fiecare grup de destrămare): 

întrucât: 

şi 

V D < 

1 

VDi π⋅ 

d ⋅ ni 

60 

, (VI.1.4) 

n1 < n2 < n3 < n4, (VI.1.5) 

V D < 

2 

V D < 

3 

V D . (VI.1.6) 

4 

Numărul de cuie, Ni, la cele patru grupe de destrămare este crescător, astfel încât: 

N1 < N2 < N3 < N4 . (VI.1.7) 

Vitezele de alimentare, V A , la cele patru grupe de destrămare sunt uşor crescătoare 

i 

şi mult mai mici decât vitezele periferice ale cuielor corespunzătoare fiecărui tambur în 

parte, V : 

Di 

VA VA 

≤ VA 

≤ VA 

1 

≤ (VI.1.8) 

2 

V A

552 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ALTE TEHNOLOGII TEXTILE 

Randamentul la destrămare, ηD, poate fi exprimat în funcţie de pierderile la 

destrămare, PD, masa iniţială, M0 şi masa finală, M4: 

ηD = D P 

M 4 . 100 − , (VI.1.16) 

M 0 

în care: 

M 

PD= 0 − M 4 ∇M 

m 

. 100 . 100 1 + m2 

+ m3 

+ m 

= = 

4 . 100. 

(VI.1.17) 

M 

M 

M 

0 

0 

Fig. VI.1.12. Schema procesului de destrămare: 

M 0 – masa materialelor textile refolosibile alimentate pe destrămător; M 1, M 2, M 3, M 4 – masele 

destrămăturilor E1, E 2, E 3, E 4, rezultate după prelucrarea pe grupele de destrămare D 1, D 2, D 3, D 4; 

F – filtru de praf şi scamă; m 1, m 2, m 3, şi m 4 – masele particulare de praf şi scamă reţinute de filtrul F; 

Ms1, M s2, şi M s3 – masele surplusului de destrămătură care se recuperează; ∆M – pierderi sub formă de 

praf şi scamă. 

Din figura VI.1.12 se mai poate observa că de la un grup de destrămare la alt grup de 

destrămare, se modifică ponderile de materiale nedestrămate, de capete de fire nedefibrate 

şi de fibre recuperate. 

Destrămarea este ideală dacă se recuperează în totalitate fibrele din M.T.R., fără 

capete de fire nedefibrate şi fără material sub formă de bucăţi mici, nedestrămate. Întrucât, 

după destrămare, pe lângă fibre recuperate, se înregistrează şi capete de fire nedefibrate şi 

bucăţi mici, nedestrămate, se recomandă aplicarea operaţiei de defibrare. 

Defibrarea se execută pe o cardă tip lână, cunoscută şi sub denumirea de garnetă. În 

fig. VI.1.13 este prezentată schema tehnologică a unei carde tip lână, compusă din ladă de 

alimentare cu cântar automat, grup de alimentare-desfacere, cardă preliminară şi cardă 

propriu-zisă. Asupra cardelor pentru textile neconvenţionale se va reveni în capitolul 

VI.1.5, evidenţiindu-se rolul acestora în procese de prelucrare a fibrelor şi de obţinere a 

straturilor fibroase. 

Procesul de defibrare după destrămare poate fi ilustrat şi prin schema din 

fig. VI.1.14. Pornind de la masa iniţială, M0, a materialelor textile refolosibile, după 

destrămare se obţine masa M0, în care se includ masele componenţilor: fibre recuperate prin 

destrămare, cu masa MDi, capete de fire nedefibrate, cu masa MD2 şi bucăţi mici de tricot 

sau ţesătură, care nu au fost destrămate şi care au masa MD3: 

M D M D + M 

1 D + M 

2 D3 

0 

= (VI.1.18)

Fig. VVI.1.13. 

Schemaa 

tehnologică a unei carde tip ggarnetă: 

A – ladă de alimentare cu ccântar 

automat; B – grup de ali imentare-desfaccere; 

C – cardă preliminară; 

D – cardă prropriu-zisă; 

I – bandă transporrtoare 

de alimen ntare; 2 – bandăă 

transportoare urcătoare, cu 

şipci de lemn 

şi cuie; 3 – pieptene egalizzator; 

4 – cilind dru detaşor; 5 – cântar automatt; 

6 – bandă 

transportooare; 

7, 7, 8 şi 8 – cilindrii de aalimentare; 

9 – cilindru rupătorr; 

10 – cilindru egalizator, 

11 – cilindruu 

întorcător; 12 – cilindru lucrăător; 

13 şi 18 – cilindrii de trannsport; 

14 – tammburul 

cardei 

preliminare ccu 

grupurile dee 

cardare I, II, IIII, 

IV şi V (com mpuse din cilinddrii 

întorcători, 15 şi cilindrii 

lucrători, 16, , 17, 25 şi 28 – cilindri curăţitoori); 

19 – tambu urul cardei proppriu-zise, 

cu pattru 

grupuri de 

cardare I, II, III şi IV (comppuse 

din cilindriii 

întorcători 20 0 şi cilindrii lucrrători 

21); 22 şii 

24 – cilindrii 

curăţiitori 

ai fugătoru ului 23; 

26 – cilindru 

perietor¸227 

– pieptene de etaşor al văluluii 

de fibre. 

Fig. VI.1.114. 

Schema gennerală 

a unui prooces 

de 

destrămare şi defibrare: 

M0 – masa inniţială; 

MD – maasa 

după destrămare; 

Md – masa ddupă 

defibrare; MD1 – masa fibbrelor 

recuperate ddupă 

destrămaree; 

MD2 – masa ccapetelor 

de fire duppă 

destrămare; MD3 – masa petticelor 

nedestrămatte; 

Md1 – masa ffibrelor 

recuperrate 

după 

defibrare, MDD2 – masa capeteelor 

de fibre needefibrate. 

Pondderile 

celor trrei 

componennţi, 

după des strămare, suntt 

exprimate pprin 

relaţiile 

(VI.1.19), (VVI.1.20) 

şi (VVI.1.21): 

– penntru 

fibre recu 

Evideent, 

M D1 

uperate: P 1 = 

M 0 

Texttile 


P1 + 

. 100; 

M D2 

– penntru 

capete de fire nedefibraate: 

P2 

= . 100; 

M 0 

– penntru 

bucăţi micci 

de ţesături ssau 

tricouri ne edestrămate: 

M D3 

P P3 

= . 100 

. 

M 0 

+ P2 + P3 = 10 

00 %. 

553 

(VI.1.19) 

(VI.1.20) 

(VI.1.21) 

(VI.1.22)


Prin defibrare se urmăreşte eliminarea completă a bucăţilor mici de ţesătură sau 

tricot care nu au fost destrămate complet şi reducerea la minimum sau eliminarea completă 

a capetelor de fire nedefibrate. Dacă se notează cu Md masa fibroasă rezultată după 

defibrarea destrămăturii cu masa MD, se pot calcula pierderile la defibrare, Pd, şi 

randamentul la defibrare, ηd, utilizând relaţiile (VI.1.23) şi (VI.1.24): 

M D − M d 

Pd = . 100 = 100 − ηd ; (VI.1.23) 

M 

d 

M 

ηd = d . 100 . 

M D 

(VI.1.24) 

Procentul de fibre recuperate după defibrare (P’1) se va exprima în funcţie de masa 

fibrelor după defibrare (M41), masa capetelor de fire nedefibrate (Md2) şi masa totală 

rezultată după defibrare: 

M d M 

1 

d − M d 2 

Pd1 

= . 100 = . 100 . 

M d M d 

(VI.1.25) 

Ideal, 

0, 

2 = M d M d = M d şi 100% 

1 

1 = P d . (VI.1.26) 

În multe cazuri se înregistrează şi procente mici, P′ d , de capetele de fire 

2 

nedefibrate: 

' M d − M d M 

1 

d 2 

P d 2 = . 100 = . 100; 

M d M d 

(VI.1.27) 

M d + M 

1 d 2 

= M d ; 

(VI.1.28) 

' ' 

P d + 100% 

1 2 = P d . (VI.1.29) 

Considerând un proces de prelucrare cu destrămare şi defibrare, se pot determina 

randamentul total, ηt şi pierderile totale, Pt, utilizând relaţiile (VI.1.30) şi (VI.1.31): 

M 

ηt = d . 100 = 100 – Pi ; (VI.1.30) 

M 0 

M 0 − M d 

Pt 

= . 100 = 100 − ηt . (VI.1.31) 

M 0 

Procesele de prelucrare a materialelor textile refolosibile prin tăiere-destrămaredefibrare 

sunt considerate eficiente dacă se obţin randamente mai mari de 85%. 

Pentru creşterea randamentelor, la defibrare se practică amestecarea cu fibre la 

primă întrebuinţare. Astfel, se poate debita un văl continuu, la care un procent de fibre 

scurte, în loc să cadă sub cardă, este antrenat de fibrele la primă întrebuinţare. 

Au fost realizate linii tehnologice de mare productivitate (1500 kg/h), care asigură 

prelucrarea în flux continuu a materialelor textile refolosibile şi livrarea materialului 

destrămat în baloturi. 

În fig. VI.1.15 şi VI.1.16 sunt prezentate două linii tehnologice pentru prelucrarea în 

vederea destrămării a materialelor textile refolosibile de tip C şi D. 

Linia tehnologică prezentată în fig. VI.1.15 este alimentată cu baloturi de materiale 

textile refolosibile, care sunt supuse tăierii pe o maşină de tăiat hidraulică. Feliile decupate

Texttile 



Schema 

generală a un nei linii de destrrămare: 

1 – balot cu materiale teextile 

refolosibile; 

2 – maşină de d hidraulică dee 

tăiat baloturi; 3 – bandă 

transporttoare; 

4 – maşinnă 

de tăiat cu cuuţite 

rotative; 5, , 7, 10, 12 şi 177 

– conducte dee 

transport 

pneumatic; 6, 11 şi 16 – veentilatoare 

centrrifugale; 

8 – con ndensator; 9, 144 

şi 19 – camerre 

de rezervă; 

15 – destrămmător 

cu două ggrupe 

de destrămmare; 

18 – cond densator cu matterial 

destrămatt; 

20 – bandă 

transportooare; 

21 – maşinnă 

de balotat; 22 2 – balot cu desstrămătură. 

din balot sunnt 

deplasate, ccu 

o bandă traansportoare, 

spre s maşina dee 

tăiat rotativăă. 

Peticele de 

ţesătură sau tricot mărunţţite 

sunt transsportate, 

sub acţiunea a curenntului 

de aer pprodus 

de un 

ventilator ceentrifugal, 

sprre 

un condenssator. 

În continuare, 

materialul 

ajunge înntr-un 

buncăr 

de rezervă, iar un ventillator 

centrifuggal 

asigură tr ransportul pneeumatic 

spre un al doilea 

condensatorr 

şi de aici, sppre 

un nou bunncăr 

de rezerv vă. Destrămătoorul 

este prevvăzut 

cu două 

grupe de destrămare 

şi cu sisteme dde 

filtrare a aerului. Desttrămătura 

estee 

aspirată şi 

transportată pneumatic printr-un 

nou condensator şi ş apoi la bunncăr. 

Materiallul 

destrămat 

este balotat. 

În fig. 

VI.1.16 suunt 

prezentatee 

princi- 

palele faze de tăiere a bbalotului 

cu mmateriale 

textile refollosibile. 

Maşiina 

de tăiat ddin 

linia 

tehnologică prezentată îîn 

fig. VI.1. .15 este 

identică cu ccea 

din fig. VII.1.7. 

Liniaa 

tehnologiică 

prezentată 

în 

fig. VI.1.17 este compusăă 

dintr-o banddă 

trans- 

portoare, pee 

care se depun 

materialelle 

textile 

refolosibile de tip D. Pe o maşină tip PIKER, 

materialele suferă o desstrămare 

grossieră, 

iar 

prin transport 

pneumatiic 

ele ajung într-un 

ciclon, undde 

se face seepararea 

matterialului 

fibros de corpurile 

grelee. 

Corpurile metalice 

fine, care mai pot rămmâne 

prin deeplasarea 

materialelorr, 

vor fi reţinuute 

într-o condductă 

cu 

plăci metaliice. 

Toate cellelalte 

elemennte 

com- 

ponente ale liniei tehnologice, 

după cconducta 

cu plăci maagnetice 

pânăă 

la presa de balotat, 

sunt la fel cca 

la linia tehnnologică 

prezeentată 

în 

fig. VI.1.15. . 

Fi ig. VI.1.16. Tăiierea 

baloturilorr 

cu materiale 

În coontinuare, 

se vvor 

prezenta maşinile 

textile 

refolosibile: : 

ce compunn 

cele două linii tehnoloogice 

de 1 – balotul suppus 

tăierii; 2 – ccuţit 

mobil; 

prelucrare în flux conttinuu 

a matterialelor 

3 – placă de preesare 

cu arcuri 33’; 

4 – placă 

textile refoloosibile. 

mobilăă; 

5 – placă supoort. 

555

556 



TEXTILEE 

Fig. VI.1. .17. Schema gennerală 

a unei linnii 

tehnologice de destrămare a produselor texxtile 

uzate: 

1 – bandă ttransportoare; 

2 – maşină de deestrămat 

PIKER R; 3, 5, 7, 12 şi 17 – conducte de transport 

pneeumatic; 

6 – cicclon; 

8, 13 şi 188 

– condensoare e; 9, 14 şi 19 – camere de rezeervă; 

4, 11 şi 16 – ventilattoare 

centrifugaale; 

15 – destrăm mător cu două ggrupe 

de destrăămare; 

220 

– bandă transportoare; 

21 – maşină de balo otat; 22 – balot cu destrămăturră. 

Pentrru 

transportuul 

pneumatic al materialu ului tăiat sauu 

destrămat se folosesc 

ventilatoare centrifugale, , conducte dee 

transport pneumatic, p coondensoare 

şi buncăre de 

stocare şi aliimentare. 

Dupăă 

cum se poatte 

observa dinn 

fig. VI.1.18, 

materialele prelucrate sunnt 

alimentate 

printr-o connductă 

de absoorbţie 

pneumaatică. 

Astfel, materialul m trannsportat 

pneumatic 

ajunge 

în zona unui 

condensatorr, 

prevăzut cu un cilindru si ită, placă, ecraan 

şi cilindru de transport. 

Condensoruul 

asigură sepaararea 

aerului de materialul l textil, precumm 

şi debitareaa 

materialului 

textil într-o cameră de stoocare 

şi alimentare 

cu zonă ă superioară, zzonă 

mediană de control al 

nivelului dee 

material alimmentat 

(cu disspozitiv 

fotoel lectric) şi zonnă 

inferioară, prevăzută cu 

un perete osscilant, 

un pereete 

fix şi o perreche 

de cilind drii de alimenntare. 

Fig. F VI.1.18. Siistemul 

de alimmentare 

cu 

conde ensor şi camerăă 

de rezervă penntru 

materialul 

fibros: 

1 – co onductă de trannsport 

pneumatiic; 


sită; 

3 – placă ecraan; 

4 – cilindru de transport; 

5 – zona de intraare 

în camera dde 

rezervă; 

6 – zona mediană 

de control fottoelectric 

a 

încărc cării camerei dee 

rezervă; 7 – pperete 

oscilant; 

8 – perete p fix; 9 şi 10 – cilindrii dee 

alimentare. 

Destrrămătorul 

(figg. 

VI.1.19) estte 

prevăzut cu u două grupe de destrămarre. 

Materialul 

este preluat de către o baandă 

transporttoare 

şi dus în n zona unei mmese 

fixe şi a uunui 

cilindru 

de alimentaare. 

Sub acţiuunea 

tamburuului 

destrămăt tor cu plăci de lemn şi ccuie, 

are loc 

destrămareaa 

materialelor în stare ţinutăă, 

viteza perife erică a tamburrului 

cu cuie dde 

destrămare 

fiind mult mmai 

mare deecât 

viteza dee 

alimentare. Scoaterea deestrămăturii 

dde 

pe cuiele

Texttile 


Fig. VI.1.19. Destrămătorul tip OLIMPIC: 


transportoare de alimentare; 2 – masă fixă de d alimentare; 3 – cilindru de aalimentare; 

4 – primul tambur destrămmător 

cu plăci de 

lemn şi cuie de d destrămare; 5 – cilindru sităă; 

6 – primul 

ventilator centrifugal; 7 şşi 

15 – conductee 

de transport pneumatic p a scaamei 

şi prafului spre filtru; 

8 şi 9 – cilinndrii 

debitori; 10 

– masă fixă dde 

alimentare a efiloşeului E1; 11 – cilindru dee 

alimentare; 

12 – al ddoilea 

tambur destrămător 

cu pplăci 

din lemn şi ş cuie de destrăămare; 

13 – cilinndrii 

sită; 

14 – al doilea ventilator 

centrifugall; 

16 şi 17 – cili indrii debitori aai 

efiloşeului finnal 

E2; 18, 19, 20 şi 23 – bbenzi 

transportooare 

pentru retu ur; 21 şi 22 – cilindrii 

cu aripiooare. 

tamburului destrămător este asiguraată 

prin abso orbţie pneummatică. 

Destrăămătura 

este 

proiectată pee 

suprafaţa latterală 

a unui ccilindru 

sită şi 

transportată spre doi cilinndrii 

debitori. 

Aerul şi parrticulele 

mici de praf şi scaamă 

sunt dirijate 

spre instaalaţia 

de filtrarre. 

Efiloşeul, 

rezultat duppă 

primul grupp 

de destrămaare, 

ajunge pe e o masă fixă şi apoi, sub aacţiunea 

unui 

cilindru, se alimentează spre cel de-aal 

doilea grup p de destrămaare, 

în care acţionează 

un 

tambur cu o turaţie şi unn 

număr de ccuie 

mult ma ai mari decât în cazul primmului 

tambur 

destrămător. 

Prin absorbbţie 

pneumatiică, 

efiloşeul este scos dee 

pe cuiele taamburului 

şi 

proiectat pee 

suprafaţa laaterală 

a unuui 

cilindru-sită ă, după care o pereche dde 

cilindri îl 

debitează sppre 

o bandă trransportoare. 

AAerul, 

împreu ună cu particuulele 

fine de ppraf 

şi scamă, 

ajunge la insstalaţia 

de filtrrare. 

Surpllusul 

de mateerial 

din zoneele 

celor două ă grupe de deestrămare 

va fi preluat de 

benzi transpportoare, 

de ccilindrii 

cu aaripioare, 

spre e banda transsportoare 

de alimentare a 

destrămătoruului. 

Materiallul 

rezultat duupă 

destrămare e se poate dinn 

nou transporrta 

pneumatic 

spre o presă de balotat (fig. 

VI.1.15) şi (fig. VI.1.16) ). 

Liniaa 

tehnologicăă 

reprezentatăă 

în fig. VI I.1.16 preluccrează 

materiialele 

textile 

refolosibile sub formă dee 

produse uzaate, 

colectate de la instituţţii 

sau de la ppopulaţie, 

iar 

elementele din zona de alimentare diiferă 

de cele de la prima linie tehnoloogică. 

Astfel, 

maşina cunooscută 

sub dennumirea 

de PIIKER 

(fig. VI I.1.20) asigurăă 

o destrămaree 

preliminară 

a materialeloor 

sub formă de confecţii textile. 

Materialele 

textile reefolosibile 

sunnt 

alimentate 

pe o bandă ttransportoare 

şi, de aici, prrin 

intermediu ul a doi cilindrri, 

ajung pe o masă, ce are 

poziţie ridiccată, 

datorită unui arc. Deestrămarea 

materialelor m aree 

loc în staree 

ţinută, sub 

acţiunea unnui 

tambur pprevăzut 

cu ddinţi 

de dest trămare. Un ventilator ceentrifugal 

va 

transporta mmaterialul 

desttrămat 

prelimiinar 

spre un ci iclon. 

Cicloonul 

(fig. VII.1.21) 

asiguură 

separarea corpurilor grele (nasturri, 

fermoare, 

catarame ettc.) 

de materiialele 

textile destrămate preliminar. p Coorpurile 

grelee 

cad într-un 

colector, iarr 

materialele ttextile 

sunt abbsorbite 

pneum matic. Acesteaa 

merg în zonna 

unor plăci 

557

558 



TEXTILEE 

magnetice, ccare 

reţin corppuri 

metalice uuşoare, 

înainte e de a se asiguura 

destrămarea 

pe maşina 

propriu-zisăă 

de destrămatt. 

Fig. VI.1.20. 

Destrămătoruul 

preliminar PIKER: 

1 – banndă 

transportoaare 

de alimentarre; 

2 şi 4 – cilindrii 

de alimeentare; 

3 – massă 

de 

presare; 5 – carcasa destrăămătorului 

preliminar; 

6 – tamburul destrămător cuu 

dinţi de destrăămare 

7; 

8 – şurub cu aarc 

pentru reglaarea 

presiunii exxercitată 

de masa de ppresare 

3; 9 – coonductă 

de absoorbţie 

şi 

transport pneeumatic. 

În loccul 

destrămătooarelor 

cu douuă 

grupe de de estrămare se ppot 

utiliza şi ddestrămătoare 

cu trei sauu 

patru grupee 

de destrămmare, 

fără bal lotarea efiloşşeului, 

dar cuu 

alimentare 

pneumatică spre camere de odihnă şi amestec sau direct d la agreggate 

de amesttecare 

sau de 

formare a stratului 

fibros. 

VI. 1.4. Realiizarea 

ammestecurilo 

or fibroasse 

Fi ig. VI.1.21. Cicclon 

de separaree 

a corpurilor 

grele de maaterial 

textil desstrămat: 

1 – conductă dde 

alimentare; 2 – ciclonul 

propriu-zis; 

3 – colectorul de coorpuri 

grele; 

4 şi 5 – conductte 

de absorbţie şi transport 

ppneumatic. 

VI.11.4.1. 

Posibbilităţi 

de reealizare 

a amestecuril a lor fibroasee 

Fibreele 

utilizate ppentru 

obţinerrea 

materialelor 

textile neeconvenţionale 

se aleg în 

funcţie de uttilajele 

pe caree 

urmează să fie prelucrate şi destinaţia pproduselor. 

De cele 

mai multee 

ori este neceesară 

amestecarea 

mai multtor 

componennţi, 

fie pentru 

asigurarea uunei 

prelucrabilităţi 

corespuunzătoare, 

fie pentru p a confe feri materialeloor 

proprietăţi 

legate de deestinaţia 

acestoora, 

fie pentruu 

obţinerea un nei anumite cuulori. 

Amesteccarea 

se face 

într-o succeesiune 

de fazee, 

care sunt iilustrate 

de sc chema din figg. 

VI.1.22. Pornind 

de la 

componenţiii 

C1, C2...Cnn, 

este necesaară 

stabilirea a ponderilor P1, P2... Pn ale celor n 

componenţi, , astfel încât ssă 

se respecte rrelaţia:

Texttile 


Fig. VI. 1.22. Schema ggenerală 

a proceeselor 

aplicate pentru p obţinereaa 

amestecurilorr 

fibroase. 

n 

∑ Pi 

= 100% 

i= 

1 

Conssiderând 

masaa 

M a amesteecului 

şi pond 

masele compponenţilor 

M11: 

. 

100 

iar 

În coontinuare, 

se poate forma 

componenţillor 

în straturi de grosimi co 

a straturilor. . 

Amestecarea 

proppriu-zisă 

se r 

continuu sauu 

pe o singurăă 

maşină, cuno 

La ammestecarea 

fibbrelor 

de bumb 

impurităţi din 

baloturi cuu 

fibre, ce treb 

spre agregatte 

complexe dde 

amestecare. 

Ca uurmare 

a proceesului 

de prel 

fibre caracteerizate 

prin diiagrama 

de re 

se poate obsserva 

din fig. VI.1.23, pe ax 

M 

Pi 

M i = 

% . 

(VI.1.32) 

derile Pi ale componenţilor, 

se stabilesc 

, 

(VI.1.33) 

n 

∑ M i = M . 

(VI.1.34) 

i= 

l 

,,patul de am mestec”, prin suprapunereaa 

succesivă a 

orespunzătoar re ponderilor ppi 

şi amestecaarea 

manuală 

realizează pe diferite utilaaje, 

agregate într-un flux 

oscută şi sub denumirea d de ,,lup de amesttec”. 

bac se are în vedere v şi curăţirea 

acestora de o serie de 

buie mai întâi desfăcute, appoi 

transportatte 

pneumatic 

lucrare a mate erialelor textile 

refolosibilee, 

pot rezulta 

epartiţie a lung gimii fibrelorr 

(fig. VI.1.23). 

După cum 

xa absciselor s-a notat cu PPi 

frecvenţa reelativă 

cumu- 

559

560 



TEXTILEE 

lată, determminată 

după îîmpărţirea 

în 

clase de aaceeaşi 

ampliitudine, 

por- 

nind de laa 

lungimile ceele 

mai mari 

la lungimiile 

cele mai mmici, 

conform 

clasificărillor 

din tabelull 

VI.1.11. Pe 

axa orddonatelor 

s-au 

marcat 

lungimile l, care corespund 

centrelor claselor Xi din 


Repartiţţiile 

lungimilorr 

fibrelor: 

C1,C2, C3 – curbe de reparttiţie 

pentru lunggimile 

fibrelor 

componennţilor; 

A – curbba 

de repartiţie a lungimilor 

fibrelorr 

amestecului, ccu 

ponderile p1 şi p3 a doi 

compponenţi. 

tabelul VI. .1.11. 

În ccazul 

curbei notată cu C1 

se prezintăă 

situaţia pentrru 

care, după 

prelucrareaa 

materialelorr 

refolosibile, 

procentul dde 

fibre recupperate 

cu lun- 

gimi mai mari de 40 mmm 

este sub 

20%, iar pprocentul 

de ffibre 

cu lun- 

gimi sub 225 

mm depăşeeşte 

78%. De 

aceea, estee 

absolut neceesară 

ameste- 

carea fibreelor 

recuperatte 

din mate- 

riale textille 

refolosibilee 

cu fibre la 

primă întreebuinţare 

şi care 

au o cur- 

bă de repaartiţie 

a lungimmilor 

de tipul 

celei notaate 

în fig. VI. .1.23 cu C3. 

Astfel, ammestecul 

A, cee 

cuprinde o 

pondere p1 

din componnentul 

Cl şi o 

pondere p3 ddin 

componenntul 

C3, va aveea 

o curbă de repartiţie ce sse 

situează întrre 

curbele C1 

şi C3 şi deassupra 

curbei CC2, 

care se connsideră 

o curb bă de repartiţiee 

limită, ce assigură 

o bună 

prelucrare a fibrelor în vvederea 

transfformării 

acest tora în materiale 

neţesute ssau 

suporturi 

pentru textille 

neconvenţioonale. 

Repartiţiaa 

lungimilor fibbrelor 

pe clasee 

de amplitudin ni egale şi paraametrii 

statistiici 

necesari 

calculului lungimii 

medii şi dispersiei 

Nr. 

clasei 

Limmita 

classelor 

(mmm) 

Centrull 

clasei x i 

(mm) 

1 110– –120 115 

2 100– –110 105 

3 90– –100 95 

4 80– –90 85 

5 70– –80 75 

6 60– –70 65 

7 50– –60 55 

8 40– –50 45 

9 30– –40 35 

10 20-30 

25 

11 10-20 

15 

12 0-110 

5 

Σ 

Frecvenţelee 

claselor 

absolute 

n 1 

n 2 

n 3 

n 4 

n 5 

n 6 

n 7 

n 8 

n 9 

n 10 

n 11 

n 12 

n 

relative 

f1 f2 f3 f 4 

f 5 

f 6 

f 7 

f 8 

f 9 

f 10 

f 11 

f 12 

100 

P i (%) 

P1 = f1 P2 =f1+f2 P3= =f1+f2+f3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 2 =100 

– 

xx’ 

i = 

(xi– –C)/a 

x’ 1 

x’ 2 

x’ 3 

x’ 4 

x’ 5 

x’ 6 

x’ 7 

x’ 8 

x’ 9 

x’ 10 

x‘ 11 

x’ 12 

n ix’ i 

TTabelul 

VI.1.11 

ni (x’ i) 

n1x’ 1 

n2x’ 2 

n3x’ 3 

n4x’ 4 

n5x’ 5 

n6x’ 6 

n7x’ 7 

n8x’ 8 

n9x’ 9 

n10x’ 10 

n11x’ 11 

n12x’ 12 

n1(x’ 1) 

– S1 2 

n2(x’ 2) 2 

n3(x’ 3) 2 

n4(x’ 4) 2 

n5(x’ 5) 2 

n6(x’ 6) 2 

n7(x’ 7) 2 

n8(x’ 8) 2 

n9(x’ 9) 2 

0 n10(x’ 10) 2 

1 n11(x’ 11) 2 

2 n12(x’ 12) 2 

S2


Pe baza datelor centralizate în tabelul VI.1.11, după împărţirea fibrelor în clase de 

lungimi şi stabilirea la fiecare clasă în parte a centrului clasei xi, a frecvenţelor absolute ni, a 

frecvenţelor relative fi şi frecvenţelor cumulate Pi, se pot stabili: valoarea medie a lungimii 

2 

fibrelor, X , dispersia, σ , abaterea medie pătratică σ şi coeficientul de variaţie, Cv. Pentru 

aceasta, este necesar să se calculeze, la fiecare clasă în parte, valoarea x’i exprimată în 

funcţie de centrul xi al clasei, amplitudinea clasei a şi centrul convenţional de grupare C 

(centrul clasei cu frecvenţa cea mai mare): 

' x C 

x i − 

i = 

(VI.1.35) 

a 

în care, pentru exemplul dat în tabelul VI.1.11, a = 10. 

Pentru valoarea medie X se va folosi relaţia: 

n fiind numărul total de fibre. 

Dispersia, σ 2 , se va calcula cu relaţia: 

n 

∑ 

i= 

1 

= + i i x n 

1 ' 

X C a. 

. . , (VI.1.36) 

n 

⎡ 

2 

⎛ n ⎞ 

⎤ 

⎢ 

⎜ ' ⎟ ⎥ 

⎢ 

⎜∑ 

n . 

n ' 2 

i xi 

⎟ ⎥ 

2 2 ⎢ 

ni 

( xi 

) 

σ = ⋅ 

− ⎜ i= 

1 

a ⎟ ⎥ 

⎢∑ 

. (VI.1.37) 

n ⎜ n ⎟ ⎥ 

⎢ i= 

1 

⎜ ⎟ ⎥ 

⎢ 

⎜ ⎟ ⎥ 

⎣ 

⎝ ⎠ 

⎦ 

Pentru compararea cu valoarea medie X , se va extrage rădăcina pătrată din 

dispersie, obţinându-se abaterea medie pătratică: 

σ = a ⋅ 

n 

∑ 

i= 

1 

n . 

i 

n 

' ( x ) 

i 

2 

⎛ 

⎜ 

⎜ 

− ⎜ 

⎜ 

⎜ 

⎝ 

n 

∑ 

i= 

l 

2 

⎞ 

' 

n . ⎟ 

i xi 

⎟ 

⎟ 

n ⎟ 

⎟ 

⎠ 

. (VI.1.38) 

Raportând abaterea medie pătratică σ, la valoarea medie X şi înmulţind cu 100, se 

exprimă în % coeficientul de variaţie Cv: 

σ 

Cv = . 100 . (VI.1.39) 

X 

VI.1.4.2. Utilaje pentru realizarea amestecurilor fibroase 

În funcţie de tipurile de fibre, operaţiile de amestecare pot fi identice cu cele 

întâlnite în filaturi. 

Fibrele care constituie componenţii ce urmează să se amestece sunt balotate. 

Desfăcătoarele de baloturi constă în utilaje care asigură o primă prelucrare a 

componenţilor care se amestecă. În fig. VI.1.24 este prezentată schema tehnologică a unui

562 



TEXTILEE 

desfăcător dde 

baloturi, pprevăzut 

cu două benzi transportoare de alimentaare, 

o bandă 

transportoarre 

înclinată cuu 

şipci din lemmn 

şi ace, un cilindru egaliizator, 

un cilinndru 

detaşor, 

precum şi ccu 

sisteme dee 

desprăfuire şi cântărire înainte de prreluarea 

de căătre 

o bandă 


a ghemottoacelor 

de fibre care rezultă dupăă 

desfacerea baloturilor. 

Ghemotoaceele 

de fibre reezultate 

după ddesfacerea 

bal loturilor sunt alimentate spre 

camere de 

odihnă şi ammestec 

sau pe agregate de ammestecare. 


Schemma 

tehnologică a unui desfăcătoor 

de baloturi: 

1 şi 3 – bbenzi 


de alimentaare 

a balotului B; B 2 – camera ddesfăcătorului; 

4 – bandă 


înclinată cu şşipci 

de lemn 44.2, 

şi ace 4.1; 5 – cilindru egallizator; 

6 – cilinndru 

detaşor; 

7 – cilindrru 

cu cuie; 8 – ggrătar¸9 

– cântaar; 

10 – colector r de praf şi scammă; 


curăţitor; 

12 – hotă de asspiraţie; 

13 – coolector 

de praf şi scamă; 14 – pplacă 

oscilantă; ; 

T – baandă 


de debitare a materialului fibros. 

Fig. VI.1.25. Schemma 

tehnologică a unui agregat cu trei desfăcăttori 

de baloturi (D1, D2, D3): 1 – banddă 

transportoaree 

colectoare; 2, 3 şi 4 – benzi tr ransportoare eggalizatoare; 

5 – ventilator 

ceentrifugal; 

6 – cconductă 

de tran nsport pneumattic.

Texttile 


Se recomandă 

aggregarea 

mai multor desf făcătoare de baloturi, caree 

pot debita 

succesiv ghemotoacele 

dde 

fibre ale coomponenţilor 

amestecului pe o bandă trransportoare, 

deasupra căăreia 

se pot plasa benzi transportoare e înclinate (ppentru 

reduceerea 

grosimii 

straturilor suuprapuse 

ce conţin 

fibrele ccomponenţilor 

amestecului). 

Agregatul ( (fig. VI.1.25) 

asigură şi ttransportul 

pnneumatic 

al gghemotoacelo 

or de fibre sppre 

camere dde 

odihnă şi 

amestec sauu 

spre agregatee 

de amestecarre. 

Agreegatele 

de ammestecare 

pot avea multiam mestecătoare dde 

tipul celui prezentat în 

fig. VI.1.26. ., care este prrevăzut 

cu sissteme 

de alim mentare pneummatică 

a ghemmotoacelor 

de 

fibre, cu douuă 

camere de amestecare ccu 

două benzi transportoaree 

de alimentarre 

şi o bandă 


cu şipci de llemn 

şi ace înnclinate, 

un cil lindru egalizattor, 

un cilindrru 

detaşor, un 

cilindru dessfăcător, 

un ssistem 

de despprăfuire 

şi co onducte de trransport 

pneummatic 

pentru 

debitarea ammestecului 

fiibros 

spre caamere 

de odi ihnă şi amesttec 

sau spre utilaje care 

prelucrează amestecul fibbros, 

în vedereea 

obţinerii ma aterialelor texttile 

neconvenţţionale. 

Agreegatele 

de ameestecare 

pot aavea 

în compo onenţa lor şi uutilaje 

de tipuul 

,,lupului de 

amestec”. 

Agreegatele 

HOUUGET 

DUESBBERG-BOSS 

SON au ladăă 

de alimenntare 

şi lup 

amestecător (fig. VI.1.266). 

Lada de aalimentare 

este e compusă diin 

benzi transsportoare, 

un 

cilindru caree 

întoarce surrplusul 

de maaterial 

alimentat 

şi un cilinndru 

detaşor. Prin căderea 

liberă a materialelor 

fibrooase 

pe o banddă 

transportoa are, se realizeaază 

o primă ammestecare. 

În 

continuare, materialul esste 

preluat dee 

o pereche de d cilindri dee 

alimentare, amestecarea 

realizându-sse 

sub acţiunnea 

dinţilor taamburului 

principal 

şi a grupurilor ammestecătoare, 

compuse dinn 

cilindri întorcători 

şi cilinndri 

lucrători. Un cilindru ddesprinde 

ameestecul 

fibros 

de pe garniitura 

tamburuului 

principal, , iar printr-o conductă de absorbţie, cuuplată 

cu un 

Fig. VI. .1.26. Schema ttehnologică 

a luupului 

de amest tec HOUGET DDUESBERG-BOOSSON: 

1 – ladă de allimentare 

cu: beenzi 


1.1 şi 1.2, cilindru 

egalizattor 

1.3 şi cilindrru 

detaşor 1.4; 

2 – lupul dde 

amestec proppriu-zis: 

cu banddă 

transportoare e de alimentaree 

2.1, cilindrii dde 

alimentare 

2.2, tambur pprincipal 

2.3, cuu 

grupe de amestecare 

ce conţi in cilindrii întorrcători 

2.4, 2.6 şi 2.8 şi cilin- 

drii lucrătorri 

2.5, 2.7, 2.9 şşi 

cilindrul detaşşor 

2.10; 3 – co onductă de aspirraţie 

şi transporrt 

pneumatic. 

563

564 



TEXTILEE 

ventilator ceentrifugal, 

se asigură alimeentarea 

unei maşini m sau deepunerea 

într-o 

cameră de 

odihnă şi ammestec. 

Produccţia 

agregatuluui 

este de 1500-2000 

kg/h. 

În fiig. 

VI.1.27 şi VI.1.28 suntt 

prezentate două d linii tehnnologice 

TEMMAFA 

pentru 

realizarea înn 

flux continuuu 

a amestecuurilor 

fibroase. . Cele două liinii 

asigură alimentarea 

cu 

baloturi de fibre prin inttermediul 

uneei 

benzi trans sportoare. Balloturile 

sunt cconduse 

spre 

desfăcătorull 

de baloturi. 

Într-o primmă 

variantă (fig.VI.1.27), 

( 

fibrele sunt transportate 

pneumatic, mai întâi sprre 

multiamesteecătoarele 

MI IXMASTER şi apoi spre sistemul de 

alimentare a primei cardee, 

sistem care este prevăzut t cu condensorr 

şi cameră dee 

amestec. În 

cazul celei de a doua vaariante 

(fig. VVI.1.28), 

între e desfăcătorull 

de baloturi şi cardă este 

plasat, mai întâi, un luup 

de amesteec 

şi apoi multiamestecă 

m ătorul tip MIIXMASTER, 

transportul ffibrelor 

amesttecului 

realizânndu-se 

pneum matic. 

Fig. VI.1.27. Agreggat 

TEMAFA cu c două multiammestecătoare: 

1 – bandă traansportoare 

a baloturilor 

B; 2 – desfăcător de baloturi; 3 – sistem 

de transpoort 

pneumatic 

cu venttilatoare 

centriffugale 

v şi condducte 

T; 4 şi 5 – multiamestecăătoare; 

6 – conddensator; 

7 – cameră de rezzervă 

pentru alim mentarea cardei 

K. 

Fig. VI.1.28. AAgregat 

TEMAAFA 

cu lup de amestec a şi un sinngur 

multiamesstecător: 

1 – bandă transportoare a baloturilor B; 2 – desfăcător de d baloturi; 3 – lup de amestecc, 

cuplat cu 

sistemul de ttransport 

pneummatic, 

prevăzut ccu 

ventilatoarel le centrifugale V şi conductelee 

T; K – cardă; 

4 – multiamestecă ător. 

Utilaj ajele care intrăă 

în componeenţa 

liniilor tehnologice 

TEEMAFA 

sunt pprezentate 

în 

fig. VI.1.29 – VI.1.33.

Texttile 


Desfă făcătorul de bbaloturi 

(fig. VVI.1.29) 

are în componennţa 

lui benzi ttransportoare 

pentru alimeentarea 

cu baaloturi, 

o bandă 

transportoare 

înclinată cu şipci de llemn 

şi cuie, 

cilindru egallizator 

şi cilinndru 

detaşor. 

Fig. VI.1.29. Desfăcător de baloturi b tip TEMMAFA: 

1 şi 2 – benzzi 


pentru alimenttarea 

baloturilor r; 3 – bandă traansportoare 

încllinată 

cu şipci 

de lemmn 

şi ace; 4 – cillindru 

egalizato or; 5 – cilindru ddetaşor. 

Fig. VI.1.30. 

Multiamestecător 

TEMAFFA: 

1 – caamera 

multiameestectorului; 

2 – bandă transpoortoare; 

3 – banndă 


înclinată cu şipci de lemn şi i ace; 4 – tub teelescopic 

distribbuitor 

al 

ghemotoaccelor 

de fibre allimentate 

pneum matic; 5 – cilinddru 

detaşor. 

565

566 



TEXTILEE 

Fig. VI.1.31. 

Multiamesstecător 

TEMAF FA cu perete deespărţitor 

P mobil: 

a – în poziţie coborâtă; 

b – în poziţie ridicatăă; 

1 – cameera 

multiamesteecătorului; 

2 şi 2’ – benzi transsportoare; 

3 – bandă transpportoare 

cu şipc ci de lemn şi acce. 

Fig. VI.1.32. 

Lup de ameste ec TEMAFA: 

1 – banddă 


de alimentare; 

2 şi 3 – cilind drii de alimentarre; 

4 – tambur pprincipal; 

5, 7 şii 

9 – cilindrii înntorcători-amesttecători; 

6, 8 şi 10 – cilindrii luucrători-amesteecători; 

11 – conductă de abbsorbţie 

pneum matică a amesteccului. 

Multtiamestecătoruul 

MIXMASTTER 

(fig. VI.1.30) 

este prevvăzut 

cu o cammeră 

închisă, 

în interiorull 

căreia lucreaază 

două benzzi 

transportoar re, un tub teleescopic 

pentruu 

alimentarea 

cu fibrele cee 

se amestecă şi un cilindru detaşor. 

O alttă 

variantă dee 

multiamesteecător 

(fig. VI.1.31) V are înn 

interiorul ccamerei 

două 

benzi transpportoare, 

desppărţite 

de un pperete 

mobil. Mai întâi se poate realizaa 

alimentarea 

multiamesteecătorului 

în zona primei benzi transportoare 

(fig. VI.1.31, a) şşi 

apoi, prin 

ridicarea peeretelui 

(fig. VI.1.31, b) , materialul este preluat de către o altă bandă 


de alimentare. 

Lupuul 

destrămătorr-amestecător 

(fig.VI.1.32) este prevăzutt 

cu o bandă trransportoare, 

cilindri de aalimentare, 

tammburul 

princippal, 

trei grupu uri de amesteccare. 

Materialuul 

fibros este 

absorbit şi trransportat 

pneeumatic 

spre mmultiamestecă 

ător. 

Fig. VI I.1.33. Sistem TTEMAFA 

de allimentare 

pneumaticăă 

a unei carde: 

1 – conduct tă de alimentaree; 

2 – condensoor; 

3 – camera 

de rezervă a destrămătoruluui 

fin FFO; 4 şii 

4’ – cilindrii 

de alimen ntare; 5 – cilindrru 

destrămător; 6 – gură de 

evacuare a aerului; 7 – cammeră 

de rezervăă; 


destrămăto or; 9 – conducttă 

de absorbţie ppneumatică; 

10 – ventila ator centrifugall; 

11 – conductăă 

de transport 

pneumatic p al ammestecului 

fibroos.

Texttile 


În figg. 

VI.1.33 estte 

prezentat ssistemul 

de al limentare pneeumatică 

a caardei. 

Fibrele 

sunt transpoortate 

pneumattic 

spre un conndensator 

şi apoi a spre o cammeră 

de rezervvă, 

prevăzută 

la partea de jos cu cilindrri 


şi cilindrul l destrămător. Sub cilindrull 

destrămător 

este plasată gura de evacuuare 

a aeruluii, 

a doua came eră de rezervăă, 

cilindrii de alimentare şi 

al doilea ciilindru 

destrămmător. 

Alimeentarea 

cardei i se face prinntr-un 

sistem de transport 

pneumatic. 

Fig. VI.1.34. Agregat BEFAAMA 

pentru reaalizarea 

amestec curilor fibroasee 

cu conţinut dee 

fibre tip lână: 

1 – conducttă 

de transport ppneumatic; 

2 – multiamestecăt tor; 3 – sistem dde 

alimentare şi 

curăţire tip 

WILLOOV; 

4 – ladă de aalimentare; 

5 – lup de amestec c; 6 – dispozitivv 

VORTEX cu aabsorbţie 

pnneumatică; 

7 – cconductă 

de trannsport 

pneumat tic, 8 – al doileaa 

multiamestecttor. 

Firma 

BEFAMA comercializeaază 

linii tehn nologice pentrru 

amestecaree 

şi transport 

pneumatic sspre 

carde tipp 

lână (fig. VII.1.34 

şi fig. VI.1.35). Maaterialul 

fibross, 

transportat 

pneumatic pprin 

conducta cu tub telescopic 

(fig. VI. 1.34), ajunge la un multiammestecător 

şi 

apoi la sisteemul 

de alimentare 

şi curăăţire 

tip Willo ow, la o ladăă 

de alimentarre, 

la un lup 

amestecător, 

la dispozitivvul 

VORTEXX. 

O conductă de transport pneumatic cuu 

alimentator 

telescopic assigură 

depuneerea 

fibrelor înn 

camera de am mestec prelimminar. 

De la multiamestecător 

se poate asigur ra alimentareea 

unei cardde 

tip lână 

(fig. VI.1.355). 

Cu ajutoruul 

unui ventiilator 

centrifu ugal, materiallul 

fibros estee 

transportat 

pneumatic sspre 

un conddensor, 

apoi îîntr-o 

cameră ă de rezervă şi o ladă dee 

alimentare, 

ajungând în final la cardaa 

tip lână. 

Fig. VI.1.35. Agregat BEFAAMA 

pentru reaalizarea 

amestec curilor fibroasee 

cu conţinut dee 

fibre tip lânăsistemul 

dde 

alimentare a fibrelor de la multiamestecăto 

m 

or la cardă: 

7 – tub telesccopic 

distribuitoor 

de fibre; 8 – multiamestecăt tor; 9 – ventilator 

centrifugal; 10 – conductă 

de transportt 

pneumatic; 111 

– condensor; 112 

– cameră de rezervă; 13 – ladă 


cu cântar 

autommat; 

14 – cardă tip 

lână. 

O alttă 

variantă de alimentare a multiamestec cătorului este prezentată în fig. VI.1.36. 

Materialul fibros dintr-uun 

pat de ammestec 

se po oate aşeza pee 

benzi transsportoare 

de 

alimentare. 

567


Se realizează alimentarea unui lup de amestec. Lupul de amestec prelucrează 

materialele fibroase alimentate, iar un ventilator centrifugal asigură transportul pneumatic 

al fibrelor, fie spre o cameră de odihnă şi amestec, fie spre un multiamestecător, identic cu 

cel prezentat în fig. VI.1.30 şi VI.1.31. 

Agregatele realizate de către firma BEFAMA asigură producţii de 300–800 kg/h, 

puterea instalată pentru maşinile care intră în componenţa liniilor tehnologice variind între 

65 kW şi 89 W. Suprafaţa ocupată de liniile tehnologice variază între 380 m 2 şi 640 m 2 .

Texttile 


Fig. VI.11.36. 

Agregat BBEFAMA 

pentrru 

realizarea am mestecurilor fibrroase 

cu conţinuut 

de fibre 

tiip 

lână-variantaa 

cu un singur multiamestecăto 

m 

or: 

1 – bandă transportoare dde 

alimentare; 2 – ladă de alim mentare; 3 – lup de amestec; 4 – ventilator 

centriffugal; 

5 – conduuctă 

de transporrt 

pneumatic; 7 – tub telescopiic 

distribuitor dde 

fibre; 

8 – multiamestecă ător. 

VI. 1.5. Proceedee 

de foormare 

a straturiloor 

fibroasse 

VI.11.5.1. 

Posibbilităţi 

de foormare 

a st traturilor ffibroase 

Stratuul 

fibros repreezintă 

un supoort 

textil obţin nut numai din fibre. 

Pe lâângă 

denumireea 

de strat fibrros, 

se mai fol losesc denumiirile 

de păturăă 

fibroasă sau 

cojoc, denuumiri 

care trebbuie 

să fie eevitate, 

pentru u a nu se creea 

confuzii cuu 

denumirile 

semifabricatte 

debitate dee 

maşinile băătătoare 

din filatura de buumbac. 

De aasemenea, 

se 

recomandă eevitarea 

denuumirii 

de văl dde 

fibre atribu uită semifabriccatului 

debitaat 

de o cardă, 

Fig. VI.1.337. 

Clasificareaa 

procedeelor de e formare a straatului 

fibros. 

569

570 



TEXTILEE 

vălul de fibrre 

fiind un elemment 

care intrră 

în compone enţa unui stratt 

fibros. 

Princcipalele 

proceedee 

de formmare 

a stratu ului fibros ssunt 

ilustratee 

în schema 

prezentată înn 

fig. VI.1.37. . 

Proceedeele 

de forrmare 

a stratturilor 

fibroas se se pot claasifica 

şi duppă 

orientarea 

fibrelor (fig. . VI.1.38). 

Fig. VI.1. 38. Clasificareaa 

procedeelor dde 

formare a stra atului fibros duppă 

direcţiile de orientare a 

fibrelor. 

Orienntarea 

fibrelorr 

pe o singurăă 

direcţie long gitudinală, L, este specificăă 

procedeelor 

de cardare, la care stratuul 

fibros poatee 

fi format pr rin suprapunerrea 

a două saau 

mai multe 

văluri debitaate 

de carde ssau 

la care stratul 

fibros se obţine prin suuprapunerea 

ssuccesivă, 

pe 

un cilindru ssau 

pe o banddă 

transportoaare, 

a mai mul ltor straturi diin 

vălul de fibbre 

debitat de 

către o singuură 

cardă. 

La prrocedeele 

de cardare-plieree, 

orientarea fibrelor f are looc 

pe direcţiilee 

unghiurilor 

de pliere α şi α’. Deoareece 

unghiurilee 

de pliere sun nt foarte mici, , aceste direcţţii 

se apropie 

de direcţia lăăţimii 

stratuluui 

fibros. 

Prin combinarea procedeelor de cardare şi i cardare-plieere, 

orientareaa 

fibrelor în 

stratul fibros 

se realizeazăă 

atât pe direccţie 

longitudin nală L cât şi ppe 

direcţiile unnghiurilor 

de 

pliere α şi αα’. 

La applicarea 

tehnoologiei 

STRUTTO, 

vălul de fibre f debitat de 

către o cardă 

este buclat, 

ocupând pozziţii 

oblice sauu 

verticale faţţă 

de planul st tratului fibros, , mărind volummul 

acestuia. 

Fibrele din stratul fibros pot fi orientaate 

pe o singu ură direcţie (ddacă 

vălul debbitat 

de cardă 

este detaşat de un pieptenne 

oscilant) saau 

orientate la a întâmplare ( (când carda esste 

prevăzută 

cu sistem dee 

dezorientare a fibrelor).


În cazul procedeelor aerodinamice şi de formare în stare umedă, fibrele sunt 

orientate pe o infinitate de direcţii. Pentru asemenea procedee se mai folosesc şi termenii 

de ,,orientare multidirecţională a fibrelor”. 

La procedeele de cardare şi cardare-pliere, fibrele prelucrate pe carde sunt 

transformate în văluri, iar pentru transformarea vălului în strat fibros sunt necesare organe 

de transport. Astfel, la procedeele de cardare sunt folosite benzi transportoare şi, mai rar (la 

procedee discontinue), un tambur pentru înfăşurarea vălului, debitat de cardă, în straturi 

suprapuse. La procedeele de cardare-pliere sunt utilizate benzi transportoare şi perechi de 

cilindri debitori. 

La procedeele aerodinamice, fibrele sunt transportate cu ajutorul unui curent de aer 

spre zona de separare a aerului de fibre (constituită din benzi transportoare sită sau cilindri 

sită), debitarea stratului fibros făcându-se prin intermediul unei benzi transportoare. 

La procedeele în stare umedă, apa asigură transportul fibrelor foarte scurte spre zona 

de separare a apei de fibre (constituită dintr-o bandă transportoare sită, ce face posibilă şi 

debitarea stratului fibros spre instalaţiile de uscare şi consolidare). 

Agregatele de formare a straturilor fibroase pot fi cuplate cu maşini de consolidare, 

putându-se realiza fluxuri continue, de la fibre până la materialul textil. Benzile 

transportoare de debitare a stratului fibros pot avea în acelaşi timp şi rolul de benzi de 

alimentare pe maşinile sau instalaţiile de consolidare. 

În cazul proceselor discontinue, straturile fibroase formate sunt rulate sub formă de 

suluri, care se transportă apoi la maşinile sau instalaţiile de consolidare. Pentru evitarea deformării 

straturilor fibroase, se practică operaţia de preconsolidare prin interţesere simplă. 

VI.1.5.2. Tipuri de carde şi rolul acestora în procesele de 

prelucrare a materialelor fibroase pentru textile 

neconvenţionale 

Cardele sunt utilizate pentru prelucrarea fibrelor în procese de formare a straturilor 

fibroase prin cardare şi cardare-pliere. 

Prin cardare se urmăreşte: 

– desfacerea ghemotoacelor de fibre cu care se alimentează carda, desfacere corespunzătoare 

unui grad avansat de individualizare a fibrelor; 

– îndreptarea, paralelizarea şi orientarea fibrelor; 

– o bună amestecare şi uniformizare a fibrelor; 

– subţierea păturii fibroase alimentate; 

– eliminarea unui procent mic de fibre foarte scurte şi eliminarea completă a impurităţilor; 

– debitarea unui văl de fibre. 

La prelucrarea materialelor textile refolosibile, cardele de tip garnetă au şi rolul de 

defibrare, reducând procentul de capete de fire nedefibrate. 

Atunci când sunt prelucrate fibre cu densitatea de lungime mai mică de 3,3 dtex şi 

lungime maximă de 60 mm, se recomandă folosirea pentru fibre tip bumbac. Spre deosebire 

de cardele din filaturile de bumbac, pentru textile neconvenţionale, semifabricatul debitat 

nu mai este bandă, ci văl de fibre. Deci, lungimea unei carde de bumbac pentru textile 

neconcenţionale. este mai mică, nemaiexistând dispozitivul de condensare a vălului pentru 

realizarea benzii şi sistemul de depunere a benzii în cană.


În fig. VI.1.39 este prezentată schema tehnologică a unei carde de bumbac, 

alimentată cu fibre prelucrate pe un agregat cu maşină bătătoare utilizată în filatura de 

bumbac. 

Fig. VI.1.39. Schema tehnologică a unei carde de 

bumbac pentru textile neconvenţionale: 

1– cilindrul desfăşurător; 2 – masă fixă de 

alimentare; 3 – cilindrul de alimentare; 

4 – apărătoare de protecţie; 5 – cuţitul fix; 

6 – cilindrul rupător; 7 – grătar; 8 – tambur 

principal; 9 – lineale cu ace; 10 şi 11 – cilindrii 

curăţitori ai linealelor; 12 – apărătoare de 

protecţie; 13 – tambur perietor; 14 – pieptene 

oscilant detaşor de văl de fibre V; PF – pătură 

fibroasă. 

Cardele de bumbac pot fi alimentate şi pneumatic. În fig. VI.1.40 se prezintă un 

sistem de alimentare a mai multor carde, la care transportul de la un multiamestecător la 

carde se face pneumatic. 

Fig. VI.1.40. Transportul pneumatic al 

amestecului fibros la mai multe carde: 

1 – multiamestecător; 2 – ventilator 

centrifugal; 

3 – conductă de transport pneumatic; 

4, 5 şi 6 – alimentatoarele cardelor K1, K2, K3. 

Fiecare cardă este prevăzută cu un alimentator (fig. VI.1.41), care lucrează împreună 

cu instalaţia de transport pneumatic. 

Fig. VI.1.41. Alimentator cu fibre al unei carde 

de bumbac; 

1 – conductă de transport pneumatic; 2 – clapetă 

pentru absorbţia prafului; 2 – canal de alimentare 

a ghemotoacelor de fibre; 3 – cameră de rezervă; 

4 – clapetă; 5 – cilindru alimentator; 6 – cilindru 

destrămător; 7 – celulă fotoelectrică prin care se 

urmăreşte încărcarea cu fibre în camera de 

rezervă 8; 9 – gură de evacuare a aerului; 

10 şi 10’ – cilindrii canelaţi de alimentare cu 

fibre; 11 – masă fixă de alimentare din zona 

rupătorului R şi tamburului principal T al cardei.

Texttile 


Carddele 

fac parte din agregatelle 

de formare e a stratului fi fibros, vălurilee 

debitate de 

acestea putâând 

fi suprapuse 

sau pliate. 

La prrelucrarea 

fibrelor 

cu densiităţi 

de lungim me mai mari de 3, 3 dtex şşi 

lungimi ce 

pot ajunge lla 

120 mm, see 

folosesc agrregate 

de card dare întâlnite îîn 

filaturile dee 

lână, dar la 

care nu mai sunt necesaree 

aparatele divvizoare. 

În figg. 

VI.1.42 estte 

prezentată o schemă de ansamblu cee 

cuprinde pattru 

sau şapte 

module ale unei carde ppentru 

preluccrarea 

fibrelor r tip lână, caardă 

utilizată la obţinerea 

textilelor neeconvenţionalee. 

Fig. VI.1.42. Schema de ansaamblu 

a 

princi ipalelor tipuri dde 

carde de lânăă 

pentru textile 

neconvenţionale 

ccu 

patru sau şappte 

module: 

A – ladă de alimmentare 

cu cântaar 

automat; 

B – grup de alimeentare-desfaceree; 

C – cardă 

pre eliminară; D – cardă propriu-zzisă 

cu cuţit 

oscila ant detaşor al vvălului 

de fibre; E – modul cu 

ben nzi transportoarre 

pentru plierea 

vălului şi 

tr ransformarea accestuia 

în păturăă 

fibroasă; 

B’ – al doilea grupp 

de alimentaree-desfacere; 

D’ – a doua cardăă 

cu cuţit oscilannt 

detaşor de 

văl; F – fosa cardei. 

Figg. 

VI.1.43. Ladăă 

de alimentare cu cântar autommat: 

1 – bandă traansportoare 

de alimentare a ammestecului 

fibro os; 2 – bandă traansportoare 

cu şipci de lemn 

şi ace înclinnate; 

3 – pieptenne 

oscilant; 4 – cilindru detaşo or; 5 – cântar auutomat; 

6 – coşuul 

cântarului 

automat; 7 – bandă transsportoare; 

8 – ccilindru 

de alim mentare; G – greeutate 

mobilă a cântarului 

auttomat; 

s – şine; r – roţi pentru deplasarea lăzii 

de alimentare cu cântar autommat. 

Indifferent 

de tipuul 

cardei, primmul 

modul (A A) este o ladăă 


cu cântar 

automat (figg. 

VI.1.43). MModulul 

B all 

grupului de alimentare-ddesfacere 

(fig. VI.1.44) se 

poate realizza 

în mai muulte 

variante: cu două pere echi de cilinddri 


în zona 

cilindrului rrupător 

(fig. VI.1.44, a), cu trei perec chi de cilinddri 

de alimenttare 

în zona 

cilindrului rrupător, 

prevăzută 

şi cu un cilindru egali izator (fig. VII.1.44, 

b), cu două perechi 

de cilindri dde 

alimentare în zona cilinddrului 

rupător r şi cu un grupp 

de cardare şşi 

cilindru de 

573

574 



TEXTILEE 

transport (fiig. 

VI.1.45, a) ), cu trei perecchi 

de cilindri i de alimentarre, 

doi cilindrii 

rupători, un 

grup de carddare, 

un cilinddru 

egalizator şi un cilindru de transport ( (fig. VI.1.45, bb). 

FFig. 

VI.1.44. Grrup 

de alimenta are desfacere (BB): 

a – cu ddouă 

perechi dee 

cilindri de alimmentare; 

b – cu u trei perechi dee 

cilindri de alimmentare; 

9, 10, 11, 11’, 12 şi 12’ – cilindri de alimentare; 

13 – cilindru c rupătorr; 

18 – cilindru eegalizator; 

s – şine; r – roţi pentru depplasarea 

grupul lui de alimentarre-desfacere. 

Fig. VI.1. .45. Grup de aliimentare-desfaccere 

cu cilindru u de transport sppre 

carda prelimminară 

(B): 

a – cu un singur 

cilindru rrupător; 

b – cu ddoi 

cilindri rupători; 

9, 10, 11, 11’, 12 şi 12’ – cilindri de 

alimentare; ; 13 şi 13’ – ciliindri 

rupători; 114 

şi 18 – cilind dri egalizatori; 15 întorcător; 116 

– cilindru 

lucrător; 17 – cilindru dee 

transport; s – şine; r – roţi pe entru deplasareaa 

grupului de allimentare- 

desfacere. 

Cardda 

preliminarăă 

este prevăzzută 

cu mai multe grupurri 

de cardare (cu cilindri 

întorcători şşi 

lucrători) pllasate 

deasuprra 

tamburului principal (figg. 

VI.1.46). Un 

cilindru de 

transport pooate 

asigura trrecerea 

materrialului 

fibros s de pe cardaa 

preliminară, C, pe carda 

propriu-zisăă, 

D. 

Cardda 


D, se poate realiza în dou uă variante: cuu 

debitarea unnui 

singur văl 

de fibre (figg. 

VI.1.47, a) şi cu debitareea 

simultană a două văluri de fibre (fig. . VI.1.47, b).

Texttile 


Spre deosebbire 

de carda ppreliminară, 

CC, 

carda propri iu-zisă, D, aree, 

în plus, cilinndru 

fulgător, 

doi cilindri curăţitori ai ffugătorului, 

taamburul 

periet tor şi cuţitul ooscilant 

detaşşor 

de văl. În 

cazul debităării 

a două vvăluri 

de fibree 

(fig.VI.1.47 7, b), sunt dooi 

perietori şii 

două cuţite 

oscilante deetaşoare 

ale vălurilor, 

precuum 

şi două benzi 


care preeiau 

vălurile. 

Atât la carda 


cât şi la carrda 

preliminar ră se pot plasaa 

cilindri curăţţitori 

în zona 

tamburului pprincipal 

şi în zona tamburuului 

perietor. 

Fig. VI.1.46. Carda preliminnară 

(C): 

19 – tamburul prinncipal 

al cardei preliminare; 

20, 22, 23, 24, 26 şi 28 – cilindrii 

întorcători; 

21, 23, 25, 27 şşi 

29 – cilindri lucrători; 

30 – cilindru de trannsport; 


curăţitor; 

s – şine; r – roţii 

pentru deplasaarea 

cardei 

prreliminare. 

Fig. VI.1.447. 

Carda propr riu-zisă (D): 

a – cu ddebitarea 

unui ssingur 

văl de fibbre; 

b – cu debi itarea simultanăă 

a două văluri de fibre; 

32 – tamburr 

principal; 33, 335, 

37, 39 şi 411 

– cilindri întor rcători; 34, 36, 38, şi 40 – cilinndri 

lucrători; 

43 şi 45 – ccilindri 

curăţitoori 

ai fugătoruluui; 

44 – cilindru u fugător; 46 – ttambur 

perietor; 

47 şi 47’ – 

cilindri curăăţitori; 

48 – cuţiit 

oscilant, detaşor 

al vălului de e fibre; 49 şi 511 

– cilindri curăăţitori 

ai celui 

de al doilea ccilindru 

fugător 50; 52 – al doilea 

tambur peri ietor; 54 – al dooilea 

cuţit oscilaant, 

detaşor de 

văl; 555 

şi 56 – benzi trransportoare; 

s – şine; r – roţi pentru deplasarrea 

cardei proprriu-zise. 

575 

Fig. VI.1.48. 

Plierea văllului 

în vedereaa 

reorientării 

fibrelor (mmodulul 

E): 

57, 58, 59 – benzi transporrtoare 


a vălului 

debita at de prima carddă 

(D); 60 şi 611 

– benzi 

transportoar re pentru ridicaarea 

vălului în eetajul 

superior; 

62 – ban ndă transportoarre 

de alimentaree 

a benzilor 

oscilante de pliere 63; 664 

– bandă transsportoare 

de 

preluare a materialului fibros rezultat pprin 

plierea 

vălului; 65 – bandă trannsportoare 

înclinnată 

pentru 

subţierea 

stratului rezuultat 

prin pliereea 

vălului; 

s – şine e; r– roţie pentrru 

deplasarea mmodulului.

576 

La caardele 

cu şaptee 

module, duppă 

carda propr riu-zisă (D) see 

plasează un mmodul 

(E) ce 

pliază vălull 

de fibre, traansformându-ll 

în pătură fib broasă, la carre 

fibrele sunnt 

reorientate 

corespunzăttor 

direcţiilor uunghiurilor 

dee 

pliere (fig. VI.1.48). V 

Din ddesenele 

prezentate 

se poatte 

observa că modelele se ppot 

constitui în mai multe 

tipuri de caarde, 

care difeeră 

între ele în funcţie de e succesiunea modulelor şii 

diametrelor 

principalelor 

organe ce execută mişcări 

de rotaţ ţie (D1, în care 

i repreziintă 

numărul 

cilindrului ssau 

tamburului, 

indicat înn 

fig. VI.1.44 4 – VI.1.47). . În tabelul VVI.1.12 

sunt 

indicate tipuurile 

de cardee 

produse de ffirma 

polonez ză BEFAMA, succesiunea modulelor şi 

valorile penttru 

diametrelee 

Di. 

Tipurile 

cardelor 

CU 311-d 

CU 312-e 

CU 331-f 

CU 322-h 

CU 321-1 

CU 312-m 

CU 552 



TEXTILEE 

Succesiuneea 

moduleloor 

A+B+C+D 

A+B+C+D 

A+B+C+D 

A+B+C+D+ +E+B+D 4400 

400 

A+B+C+D 

A+B+C+D+ +E+B+D 4400 

– 

A+B+C+D 

O maare 

varietate de carde tip lână sunt pro oduse de firma 

THIBEAU, , principalele 

caracteristicci 

ale acestora fiind prezentaate 

în tabelul VI.1.13. V 

Caracteeristicile 

princiipalelor 

tipuri de carde THIB BEAU pentru ttextile 

neconveenţionale 

Tipuri dee 

carde şi elemente 

de referinnţă 

reeprezentate 

priin 

desene 

1 

Thibbeau 

CA 6, moddel 

B 125 PP 

Caracteristicci 

ale cardelor tip BEFAMA 

D D13 mmm 

D17 

mm 

4400 

400 

4400 

400 

4400 

400 

4400 

400 

5500 

500 

D 19 

mm 

D30 

mmm 

1270 6122 

1500 

1270 6122 

1500 

1270 6122 

1500 

1270 6122 

1500 

– – 

D32 

mm 

1500 

1270 6122 

1500 

900 9000 

900 

Caracteriistici 

principalee 

TTabelul 

VI.1.12 

TTabelul 

VI.1.13 

Succesi iunea moduleloor: 

A+B+C+D 

Densita atea de lungimee 

a fibrelor (dtexx): 

1,5...18 

Lungim mea fibrelor (mmm): 

40 – 180 

Lăţimi de lucru (mm): 2500; 3000; 35500 

Viteza de debitare a văălului 

(m/min); 75–85 

Producţ ţia (kg/h): max. . 1000 

2 

D46 

mm 

D52 

mm 

1270 – 

1050 – 

500 680 

1050 – 

1050 – 

1270 – 

900 –

1 

Thibbeau 

CA 6, moddel 

B 15 P5 

Thibeeau 

CA 6, modeel 

B 124 VPP 

Thhibeau 

CA 6, moodel 

25 PP 

TThibeau 

CA 6, mmodel 

B5 

Thibeau 

CA 6, moodel 

25 PPL 

Texttile 


Tabelul VI.1.13 

(continuare) 

2 


A+B+C+D 


a fibrelor (dtexx); 

1,5 – 18 


20 – 80. 

Lăţimi de lucru (mm): 2500. 


(m/min): 85 

Producţ ţia (kg/h): max. . 500. 


A+B+C+D 



1,5-20 


40–120 

Lăţimi de lucru (mm): 2500; 3000; 35500. 


(m/min): 65 

Producţ ţia (kg/h): max. 500. 


A+B+D 



1,5-20 


60–150. 

Lăţimi de lucru (mm): 2500; 3000; 35500. 


(m/min): 75–85. 

Producţ ţia (kg/h): max. 800. 


A+B+D. 



1,5–6 


20–80 

Lăţimi de lucru (mm): 2500 


(m/min): 85 

Producţ ţia (kg/h): max 500 


A+B+D 



1,5 – 20 


60–150 

Lăţimi de lucru (mm): 2500; 3000; 35500 


(m/min): 75–85 

Producţ ţia (kg/h): max. 800 

577

578 



TEXTILEE 

O caategorie 

apartee 

de carde sunnt 

cardele cu absorbţie pneeumatică, 

la ccare 

vălul de 

fibre debitatt 

este absorbitt 

pneumatic. ÎÎn 

fig. VI.1.49 

este prezenntată 

schema ttehnologică 

a 

unei carde CCVM-100. 

Allimentarea 

carrdei 

se realize ează pneumatiic. 

Ghemotoaacele 

de fibre 

ajung în zonna 

a doi cilinndri 

rupători, iiar 

cardarea se s realizează îîntre 

garnituriile 

rigide ale 

tamburului principal şi aale 

grupelor dde 

cardare format 

din cilinndri 

întorcătoori 

şi cilindri 

lucrători. Vălul 

de fibre de pe cilindrrul 

perietor este 

absorbit ppneumatic 

şi preluat de o 

bandă transpportoare, 

caree 

face legăturaa 

cu un agreg gat de formare 

a stratului ffibros. 

Carda 

este prevăzuută 

cu un sistem 

de absorbţiie 

pneumatică a fibrelor foaarte 

scurte şi a scamei. 

Fig. VI.1. 49. Carda CVMM-1000, 

cu absoorbţie 

pnneumatică 

a văluului 

de fibre: 

1 – connductă 

de alimeentare 

a fibrelorr; 

2 – cilindri de alimentare; 3 şi 3’ – mese ffixe 

de 

alimenntare; 


de alimentarre; 

5 şi 6 – ciliindri 

rupători; 7 – cilindri curăăţitori; 

8 – tambbur 

principal; 9, 11 şi 13 – cilinndri 

întorcători; 

10, 12 şi 14 – cilindri lucrăători; 

15 – cilindrii 

perietor; 16 – conductă de abbsorbţie 

pneeumatică; 

17 – cilindru sită; 

18 – ccilindru 

de transport 

şi presaree; 


transportoare de preluare a vălului 

de fibre; 200 

– conductă de absorbţie şi traansport 

sprre 

filtre a prafullui 

şi scamei. 

O alltă 

variantă dde 

cardă cu absorbţie pneumatică, 

CNN-180, 

oferă 

debitării a două văluri de fibre carre 

se suprapu un şi care suunt 

preluate 


(fig.VI.1.500). 

Fig. VI.1.550. 

Debitarea a ddouă 

văluri de ffibre 

la carda CNN-180: 

1 – ttamburul 

princippal 

al cardei; 

2 şi 2’ – ciilindri 

perietori; ; 3 şi 3’ – conduucte 

de absorbţţie 

pneumatică; 4 şi 4’– cilindrri 

de 

alimentaree; 

5 şi 5‘– cilindri 

sită; 6 – banndă 


pentru preluuarea 

şi debitareea 

a 

două văăluri 

de fibre; 7 şi 7’ cilindrii dde 

alimentare şi presare a maaterialului 

fibroos 

pe 

cilindrii periietori. 

posibilitatea 

de o bandă 

Carddele 

CVM-100 

şi CN-1800 

au lăţimi d 

2200 mm, producţiile 

înreegistrate 

fiind de 60–70 kg/ 

Pentrru 

creşterea voluminozittăţii 

vălurilor 

multidirecţioonale 

a fibreloor, 

se folosescc 

instalaţii cu 

cu posibilitaatea 

debitării a două văluri dde 

fibre prelua 

În figg. 

VI.1.51 este 

prezentată iinstalaţia 

tip T 

suprafaţă a vălurilor debbitate 

de insttalaţia 

TURBO 

lungime a fiibrelor, 

ea variind 

între 120 g/m 

O problemă 

de mare 

interes în 

constituie unniformitatea 

mmaterialului 

fi 

2 de lucru cup 

/h. 

r de fibre 

mai mulţi cil 

ate de către o 

TURBO LOFT 

O LOFTER 

şi 200 g/m g 

n utilizarea car 

fibros care se 

2 prinse între 11200 

mm şi 

şi asigurareea 

orientării 

lindri cu garniituri 

rigide şi 

bandă transpoortoare. 

TER. Masa pe 

unitatea de 

depinde de ddensitatea 

de 

. 

rdelor pentru textile neconnvenţionale 

o 

prelucrează. SSistemul 

SERRVOLAP 

DC

Texttile 


(fig.VI.1.52) ) este aplicatt 

pe o cardă tip lână şi conţine c o surssă 

de emisie a izotopilor 

radioactivi, care traverssează 

zona ggrupului 

de alimentare – desfacere, ttrecând 

prin 

materialul fi fibros alimentaat. 

Radiaţiile sunt reţinute de d către un caaptator, 

care lle 

transformă 

în semnale electrice, în funcţie de mmasa 

pe unitat tea de supraffaţă 

a materiaalului 

fibros. 

Semnalele ssunt 

transmisee 

unui micropprocesor, 

care 

reglează viiteza 

motoruluui 

electric al 

cardei şi impplicit 

viteza dee 

alimentare a materialului fibros. 

Fig. VI.1.51. . Instalaţia TURRBO 

LOFTER pentru orientar rea multidirecţioonală 

a fibrelor şi debitarea a 

doouă 

văluri de fib bre: 

1 şi 1’ – cilindrii de alimmentare; 

2 – maasă 

de alimenta are a păturii fibrroase 

PF; 3 – ciilindru 

de 

alimentarre; 

4, 5, 6, 7, 8, 9, 9’ şi 10 – cillindrii 

pentru dezorientarea 

fibbrelor; 

11 şi 16 – cilindrii 

perietori; 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19 şi 20 – ccilindrii 

de debi itare a vălurilorr 

de fibre V1 şi V V2; 21 – bandă 

transportoare 

de preluare a stratului fibroos 

SF, rezultat prin p suprapunerrea 

vălurilor; M – masa pe 

meetru 

pătrat; D1– – densitatea de lungime l a fibrellor. 

579 


Cardă ttip 

lână cu 

instalaţiie 

SERVOLAPP 

DC pentru 

creştereaa 

uniformităţii mmaterialului 

fibros în zzona 

grupului dde 

alimentare- 

desfacere: 

1– ladăă 

de alimentaree 

cu cântar 

automaat; 

2 – grup de aalimentare 

desfaceere; 

3 – carda prreliminară; 

4 – cardaa 

propriu-zisă; 5 – sursa de 

emisiee 

a izotopilor raadioactivi; 

6 – caaptator 

de radiaţţii 

care le 

transfformă 

în semnall 

electric; 

7 – microproceesor; 

8 – mmotor 

cu turaţie vvariabilă.

580 



TEXTILEE 

VI.11.5.3. 

Formmarea 

stratuului 

fibros prin procedee 

de carddare 

La caardarea 

continnuă 

sunt agregate 

două sau u mai multe c 

către fiecaree 

cardă se pot 

suprapune ppe 

o bandă tra ansportoare u 

formarea unnui 

strat fibros cu orientareaa 

fibrelor pe di irecţie longitu 

În figura 

VI.1.53 este prezenttată 

schema tehnologică t a 

continuă, cuu 

trei carde tipp 

bumbac şi o bandă transportoare, 

care p 

VF2 şi VF3, care, 

prin supraapunere, 

formmează 

stratul fi ibros SFL; 

SFL 

= VF 

1 + VF 

2 + VF 

3 ∑ 

unde: n = 3 reprezintă nummărul 

de văluri 

debitate de 

= 

carde. Vălurilee 

debitate de 

unică. Astfel, este posibilă 

udinală. 

a unui agregaat 

de cardare 

preia vălurile de fibre VF1, 

n 3 

= V Fi , 

(VI.1.40) 

i= 

1 

carde. 

Fig. VI.1.553. 

Schema tehnnologică 

a unui agregat de card dare continuă cuu 

trei carde tip bumbac şi o 

baandă 

transportoa are: 

K1, K2 şi K3 – carde tip bumbbac 

care prelucrrează 

păturile fibroase f PF1, PFF 

2 şi PF3 şi debbitează 

vălurile 

de fibre V1, V V2 şi V3; T – banndă 


de preluare a vălurilor carddelor 

şi de debitare 

a stratului 

fibros SFL. Pentr 

cardelor, k V 

ru obţinerea 

1 2 

condiţia de n 

, stratului fibro 

k V k şi Vk 

, să fie egale 

3 

nedeformabiliitate. 

1 = 

os, este neces sar ca vitezelle 

de debitaree 

a vălurilor 

e cu viteza be enzii transporttoare, 

V T , reespectându-se 

Vk 

Vk 

= V = 

2 k V ≠ 0 

3 r . 

(VI.1.41) 

Dacă 

V r > Vk 

se produc 

i 

neuniformităăţi 

în stratul fi fibros, datorită 

Soluţţia 

prezentatăă 

în fig. VI.1 

ridicării carrdelor 

K2 şi KK3 

deasupra b 

care să evitee 

vibraţiile în ttimpul 

funcţio 

În cazul obţineriii 

unor stratur 

văluri de fibbre, 

cardele K1 

şi K2 sunt pl 

de către cardda 

K1 făcânduu-se 

prin interm 

K2. Şi în aceest 

caz, vitezeele 

de debitare 

vitezele bennzilor 

transporrtoare 

( T , 

1 

fi: 

V V 

laminări şi ru uperi de văl, iar dacă r 

ă aglomerărilo or vălurilor pe 

.53 prezintă unele greutăţ 

benzii transpor rtoare T, pe s 

onării cardelor r. 

ri fibroase rez zultate prin su 

lasate pe sol ( fig. VI.1.54), 

mediul benzilor 

transportoa 

e a vălurilor ca ardelor Vk şi 

1 

VT 

, V şi 

2 T V 

3 T ) , iar condiţi 

4 

V < Vk 

, apar 

i 

banda transpoortoare 

T. 

ţi, reieşite dinn 

necesitatea 

suporturi mettalice 

stabile, 

uprapunerea nnumai 

a două 

transportul văălului 

debitat 

are T1,T2 şi T3, 

peste carda 

Vk trebuie săă 

fie egale cu 

2 

ia de nedeformmabilitate 

va 

Vk 

1 

= VT 

1 

= V VT 

2 

= VT 

3 

= VT 

4 

= Vk 

2 

≠ 0 

(VI.1.42)

Fig. VI.1.54. Schema tehnollogică 

a agregattului 

de cardare e continuă cu doouă 

carde tip buumbac 

şi patru 

beenzi 

transportoa are: 

K1 şi K2 – caarde 

tip bumbacc 

care prelucreaază 

păturile fibr roase PF1 şi PFF 

2 şi debitează vvăluri 

de fibre 

care sunt preeluate 

şi deplasaate 

de benzile transportoare 

T11, T2, T3 şi T4. Bandda 

transportoare 

T4 este cea pe care se sup prapun vălurille 

debitate de cardele K1 şi 

K2. Suprapuunerea 

celor două văluri dde 

fibre duce e la obţinereaa 

stratului fibbros, 

SF1, cu 

orientarea fiibrelor 

pe direecţie 

longitudinală. 

Masaa 

pe metru păttrat 

a vălurilorr 

cardelor dep pinde de densittatea 

de lungime 

a fibrelor 

prelucrate. În diagrama prezentată înn 

fig. VI.1.55 

este reprezzentată 

variaţţia 

masei pe 

unitatea de ssuprafaţă 

a văălului, 

Mv în fuuncţie 

de dens sitatea de lunggime 

a fibrelorr, 

D1, variaţie 

delimitată de 

două trepte l (pentru văluuri 

fine) şi 2 (p pentru văluri ccu 

masă maximmă). 

Fig. VI.1.555. 

Diagrama dee 

variaţie a maseei 

de 

unitatea de suuprafaţă, 

Mv, a unui văl debitaat 

de o 

cardă, funcţiee 

de densitatea de lungime a fiibrelor 

prelucrate ( (D1): 1 – pentru văăluri 

fine; 2 – ppentru 

văluri cu masa 

maximăă. 

Texttile 


Fig. VI.1.56. Diagrrama 

de variaţiee 

a producţiei 

un nei carde (Qk) îîn 

funcţie de dennsitatea 

de 

lungimee 

a fibrelor (D1) ). 

Denssitatea 

de lunggime 

a fibrelorr 

influenţează şi producţia ccardelor 

Qk. Înn 

fig. VI.1.56 

este reprezeentată 

curba de variaţie a producţiei unei u carde în funcţie de ddensitatea 

de 

lungime a fiibrelor. 

Dacăă 

n carde ale unui agregat 

prelucrează aceleaşi tipuuri 

de fibre şşi 

cu aceeaşi 

densitate dee 

lungime, aatunci 

produccţia 

teoretică ă a agregatullui 

de cardaare 

continuă, 

exprimată înn 

kg/T, se va eexprima 

sub foorma: 

n 

P1 = n ⋅ Qk 

= ∑ k 

i= 

1 

Q 1 

581 

(VI.1.43)

582 



TEXTILEE 

Aceeeaşi 

producţie teoretică, exxprimată 

kg/T 

viteza benziii 


VT, pe care 

se realizeaz 

vălurilor cu lăţimea stratuului 

fibros lSFF, 

egală cu lăţi 

masa pe mettru 

pătrat a văălurilor 

cardeloor 

Mv (în g/m 

Pt 

= VT 

⋅T 

⋅ lv 

⋅ 

' 

în care P t reprezintă prroducţia 

teoret 

exprima în ffuncţie 

de prooducţia 

teoreti 

în m: 

P t′ 

= 

Agreegatele 

de carddare 

continuă 

fibros spre mmaşini 

de connsolidare 

fizico 

care porneştte 

de la alimenntarea 

cu fibre 

Deşi foarte simplee, 

agregatele d 

datorită urmmătoarelor 

dezaavantaje: 

– ocuuparea 

unor suuprafeţe 

mari 

– limmitarea 

masei şşi 

grosimii stra 

– uneele 

greutăţi leggate 

de ridica 

re a văluriloor 

debitate de carde sau de 

celeilalte carrde; 

– possibilitatea 

apaariţiei 

ruperilo 

rezultă din nnerespectarea 

condiţiei de n 

Proceedeele 

de carddare 

discontin 

de fibre ce este preluat de un tambu 


tip MARTINN. 

Practtic, 

se poate oobţine 

un stra 

limitată, egaală 

cu circummferinţa 

tamb 

laborator, laa 

testarea unorr 

soluţii de con 

În inndustrie, 

se mmai 

utilizează 

fig. VI.1.57. . Carda este agregată cu 


care poate pprelua 

stratul 

şi apoi îl alimmentează 

pe o linie tehnolo 

2 

3 

10 − ⋅ v = M n 

T, se mai poat 

ză, în timpul 

imile vălurilor 

2 

): 

' 

= t ⋅ ⋅ v ⋅10 

tică a agregat 

ică a agregatu 

= Pt′ ′ ⋅ lv 

= Vt 

⋅T 

prezentate în 

o-chimică cu 

e şi se termină 

de cardare co 

de producţie; 

atului fibros în 

area cardelor d 

necesitatea tr 

or sau aglomer 

nedeformabilit 

nuă pot utiliza 

ur cu diametr 

at fibros cu o 

burului. Acest 

nsolidare fizic 

procedeul rep 

o bandă tra 

fibros cu orie 

ogică de preco 

M n P 

tului, în m 2 te calcula şi î 

de lucru T, s 

r lv, numărul 

3 

0 

/T, 

ului, P t′ 

′ , în m 

T ⋅ lv 

, 

fig. VI.1.53 ş 

adezivi, realiz 

ă cu debitarea 

ntinuă au dom 

n funcţie de n 

deasupra benz 

ransportului vă 

rărilor de văl 

tate. 

a o singură ca 

ru cât mai ma 

orice masă şi 

t procedeu es 

co-chimică cu 

prezentat prin 

ansportoare t 

entarea fibrelo 

onsolidare sau 

− în funcţie de 

suprapunerile 

de carde n şi 

, 

(VI.1.44) 

care la rânduul 

ei se poate 

m/T şi lăţimeaa 

vălurilor, lv, 

(VI.1.45) 

i VI.1.54 pot debita stratul 

zându-se un fllux 

continuu, 

materialului ttextil 

neţesut. 

menii limitatee 

de utilizare, 

numărul de carrde 

agregate; 

zii transportoaare 

de prelua- 

ălului unei caarde 

deasupra 

la orice desinncronizare 

ce 

ardă, care debitează 

un văl 

are sau de căătre 

o bandă 

grosime, darr 

cu lungime 

ste folosit, înn 

condiţii de 

ajutorul adezzivilor. 

n schema tehhnologică 

din 

ip MARTIN şi o bandă 

or pe direcţia llongitudinală 

de consolidarre. 

Fig. VI. .1.57. Agregat dde 

cardare 

discontinuă: 

K – cardă de lânnă; 

T1 – bandă transportoare tiip. 

MARTIN; 

T2 – bandăă 

transportoare dde 

preluare şi 

debitarre 

a stratului fibbros 

SFL. Proceesul 

de formarre 

a stratului ffibros 

este dis 

− forrmarea 

stratuluui 

fibros, timpp 

în care: 

0, 

2 = 

continuu şi arre 

loc în trei ettape: 

VT 

(VI.1.46) 

= Vk 

VT 

1 ≠ 

0 ; 

(VI.1.47)


– oprirea alimentării cardei (carda putând merge în gol pentru curăţare) şi a benzii 

transportoare MARTIN, cu secţionarea stratului fibros format în zona de tăiere, etapă în 

care: 

V k ≠ 0, 

(VI.1.48) 

V = 0 şi V 0 ; (VI.1.49) 

tI 

2 = T 

– preluarea stratului fibros şi debitarea acestuia pentru preconsolidare sau 

consolidare finală, etapă în care: 

V = 0, 

(VI.1.50) 

k 

V V ≠ 0. 

(VI.1.51) 

T = 

1 T2 

Producţia practică a agregatului, în m/T, se poate exprima sub forma: 

T 

Pp = ⋅ LM 

, 

(VI.1.52) 

T1 

în care: T este durata de lucru a agregatului, T1 reprezintă durata necesară realizării unui 

strat fibros de lungime LM egală cu lungimea benzii transportoare MARTIN. 

Exprimând masa pe metru pătrat a stratului fibros, MSF, în funcţie de masa pe metru 

pătrat a vălului debitat de cardă, Mv şi de numărul de suprapuneri, ns, ale vălului în stratul 

fibros, se poate calcula producţia practică în kg/T: 

3 T 

3 

Pp′ 

− 

− 

= Pp. 

lv 

. M v. 

10 . ns 

= . LM 

. lv 

. M v. 

10 . ns 

, (VI.1.53) 

T1 

în care lv reprezintă lăţimea vălului debitat de cardă (lăţime egală cu cea a stratului fibros), 

P′ în kg/T: 

Mv este exprimată în g/m 2 iar p 

MSF = Mv . ns (VI.1.54) 

şi atunci: 

T 

P p′ 

= ⋅ LM 

T1 

−3 

−3 

⋅ lv 

⋅ M SF ⋅10 

= Pp′ 

′ ⋅ M SF ⋅10 

, (VI.1.55) 

în care: 

T 

P p′ 

′ = Pp. 

Iv 

= . LM 

. Iv 

T1 

şi reprezintă producţia practică exprimată în m 

(VI.1.56) 

2 /T. 

Producţia practică a agregatului (în kg/T) se poate exprima şi în funcţie de producţia 

cardei (Qk) şi randamentul (η) ce ţine seama de staţionările în procesul de prelucrare: 

P p′ 

= Qk 

. η. (VI.1.57) 

Deşi acest procedeu permite obţinerea straturilor de orice masă şi grosime (în funcţie 

de durata de lucru în prima etapă) în condiţiile utilizării unei suprafeţe de producţie mult 

mai mici decât în cazul cardării continue, se pot sublinia şi o serie de dezavantaje, care îi 

reduc foarte mult domeniile de utilizare practică: 

– limitarea lungimii stratului fibros la lungimea benzii transportoare tip MARTIN; 

– staţionările care se înregistrează şi neasigurarea unui flux continuu, la care 

procesul de formare a stratului fibros să fie continuat de procesul de consolidare şi obţinere 

a materialului textil neconvenţional.

584 



TEXTILEE 

VI.11.5.4. 

Formmarea 

stratuului 

fibros prin procedee 

de carddare 

plieree 

Proceedeele 

de carddare-pliere 

impplică 

agregare ea cardelor cuu 

maşini de pliiat. 

Agreegatul 

de carrdare-pliere 

ddin 

fig. VI.1. .58 prelucreaază 

fibrele diintr-o 

pătură 

fibroasă maai 

întâi pe caardă, 

rezultând 

vălul de fi ibre. Maşina de pliat preiia 

vălul şi îl 

transformă îîn 

strat fibros. 

Stratul fibroos 

format şi pr reluat de o baandă 


poate fi 

preconsolidaat 

sau consoliddat 

final prin pprocedee 

mec canice sau fiziico-chimice, 

ccu 

adezivi. 

Fig. VI.1.558. 


a unui 

agreegat 

de cardare-pliere: 

K – cardă; P – maşină de ppliat 

cu bandă 


Tp de preluarre 

şi debitare a 

stratului fibross. 

Fig. VI.1.559. 


a unui 

agregatt 

de cardare-plieere 

pentru 

obţinerea sstraturilor 

fibroaase 

multiple: 

K1 şi K2 – carde; P1 şi P2 – maşini de 

pliat; Tp – bandă transpportoare 

de 

preluare şi ddebitare 

a stratuurilor 

fibroase 

SF1 şi SF2; ; SFM – strat fibbros 

multiplu. 

Pentrru 

creşterea mmasei 

şi grosimmii 

stratului fibros fi se pot aagrega 

două caarde 

cu două 

maşini de ppliat, 

o bandăă 


de preluar re a celor doouă 

straturi fi fibroase fiind 

comună penntru 

ambele mmaşini 

de pliiat 

(fig. VI.1. .59). Suprapuunerea 

celor ddouă 

straturi 

fibroase ducce 

la obţinereea 

unui strat fibros multipl lu, cu masă şşi 

grosime muult 

mai mari 

decât în cazuul 

agregatuluii 

reprezentat înn 

fig. VI.1.58. 

Cea mmai 

simplă mmaşină 

de pliatt 

agregată cu o cardă este prezentată în fig. VI.1.60. 

Agregatul ppermite 

obţineerea 

stratului fibros într-u un proces disccontinuu, 

deooarece 

banda 


de preluare a stratului fibbros 

execută mişcări m de trannslaţie 

rectilinie 

alternativă 

(necesară pplierii) 

şi mişcări 

de depplasare 

pe di irecţia de deebitare 

a straatului 

fibros. 

Considerândd 

viteza de deebitare 

a vălullui 

de la cardă ă V k , viteza V A la alimenntarea 

vălului 

de către bannda 


TA, vitezeele 

de pliere V 1 şi V2 ale benzii 

Tp , preccum 

şi viteza 

de preluare a stratului fibrros, 

V p , de căătre 

aceeaşi ba andă transporttoare 

Tp din fiig. 

VI.1.59 se 

pot scrie conndiţiile 

impuse 

la cardare – pliere: 

Vk VA 

≤ A = V 

1 

= V 

V1 ⊥ V p 

2 

>> V p , 

(VI.1.58) 

(VI.1.59)

Agreegatul 

de tip coontinuu 

din figg. 

VI.1.61 est te prevăzut cu o maşină de p 

benzi transpportoare. 

Pe lâângă 

banda trransportoare 

de d alimentare şi banda tran 

preluare a stratului fibbros, 

există şi benzi tran nsportoare osscilante 

care 

transportul vvălului 

de fibrre 

cât şi pliereea 

acestuia. Considerând C vviteza 

de debit 

V k şi viteezele 

imprimaate 

de benziile 

transporto oare VA , V1, 

V2 , T T 

cardare–plieere 

se impune respectarea coondiţiilor: 

V V , , 

pliat cu patru 

nsportoare de 

asigură atât 

tare a vălului 

, V 

1 2 P , pentru 

V k ≤ VA 

= V T 

Texttile 


1 

V2 ⊥ V p 

Comppunând 

vectoorii 

V 1 cu p V şi V2 cu p V , se vor obţinne 

vitezele rezzultante, 

V R , 

= 

V T 

2 

V1 ⊥ V p 

V2 ⊥ V p . 

(VI.1.63) 

Lăţimmea 

stratului fibros este limmitată 

şi depinde 

de unghiiul 

de oscilaţiie 

al benzilor 


T1 şi T2 (fig. 

VI.1.62). 

Fig. VI.1.662. 

Schema tehhnologică 

a 

unui agregatt 

de cardare-plieere 

continuă: 

K – cardă tipp 

lână; P – maşşină 

de pliat; 

TA – bandă ttransportoare 

dee 

alimentare 

a vălului debitat 

de cardă; ; T1 şi T2 – 

benzi transsportoare 

oscilaante 

pentru 

pliereaa 

vălului; Tp – bandă 


de preluare şşi 

debitare a 

. 

Fig g. VI.1.61. Unghiurile 

de plieree 

α şi α’ în 

fun ncţie de vectoriii 

viteze la plieree 

V 1 şi V 2 , 

vitez za de preluare şşi 

debitare a straatului 

fibros 

V şi viteze rrezultante 

V R şşi 

V R′ 

. 

= V1 

Fig. VI.1.60. Schema tehnollogică 

a unui 

agregat de ccardare-pliere 

discontinuă: 

K – cardă tipp 

lână; P – maşiină 

de pliat; 

TA – bandă traansportoare 

de alimentare a 

vălului debbitat 

de cardă; T Tp – bandă 


de pliere şi dee 

debitare a 

stratului fibroos 

SFa-a ; V A – vviteza 

de ali- 

mentare a văălului; 

V 1 şi V2 

vitezele de 

pliere ale văluului; 

V p – vitezza 

de prelua- 

re şi de debitaare 

a stratului fi fibros SFα-α’. respectiv V R R′ 

(fig. VI.1.661). 

Unghiuriile 

formate de e vectorii V1 

şi 2 

rezultante V R şi V R′ 

suntt 

unghiurile dee 

pliere α şi α’. 

V cu veectorii 

viteze 

p 

= V2 

>> V p , 

stratului fibbros 

SFα-α ; VA 1 2 , , V V A şi 

V – vectoori 

viteze de depplasare 

ale 

p 

585 

(VI.1.60) 

(VI.1.61) 

(VI.1.62)

586 

pliat; V k – vector viteză dde 

debitare a 

vălului cardei. 

Agreegatele 

cel maai 

des întâlnite 

sunt prevăz zute cu maşini 

de pliat cu cărucioare şi 

cilindri debiitori 

(fig. VI.1.63). 

În figg. 

VI.1.63 estte 

prezentat uun 

agregat de e cardare-plierre 

cu cardă dde 

bumbac şi 

maşină de pliat 

cu căruciooare, 

benzi traansportoare 

şi cilindri debitoori. 

Maşiina 

de pliat esste 

formată diin 

bandă trans sportoare de aalimentare 

a vvălului, 

două 

cărucioare ccu 

benzi trannsportoare 

şi rroţi 

de deplasare 

în mişcăări 

rectilinii aalternative 

în 

lungul a douuă 

perechi de şine, cilindrii 

debitori, ban ndă transportooare 

de preluaare 

a stratului 

fibros rezulttat 

după pliereea 

vălului. Penntru 

cardare-pliere 

trebuie rrespectate 

condiţiile: 

VA ⊥ V p , 

(VI.1.65) 

VA′ ⊥ V p 

(VI.1.66) 

Lăţimmea 

stratului ffibros 

este regglabilă, 

prin modificarea 

currsei 

cărucioareelor. 

Fig. VI.1.633. 

Schema tehnnologică 

a unui agregat de card dare-pliere conttinuă 

cu cardă tiip 

bumbac şi 

maşină de pliat t: 

1 – cilindru dessfăşurător 

al pătturii 

fibroase PF F; 2 – masă fixxă 

de alimentaree; 

3 – cilindruu 

de alimentare; 4 – apărătoare de protecţie; 5 – cuţit fix; 6 – cilindru rupătoor; 

7 – grătar; 

8 – tambburul 

principal aal 

cardei; 9 – linneale 

cu ace; 10 0 şi 11 – cilindrrii 

curăţitori ai llinealelor; 

12 – appărătoare¸ 

13 – ttambur 

perietorr; 

14 – cuţit oscilant 

detaşator aal 

vălului v; 15 – bandă 

transportoare de alimentare; 16 şi 19 – căruucioare 

cu benzi i transportoare; 17 şi 18 – perrechi 

de şine în 

lungul căroraa 

se deplasează cărucioarele; 220 

şi 21 – cilind drii debitori; 22 – bandă transpoortoare 

pentru 

V 1 şi 2 



TEXTILEE 

V k 

preluuarea 

şi debitareea 

stratului fibroos 

SFα-α ; V k – viteza v de debitaare 

a vălului la cardă; 

V – vitezele benziilor 

cărucioarel 

≤ VA = VA′ 

= V 1 = V2 

= V 3 = V4 

>> 

lor, V 3 şi V 4 – vitezele periferrice 

ale cilindrillor 

debitori; 

V A şi V A′ 

– vitezele de alimmentare 

a vălullui 

la pliere; Vp 

p – viteza de prreluare 

şi debitaare 

a stratului 

fibros SFα-α . 

benzilor trannsportoare 

de laa 

maşina de 

V p , 

(VI.1.64) 

În ulttimul 

timp, auu 

fost lansate noi tipuri de maşini de pliat. 

Astfel, văllul 

debitat de 

la o cardă, cu viteza Vk 

, este preluaat 

de trei benz zi transportoaare 

(fig. VI.1. .64). Benzile 


joacă mai mmulte 

roluri: dde 

transport a vălului preluaat 

de la cardă, , de susţinere 

a acestuia şşi 

de pliere ppe 

banda transsportoare, 

de preluare şi ddebitare 

a straatului 

fibros. 

Ţinând seamma 

de notaţiilee 

pentru vitezeele 

marcate în n fig. VI.1.64, la cardare-pliiere 

se impun 

condiţiile:

Fig. VI.1.64. 

Schema tehnoologică 

a unei maşini m de pliat ttip 

ASSELIN: 

1 – bandă ttransportoare 

dee 

alimentare a vvălului 

debitat de d carda K; 2 şii 

3 – benzi transsportoare 

de 

preluare şi deebitare 

a stratullui 

fibros SFα-α ; 4 – bandă tran nsportoare de ppreluare 

şi debittare 

a stratului 

fibros SFα-α ; V k – viteza de debitare a văluului 

de la cardă; V 1 , V 2 , V 3 şii 

V 3′ 

– viteze dee 

alimentare şi 

pliere a vălullui; 

V p – vitezaa 

de preluare şi debitare d a stratuului 

fibros SF. 

V2 ⊥ V p ; V2′ ⊥ V p , 

V3 ⊥ V p ; V3′ ⊥ V p . 

Pentrru 

calculul unnghiului 

de pliiere 

α sau α’, , se vor lua înn 

consideraţie 

vălului debitat 

de cardăă; 

lăţimea strratului 

fibros lSF, vitezelee 

A 

alimentează vălul de fibbre 

la pliere, viteza V p de d preluare a 

rezultante V R şi V R′ 

(figg. 

VI.1.65). Dee 

asemenea, se 

va ţine seam 

vălului de fiibre 

transformmat 

în strat fibrros. 

Dacăă 

numărul de pplieri 

np = 2 (ffig. 

VI.1.65, a): 

1 

MO = O M ′ = N O′ 

= O′ N ′ = y = ⋅lv 

2 

M ′ O′ 

⊥ N N ′ , 

∆∆MON 

= ∆NOO’M’ 

= ∆NOM M’ = ∆M’O’N 

toate fiind trriunghiuri 

drepptunghice, 

iarr 

α = α’ 

lv 

tgα = tgα’ = 

lSF 

V p 

= . 

VA 

Vitezzele 

rezultate lla 

pliere se poot 

exprima sub b forma: 

V şi (VI.1.68) 

(VI.1.69) 

: lăţimea lv a 

V A′ 

cu care se 

a stratului fibbros, 

vitezele 

ma de numărull 

de plieri ale 

, 

(VI.1.70) 

(VI.1.71) 

N’. 

(VI.1.72) 

(VI.1.73) 

(VI.1.74) 

R 

Texttile 


V Vk ≤ V1 

= V 2 = V 3 = V2′ 

' 2 2 

V = V R = V A+ 

V p = 

' 2 ( V ) + 

A 

= V 3′ 

>> p V 

2 V V 

A p 

V p = = . 

cosα 

sin α 

, 

587 

(VI.1.67) 

(VI.1.75)

588 


TEXTILIST – ALTE A TEHNOL 

Penntru 

n = 4 (figg. 

VI.1.65, b) eeste 

necesar s 

Dacă 

V p1 

< V p laa 

aceleaşi vaalori 

ale lui 

rezultante V V ′ , precum 

şi unghiiurile 

α1 şi α ' 

ă se micşorez 

V A şi V A′ 

s 

V R1 

şi R1 

Fig. VI.1. .65. Transformaarea 

vălului debbitat 

de cardă înn 

strat 

fibros: 

a – pentrru 

număr de pliieri 

np = 2; 

b – pentrru 

număr de pliieri 

np = 4; 

lv – lăţimea vălului; lSF – lăăţimea 

stratului fibbros; 

α-α’ – ungghiuri 

de pliere; V A şi V A′ 

– vitezzele 

de 

alimentaree 

la plierea văluului; 

Vp şi V p′ 

– viteze de preluuare 

şi 

debitare a stratului fibroos; 

V R , V R′ 

, V R1 

, V R′ 

1 – vitteze 

rezultantee 

la plierea văluului. 

M1O1 

V R = 

1 V 

' 

V R1 

1 = O1M ' 

1 = NN1O 

O N y 

= 

2 2 

V A+ 

V 

R1 

αˆ 

' ' ' 

1 = 1 1= 

( ) 2 

1 

'= . lv 

, n 

4 

2 

1 

= 

' 2 

V A + V 

P1 

VA 

= = 

cos α1 

= α′ < αˆ 

= α′ αˆ 

, 

V R1 

= V R1 

< V R = 

lv 

tgα1 = tgα 1 

4. 

lSF 

αˆ 

1 = α′ ˆ 1 = 

Introducând 

în rellaţiile 

unghiul 

plieri, se poaate 

scrie: 

= 

= V R ; 

VP1 = ; 

VA 

lv 

= arctg 

4 ⋅ lSF 

VP1 = arctg . 

VA 

lui de pliere notaţia n genera 

1 

ˆ 1 

' 

1 

'

n tăiere

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?