dezvoltarea camerelor de comerț și industrie cu impact asupra ...

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
GALANTON NATALIA
1
Cu titlu de manuscris
CZU: 334.788:334.7(478)(043)
DEZVOLTAREA CAMERELOR DE COMERȚ ȘI
INDUSTRIE CU IMPACT ASUPRA CONSOLIDĂRII
MEDIULUI DE AFACERI
08.00.05 – ECONOMIE ŞI MANAGEMENT (în activitatea de
antreprenoriat)
Teză de doctor în economie
Conducător ştiinţific: Chircă Sergiu, prof. univ., dr.hab. în economie
Autorul
CHIŞINĂU, 2012

© Galanton Natalia, 2012
2

C U P R I N S
ADNOTĂRI………………………………………………………………………...... 5
LISTA ABREVIERILOR…………………………………………………………... 8
INTRODUCERE…………………………………………………………………….. 10
1. CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE – ELEMENT IMPORTANT
AL ECONOMIEI NAȚIONALE
1.1. Schimbări în mediul de afaceri la început de secol şi cercetarea problemei . 16
1.2 Esenţa şi evoluţia Camerelor de Comerţ şi Industrie……………………….… 25
1.3. Misiunea , activităţile şi funcţiile economice contemporane ale Camerelor
de Comerţ şi Industrie ………………………………………………………………
1.4. Concluzii și argumentarea direcțiilor de cercetare…….…………………….. 52
2. EVOLUȚIA CAMEREI DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A REPUBLICII
MOLDOVA VS DE EXPERIENȚA FRANCEZĂ; INFLUENȚE: MEDIUL DE
AFACERI – CCI A RM
2.1. Experienţa creării şi dezvoltării organizaţiilor consulare în Franţa………… 56
2.2. Crearea şi dezvoltarea organizaţiei consulare în Republica Moldova.
Misiunea şi funcţiile Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova …
2.3. Analiza mediului de afaceri în Republica Moldova …………………………. 87
2.4. Concluzii la capitolul II………………………………………………………… 107
3. PERFECȚIONAREA ACTIVITĂȚII CAMEREI DE COMERȚ ȘI
INDUSTRIE A REPUBLICII MOLDOVA
3.1. Organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie ………………………………... 109
3.2. Analiza activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie …………………………. 120
3.3. Cercetarea gradului de cunoaștere a activității Camerei de Comerț și
Industrie a Republicii Moldova……..........................................................................
3.4. Concluzii la capitolul III……………………………………………………...... 135
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI……………………………….. 137
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………… 144
ANEXE………………………………………………………………………………. 153
Anexa 1. Activitatea agenţilor economici pe principalele tipuri de activităţi………..
Anexa 2. Venituri din vânzări ale agenţilor economici, pe principalele tipuri de
activităţi………………………………………………………………………………..
Anexa 3. Unii indicatori ce caracterizează capacitatea de plată a agenţilor
economici, pe tipuri de activităţi (finele anului). Rata lichidităţii absolute………......
3
39
72
126
154
155
156

Anexa 4. Unii indicatori ce caracterizează capacitatea de plată a agenţilor
economici, pe tipuri de activităţi (finele anului). Rata lichidităţii generale……….....
Anexa 5. Rentabilitatea vânzărilor a agenţilor economici pe tipuri de activităţi……..
Anexa 6. Rentabilitatea economică a agenţilor economici pe tipuri de activităţi……
Anexa 7. Rata anuală a inflaţiei………………………………………………………
Anexa 8. Principalii indicatori social – economici ce caracterizează veniturile şi
nivelul de trai al populaţiei………………………………………………………….
Anexa 9. Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anul
2010……………………………………………………………………………………
Anexa 10. Evoluţia ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul
întreprinderilor în anii 2006 – 2010…………………………………………………..
Anexa 11. Câteva date din Cronologia Instituţiei Consulare Franceze………………
Anexa 12. Structura organizatorică a Camerelor de Comerţ Germane………………
Anexa 13. Structura organizatorică a Camerelor de Comerţ şi Industrie Franceze……..
Anexa 14. Structura organizatorică a Camerelor în SUA…………………………….
Anexa 15. Structura organizatorică a Camerelor Filipineze……………………………
Anexa 16. Structura organizatorică a Camerei de Comerț și Industrie din România…...
Anexa 17. Structura organizatorică a Camerei de Comerț și Industrie din Federația
Rusă.......................................................................................................................................
Anexa 18. Formular destinat agenţilor economici care sunt membri ai Camerei de
Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova……………………………………………
Anexa 19. Formular destinat agenţilor economici care nu sunt membri ai Camerei de
Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova……………………………………………
Anexa 20. Lista agenților economici ce au completat formularul……………………
Anexa 21. Activitatea Centrului de Formare Continuă a Camerei de Comerț și
Industrie a Republicii Moldova în anul 2011………………………………………..
Anexa 22. Organigrama propusă spre implementare CCI a RM……………………...
Anexa 23. Act de implementare………………………………………………………
Anexa 24. Interacțiunea CCI a RM cu mediul de afaceri……………………………. 189
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII……………………….. 190
CV AUTORULUI………………………………………………………………….... 191
4
157
158
159
160
161
162
163
164
167
168
169
170
171
172
173
175
177
181
187
188

ADNOTARE
Galanton Natalia, „Dezvoltarea Camerelor de Comerț și Industrie cu impact asupra
consolidării mediului de afaceri”, teză de doctor în economie, Chişinău, 2012
Teza cuprinde introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia
din 138 titluri, 24 anexe şi este expusă pe 144 pagini, inclusiv 15 tabele şi 16 figuri. Cercetările
sunt reflectate în 14 publicaţii ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: Camera de Comerţ şi Industrie, instituţii consulare, organe comerciale şi
industriale, organizaţie de drept public, organizaţie de drept privat, antreprenoriat, mediu de
afaceri, misiunea reprezentativă, misiunea consultativă, membrii camerei, centre de formalităţi,
formare profesională, aprentisajul, funcţii consultative şi reprezentative, funcţii administrative,
activităţi cu caracter industrial şi comercial, asistenţa tehnică, ghişee unice, Euro-Info-Centre,
structura camerală, regulamentul interior al Camerei
Domeniul de studiu al tezei este reprezentat de funcţiile economice şi activitatea Camere
lor de Comerţ şi Industrie.
Scopul şi obiectivele lucrării rezidă în cercetarea şi sistematizarea aspectelor teoretice şi
metodologice cu referire la activitatea Camerelor de Comerţ şi Industrie, cercetarea impactului
pe care o au acestea asupra dezvoltării antreprenoriatului.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică : a fost sistematizată literatura din diverse domenii
ştiinţifice cu referire la crearea şi evoluţia organizaţiilor consulare în lume; a fost evidenţiat rolul
Camerelor de Comerţ şi Industrie în crearea unui mediu de afaceri favorabil activităţii
antreprenoriatului; în baza studierii experienţei organizării Camerelor de Comerţ şi Industrie din
diferite ţări, au fost evidenţiate principalele diferenţe între modelul anglo-saxon şi modelul
romano-germanic; a fost argumentată misiunea interprofesională a CCI, a cărui caracter
fundamental implică, după decantarea intereselor private, studierea intereselor generale ale
comerţului şi industriei; a fost efectuat un studiu complex asupra activităţii Camerei de Comerţ
şi Industrie a Republicii Moldova.
Problema ştiinţifică importantă, soluționată în teză se referă la cercetarea de pionierat
pentru Republica Moldova a Camerelor de Comerț și Industrie ca sistem complex de
reprezentare a intereselor antreprenorilor și evidențierea unor direcții prioritare de dezvoltare a
Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în strânsă legătură cu dezvoltarea
mediului de afaceri a Republicii Moldova, luând în considerare experiența internațională a altor
organizații de acest tip.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Analiza rolului Camerei de
Comerţ şi Industrie în dezvoltarea economică a ţării, în general, şi în dezvoltarea
antreprenoriatului, în particular, are o importanţă majoră atât din punct de vedere teoretic, cât şi
aplicativ. În plan teoretico-ştiinţific cercetarea în cauză reprezintă una din primele lucrări
complexe, consacrate cercetării Camerelor de Comerţ şi Industrie, ca actori cu influenţă asupra
dezvoltării social-economice a ţării. Importanţa teoretică a tezei se determină prin: studierea
părţilor slab studiate până la moment cu referire la rolul Camerei de Comerţ şi Industrie în
dezvoltarea activităţii de antreprenoriat; evidenţierea necesităţii implicării mai active a CCI a
RM în formarea profesională a tinerilor, inclusiv a întreprinzătorilor prin încheierea unor
acorduri de colaborare cu instituţiile de învăţământ. Pornind de la analiza caracteristicilor
calitative şi cantitative ale activităţii, a fost dezvăluită esenţa Camerelor de Comerţ şi Industrie ,
principalele deosebiri între acestea şi alte organizaţii consulare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: unele recomandări, elaborate în teză, au fost
acceptate spre utilizare în activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.
5

ANNOTATION
Galanton Natalia, “Development of Chambers of Commerce and Industry in the Context of
Strengthening the Business Environment”, doctoral thesis on economics, Chisinau, 2012
The thesis contains an introduction, 3 chapters, general conclusions and
recommendations, bibliography of 138 titles, 24 annexes and is performed on 144 pages,
including 15 tables and 16 figures. The research is reflected in 14 scientific publications.
Key-words: Chamber of Commerce and Industry, consular institutions, commercial and
industrial bodies, public law organization, private law organization, entrepreneurship, business
environment, representative mission, advisory mission, chamber members, formalities centers,
professional training, learning, advisory and representative functions, administrative functions,
industrial and commercial activities, technical assistance, points of single contact, Euro-Info-
Centre, Chamber structure, Chamber’s internal regulations.
The thesis’s field of study is represented by the economic functions and activities of
Chambers of Commerce and Industry.
The purpose and objectives of the thesis lie in the research and systematization of
theoretical and methodological aspects regarding the activity of Chambers of Commerce and
Industry, analyzing their impact on entrepreneurship.
Topicality and scientific originality: has been systematized various scientific literature
referring to the creation and evolution of consular organizations worldwide; has been
emphasized the role of Chambers of Commerce and Industry in the creation of a favorable
environment for entrepreneurial activity; have been highlighted the main differences between the
Anglo-Saxon and Roman-Germanic models based on the study of the experience of organizing
the Chambers of Commerce and Industry in different countries; has been argued the
interprofessional mission of CCI, whose fundamental character involves the study of general
interests of commerce and industry after having defined the private interests; has been conducted
a comprehensive study on the activity of the Chamber of Commerce and Industry of the
Republic of Moldova.
Important scientific problem solved in the thesis refers to the research of Chambers of
Commerce and Industry as a complex system representing the interests of entrepreneurs and
highlighting some priorities for development of the Chamber of Commerce and Industry of the
Republic of Moldova, taking into account international experience of other similar organizations.
Theoretical significance and practical value of the thesis. The analysis of the role of the
Chamber of Commerce and Industry in the country's economic development in general, and
entrepreneurship, in particular, is of major importance from both theoretical and practical point
of view. Theoretically and scientifically, the present research is one of the first comprehensive
works devoted to the research of Chambers of Commerce and Industry as actors influencing the
socio-economic development of the country. The theoretical importance of the thesis is
determined by: the study of insufficiently known up to now things referring to the role of the
Chamber of Commerce and Industry in the entrepreneurship development; highlighting the need
for a more active involvement of the CCI a RM in the professional training of young people,
including entrepreneurs, signing of partnership agreements with educational institutions.
Starting with the qualitative and quantitative analysis of the activity, there has been revealed the
essence of Chambers of Commerce and Industry, the main differences between them and other
consular organizations.
Implementation of scientific results: some recommendations, developed in the thesis,
have been accepted to be used in the activity of the Chamber of Commerce and Industry of the
Republic of Moldova.
6

АННОТАЦИЯ
Наталия Галантон, "Развитие Торгово-Промышленных Палат в контексте
укрепления деловой среды", докторская диссертация по экономике, Кишинев, 2012
Диссертация состоит из введения, трех глав, выводов и рекомендаций,
библиографии из 138 названий, 24 приложений, и изложена на 144 страницах, в том числе
15 таблиц и 16 фигур. Исследования отражены в 14 научных публикациях.
Ключевые слова: Торгово Промышленная Палата, консульские организации,
коммерческие и промышленные органы, частно правовая организация, публично правовая
организация, предпринимательство, бизнес среда, представительская миссия,
консультативная миссия, члены палаты, единый центр по оформлению документов,
профессиональная подготовка, ученичество, консультативные и представительские
функции, административные функции, промышленная и коммерческая деятельность,
техническая помощь, единое окно, Euro-Info-Centre, структура Палаты, внутренний
регламент Палаты.
Область исследования диссертационной работы составляют экономические
функции и деятельность Торгово - Промышленных Палат.
Цель и задачи работы состоят в исследовании и систематизации теоретических и
методологических аспектов деятельности Торгово-Промышленных Палат, изучение
влияния деятельности этих органов на развитие предпринимательства.
Научная новизна и оригинальность подчеркивается систематизацией литературы
различных областей науки , относящейся к созданию и эволюции консульских
организаций в мире. Также была аргументирована роль Торгово - Промышленных Палат в
создании благоприятной бизнес среды для развития предпринимательства; изучая опыт
организации Торгово - Промышленных Палат в разных странах, были выделены основные
отличия между англо - саксонской и романно германской моделями; была
аргументирована меж профессиональная миссия ТПП, фундаментальный характер
которой, предполагает в первую очередь, декантации частных интересов, изучение общих
интересов торговли и промышленности; было проведено комплексное исследование
деятельности Торгово-Промышленной Палаты Республики Молдова.
Важная научная проблема, решенная в диссертации относится к исследованию
Торгово-Промышленных Палат как целостной системы представительства интересов
предпринимателей и определение приоритетных направлений развития ТПП Республики
Молдова, учитывая международный опыт других организаций этого типа.
Теоретическая значимость и прикладное значение работы Анализ роли Торгово-
Промышленных Палат в экономическом развитии страны, в целом, и в развитии
предпринимательства, в частности имеет огромное значение как в теоретическом, так и в
прикладном аспекте. В научно- теоретическом аспекте настоящее исследование является
одним из первых комплексных работ посвященных исследованию Торгово-
Промышленных Палат, в качестве действующих субъектов, имеющих влияние на
социально-экономическое развитие страны.
Теоретическое значение диссертации определяется: изучением малоизученных до
сих пор сторон в отношении роли Торгово-Промышленных Палат в развитии
предпринимательства; выделение необходимости более активного участия ТПП РМ в
подготовке молодых людей, в том числе предпринимателей в рамках совместных
соглашений с учебными заведениями. На основе качественного и количественного
анализа деятельности была выявлена сущность Торгово-Промышленных Палат и,
основные различия между ними и другими консульскими организациями.
Внедрение научных результатов: некоторые рекомендации, разработанные в
диссертации были приняты для внедрения в деятельность Торгово-Промышленной
Палаты Республики Молдова.
7

LISTA ABREVIERILOR
ACFCI - Asambleea Camerelor Franceze de Comerţ şi Industrie
ANDDOM - Association Nationale pour le Développement des Départements d’Outre-Mer
(asociația națională pentru dezvoltarea departamentelor din alte țări)
APCCI- Asamblee Permanentă a Camerei de Comerţ şi Industrie
ACFCI - Asambleea Camerelor Franceze de Comerţ şi Industrie
AGEPI - Agenţia de Stat pentru proprietatea intelectuală a Republicii Moldova
AGPB - Asociaţia generală de producători de grâu şi alte cereale
APCA - Asambleea Permanentă a Camerelor Agricole
APPCA- Asambleea Permanentă a Preşedinţilor Camerelor Agricole
BIM – Biroul Internațional al Muncii
BM – Banca Mondială
CRCI- Camere Regionale de Comerţ şi Industrie
CAD - Centre d’Aide à la Décision (Centrul de ajutor al deciziei)
Carnet ATA - carnet pentru admiterea temporară a mărfurilor scutite de taxe vamale,
„Admission temporaire” şi „temporary admission”
CCI – Camera de Comerţ şi Industrie
CCI a RM – Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova
CECCI - Central European Chambers of Commerce Initiative
CFE - Centrul de Formalităţi al Întreprinderilor
CEFTA - Central European Free Trade Agreement (Acordul Central European de Comerţ Liber)
CMA - Camera de Meserii şi Artizanat
CNPF –Comisia Naţională a Pieţei Financiare
CPCRM – Centrul pentru protecţia consumatorilor din Republica Moldova
CPL – Commission Paritaire Locale (Comisia de paritate locală)
CRMA - Camera Regională de Meserii şi Artizanat
CSI- Comunitatea Statelor Independente
ECD - Şcoli de Comerţ şi de distribuţie
EDC- Şcoli de gestiune şi de Comerţ
EDF- Electricité de France (Electricitate Franța)
EDM- Şcoli de management
EEN - Enterprise Europe Network (Reţelei Europene a Întreprinderilor)
EIC – Euro – Info - Centre
ESC- Şcoli Superioare de Comerţ
8

ESCP- Şcoala Superioară de Comerţ din Paris
ESDC- Şcoli Superioare a Dublei Competenţe : ştiinţifică şi gestionară
ESSEC- Şcoala Superioară de Studii Economice şi Comerciale
FNDA - Fondul Naţional de Dezvoltare Agricola
FNSEA-CNJA - Fédération nationale des syndicats d’exploitants agricoles- Centre National des
jeunes agriculteurs (Federatia natională a sindicatelor exploatațiilor agricole – Centrul Național
al tinerilor agricultori)
GDF - Gaz de France (Gazul Franței)
HEC – Scoală superioară de comerț
IATP- l’imposition additionnelle à la taxe professionnelle (Impozitarea adițională la taxele
profesionale)
ICC - Camera de Comerţ Internaţională
IPC – Indicele prețurilor de consum
ÎMM - Întreprinderi mici şi mijlocii
MAEIE – Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
MEC – Ministerul Economiei și Comerțului (Astăzi Ministerul Economiei)
MSTQ - Metrology, Standardization, Testing and Quality
OSCE - Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa
PIB – Produsul intern brut
PNAET- Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor
RCS - Registrul de Comerţ şi Societăţi
RM – Republica Moldova
RSUD - Registrul de Stat al Unităţilor de Drept
S.N.C.F.- La Société Nationale des Chemins de Fer (Societatea Națională a Căilor Ferate)
SUA –Statele Unite ale Americii
UCCIFE- Union des Chambres de Commerce et d’Industrie Française a l’Etranger (Uniunea
Camerelor de Comerț și Industrie franceze în străinătate)
UCCIRP - Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie a regiunii pariziene
UE – Uniunea Europeană
9

INTRODUCERE
Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Asigurarea creării unui mediu favorabil
pentru dezvoltarea antreprenoriatului este una din multiplele probleme, ce determină starea şi
dezvoltarea economică a ţării. Antreprenoriatul este una dintre temele de stringentă actualitate în
educaţie şi practică, recunoscută ca atare de organismele Uniunii Europene, şi considerată una
dintre componentele competitivităţii economice în competiţia globală. Evoluţia şi funcţionarea
întreprinderilor moldoveneşti au atât o puternică determinare contextuală – fiind influenţate de
condiţiile mai mult sau mai puţin favorizante în care-şi desfăşoară activitatea, de mutaţiile ce au
avut loc în mediul lor exterior o dată cu schimbarea de sistem - cât şi managerială, constând în
calitatea diferită a managementului practicat la nivelul acestora şi în insuficientele manifestări în
domeniu: inerţie, orientare către problemele curente, rigiditate structurală. Redresarea
funcţionării sistemului după ce s-a produs o abatere majoră de la parametrii de stabilitate –
situaţie caracteristică multor întreprinderi în actuala perioadă – şi înscrierea sa pe traiectoria
profitabilităţii este posibilă, teoretic, fie în cazul în care presiunea externă a încetat, fie când
sistemul a reuşit să-şi adapteze structurile pentru a interioriza constrângerile externe, asigurându-
şi funcţionarea în noile condiţii. În ultimele decenii în Republica Moldova s-au produs schimbări
radicale în ce priveşte situaţia economică. În locul sistemului centralizat de dirijare a economiei
şi a proprietăţii exclusive de stat a venit economia de piaţă cu reguli şi legi specifice, diferite de
cele existente anterior şi pe care populaţia, fie le-a uitat, fie nici nu le-a cunoscut.
A fost întreruptă legătura între generaţii, au fost date uitării tradiţiile, pierdute
cunoştinţele şi experienţa, dar ce e mai grav, a fost pierdut timpul, o perioadă mare de timp din
istoria ţării, care trebuie recuperată, în caz contrar riscăm să fim pentru totdeauna înscrişi în
rândul outsiderilor. În acest sens, un rol important revine Camerelor de Comerţ şi Industrie,
organizaţii neguvernamentale, prin intermediul cărora are loc formarea experienţei umane
globale în domeniul antreprenoriatului, considerat drept motor principal al civilizaţiei.
Fără conştientizarea acestei situaţii este imposibil de a găsi calea cea mai scurtă spre o
societate prosperă din punct de vedere economic. Fără o înţelegere a locului şi rolului
Camerelor de Comerţ şi Industrie , ca purtător de cuvânt al intereselor de afaceri, este imposibil
de definit priorităţile în alegerea căilor de perfecţionare a relaţiilor de piaţă. Pentru Republica
Moldova astăzi este un lucru deosebit de important şi actual.
Fiind exponent al sectorului privat şi intermediar în relaţiile cu sectorul public, Camera de
Comerţ şi Industrie pune accentul pe susţinerea multilaterală a agenţilor economici prin
acordarea unei game variate de servicii şi consultaţii menite să le asigure dezvoltarea afacerilor.
10

Concluzionând, putem afirma că actualitatea temei prezentei teze derivă din necesitatea
continuă şi certă a activităţii instituţiilor consulare în economia ţării, în deosebi în crearea
condiţiilor propice pentru formarea şi dezvoltarea antreprenoriatului.
Gradul de studiere a temei. În teza în cauză se utilizează rezultatele cercetărilor în
domeniul dezvoltării mediului de afaceri, în diferite situaţii, precum și direcţiilor de dezvoltare a
acestora. Au fost studiate lucrările savanţilor străini care au efectuat cercetări distincte şi au
evidenţiat rolul Camerelor de Comerţ şi Industrie în dezvoltarea politică a ţării, în dezvoltarea
economică a regiunilor ţării, au fost studiate diversele modele de activitate a instituţiilor
consulare din statele-membre ale Uniunii Europene şi ale altor state în vederea identificării
relevanţei acestora pentru ţara noastră. Aceste aspecte au fost examinate în lucrările savanţilor
străini: Băcanu B.[6] , Cârstea Gh. [12], Nicolescu O. [50,51], Rusu C. [63], Clarche L. [18],
Petrescu I. [54], Bouneau Christophe [79], Magliulo B. [86,87], Nouvion A.P. [90,91,92,93,94],
Puaux P. [97], Lefevre C. [83], Конкина Ю.А. [109], Кузнецова А.А.[110], Смирнов С.А.
[113] ş.a. În lucrările de specialitate ale autorilor din Republica Moldova, în ultimii ani se
evidenţiază cercetarea teoretică a aspectelor ce ţin de dezvoltarea antreprenoriatului, crearea
condiţiilor pentru aceasta, evidenţierea unor facilităţi etc. În acest context, au fost analizate
lucrările savanţilor autohtoni: Cotelnic A. [24,25,26], Chircă S. [13,15], Veveriță V., Aculai E.
[75], Solcan A. [65,66]. Totodată, sistematizarea literaturii în domeniu a arătat că problema ce
ţine de studierea activităţii Camerelor de Comerţ şi Industrie, rolul pe care îl au aceste organizaţii
în dezvoltarea economică a ţării, este foarte slab elucidată. Studiind surse din străinătate, am
remarcat, că sunt anumite încercări de a sistematiza şi evidenţia acest moment. În literatura
autohtonă lipsesc cercetări serioase la acest subiect. Publicaţiile care apar sunt de mai mult de
ordin publicistic, menţionând anumite manifestări care au fost întreprinse de Camera de Comerţ
şi Industrie.
Suportul metodologic si teoretico - ştiinţific. În vederea cercetării si soluţionării
problemelor abordate în teză au fost consultate şi analizate mai multe surse bibliografice,
consacrate cercetării. În procesul de cercetare ştiinţifică au fost aplicate metode de analiză
cantitativă, abordarea sistemică, sinteza; metode de reprezentare grafică a evenimentelor şi
fenomenelor investigate; metoda matricială de analiză a teoriilor şi conceptelor economice.
Drept baza informativă a servit actele normative, ce reglementează activitatea Camerei
de Comerţ şi Industrie. Este vorba, în primul rând, despre Legea Republicii Moldova cu privire
la Camera de Comerţ şi Industrie Nr.393-XIV din 13.05.99 [44] , Legea Republicii Moldova
Nr.23-XVI din 22 februarie 2008 „Cu privire la arbitraj” [45], Legea Republicii Moldova Nr.24-
XVI din 22 februarie 2008 „Cu privire la arbitrajul comercial internaţional” [46]. Un bloc aparte
de surse sunt cele ce ţin de activitatea nemijlocită a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii
11

Moldova şi a filialelor din teritoriu, inclusiv „Programul de activitate al Camerei de Comerţ şi
Industrie a Republicii Moldova pentru anii 2007-2012”, Darea de Seamă a Consiliului CCI a RM
despre Activitatea Camerei în perioada dintre Congresele I şi II (6 septembrie 2002 – 21 august
2007) [27], rapoartele financiare ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova,
rapoartele trimestriale si anuale ale Biroului Naţional de Statistică. De asemenea au fost utilizate
arhivele Documentare ale Camerei de Comerţ şi Industrie din Paris, precum și studiată
activitatea acestora.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei constă în cercetarea şi sistematizarea aspectelor
teoretice şi metodologice cu referire la activitatea Camerelor de Comerţ şi Industrie cu impact
asupra dezvoltării antreprenoriatului din Republica Moldova prin prisma principiilor teoretice, a
funcțiilor și practicilor internaționale.
Realizarea scopului în cauză a determinat înaintarea următoarelor sarcini:
Evidenţierea abordărilor, conceptelor cu privire la mediul de afaceri, ca indicator al
activităţii Camerelor de Comerţ şi Industrie;
Analiza comparativă , în baza literaturii de specialitate şi documentelor din arhivele
Documentare ale Camerei de Comerţ şi Industrie din Paris, a evoluţiei Camerelor
de Comerţ şi Industrie din lume şi a experienţei creării şi dezvoltării organizaţiilor
consulare în Franţa;
Evidenţierea misiunii şi determinarea funcţiilor economice contemporane ale
Camerelor de Comerţ şi Industrie;
Cercetarea creării şi dezvoltării instituţiei consulare în Republica Moldova, a
misiunii şi funcţiilor Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova;
Analiza structurii organizatorice a CCI a RM şi înaintarea unei structuri
îmbunătăţite;
Determinarea rolului Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în
dezvoltarea antreprenoriatului, în sprijinul creării şi dezvoltării întreprinderilor în
baza unui sondaj elaborat şi aplicat de autor atât întreprinderilor membri ai CCI a
RM, cât şi celor care nu sunt membri ai acestei organizaţii;
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute ţine de următoarele aspecte ştiinţifice:
A fost sistematizată și clasificată literatura din diverse domenii ştiinţifice cu
referire la crearea şi evoluţia organizaţiilor consulare în lume;
A fost evidenţiat rolul Camerelor de Comerţ şi Industrie în crearea unui mediu de
afaceri favorabil activităţii antreprenoriatului;
12

În baza studierii experienţei organizării Camerelor de Comerţ şi Industrie din
diferite ţări, au fost evidenţiate principalele diferenţe între modelul anglo-saxon şi
modelul romano-germanic ;
A fost argumentată misiunea interprofesională a CCI, a cărui caracter fundamental
implică, după decantarea intereselor private, studierea intereselor generale ale
comerţului şi industriei;
A fost efectuat un studiu complex asupra activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie
a Republicii Moldova;
Problema ştiinţifică importantă, soluționată în teză se referă la cercetarea de pionierat
pentru Republica Moldova a Camerelor de Comerț și Industrie ca sistem complex de
reprezentare a intereselor antreprenorilor și evidențierea unor direcții prioritare de dezvoltare a
Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în strânsă legătură cu dezvoltarea
mediului de afaceri a Republicii Moldova, luând în considerare experiența internațională a altor
organizații de acest tip.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a cercetării. Analiza rolului Camerei de
Comerţ şi Industrie în dezvoltarea economică a ţării, în general, şi în dezvoltarea
antreprenoriatului, în particular, are o importanţă majoră atât din punct de vedere teoretic, cât şi
aplicativ. În plan teoretico-ştiinţific cercetarea în cauză reprezintă una din primele lucrări
complexe, consacrate cercetării Camerelor de Comerţ şi Industrie, ca actori cu influenţă asupra
dezvoltării social-economice a ţării. Importanţa teoretică a tezei se determină prin:
Studierea părţilor slab studiate până la moment cu referire la rolul Camerei de
Comerţ şi Industrie în dezvoltarea activităţii de antreprenoriat;
Evidenţierea necesităţii implicării mai active a CCI a RM în formarea profesională
a tinerilor, inclusiv a întreprinzătorilor prin încheierea unor acorduri de colaborare
cu instituţiile de învăţământ;
Pornind de la analiza caracteristicilor calitative şi cantitative ale activităţii, a fost
dezvăluită esenţa Camerelor de Comerţ şi Industrie, principalele deosebiri între
acestea şi alte organizaţii consulare, au fost identificate particularităţile activităţii
Camerelor de Comerţ şi Industrie, fapt ce a permis înaintarea unor criterii noi de
clasificare.
Aprobarea rezultatelor. Abordările teoretice, elaborările metodologice şi recomandările
practice elucidate în teză au fost expuse în lucrările ştiinţifice, publicate în revistele
internaţionale şi naţionale, precum şi discutate şi aprobate în cadrul conferinţelor și
13

simpozioanelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Ideile fundamentale şi rezultatele tezei au
fost prezentate la următoarele manifestări ştiinţifice:
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători din 2004, Chişinău, ASEM, tema
comunicării „Locul Camerelor de Comerţ şi Industrie în economia bazată pe cunoaştere”;
Conferinţa Internaţională „Ştiinţa, businessul, societatea: evoluţii şi intercorelări în
condiţiile integrării în spaţiul economic european” din 12-14 februarie 2004, Chişinău,
Republica Moldova, tema comunicării „Rolul Camerelor de Comerţ şi Industrie în
fondarea şi dezvoltarea întreprinderilor”;
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători din 2005, Chişinău, ASEM cu
comunicarea „Structura organizatorică a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii
Moldova şi Franţa: elemente comparative”;
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, ASEM, 14-15 aprilie 2006, tema
comunicării „Rolul Camerelor de Comerţ şi Industrie în pregătirea şi perfecţionarea
cadrelor”;
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, ASEM, 18-19 aprilie 2008, tema
comunicării „Implicarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în formarea profesională”,
Conferinţa ştiinţifică internaţională ”Managementul funcţionării întreprinderilor în
condiţiile economiei concurenţiale”, Chişinău, 25 februarie 2010, cu comunicarea
„Organizaţiile consulare în Statele Unite ale Americii”;
Simpozionul internaţional „Managementul dezvoltării durabile şi dezvoltarea durabilă a
managementului”, Braşov, România, 25-27 martie 2011, tema comunicării „Rolul
organizaţiilor camerale în dezvoltarea capitalului uman - condiţie fundamentală a
dezvoltării durabile”.
Conferință științifică internațională ”Strategii și politici de management în economia
contemporană” Chișinău, 30-31 martie 2012 cu comunicarea ” Crearea și dezvoltarea
organizațiilor consulare în Republica Moldova”.
Publicaţii. Principiile de baza şi rezultatele tezei de doctorat au fost publicate în 14
articole, lucrări ştiinţifice, o lucrare de sinteză, în volum total de 9,93 coli de autor.
Sumarul compartimentelor tezei a fost condiţionat de scopul şi sarcinile cercetărilor,
corespunde obiectivelor şi atribuţiilor lucrării şi conține introducere, trei capitole, concluzii şi
recomandări, bibliografie şi anexe.
În Introducere este argumentată actualitatea, importanţa şi necesitatea temei de
cercetare. Este formulat scopul cercetării şi sarcinile investigaţiei. De asemenea, sunt prezentate
14

elementele ce formează noutatea ştiinţifică, semnificaţia teoretică şi valoarea practică a
rezultatelor obţinute în lucrare.
Capitolul I „Camera de Comerţ şi Industrie element important al economiei
naţionale” include o sinteză a conceptelor ce ţin de mediul de afaceri, de rolul organizaţiilor
consulare în economia unei ţări. În acest capitol este prezentată esenţa şi evoluţia Camerelor de
Comerţ şi Industrie, evidenţiate misiunea , activităţile şi funcţiile economice contemporane ale
Camerelor de Comerţ şi Industrie.
Capitolul II „Evoluția Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova vs de
experiența franceză; influențe: mediul de afaceri - CCI a RM” are la bază studierea
experienţei mondiale a Camerelor de Comerţ şi Industrie prin evidenţierea unor activităţi cu
impact major asupra dezvoltării economice din ţară, în general, și asupra dezvoltării mediului de
afaceri, în particular. În acest capitol este analizată experienţa activităţii organizaţiilor consulare
din Franţa, precum și crearea şi dezvoltarea organizaţiei consulare în Republica Moldova, se
abordează misiunea şi funcţiile Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. Pentru
evidenţierea rolului Camerei de Comerţ şi Industrie în dezvoltarea antreprenoriatului, în acest
capitol este efectuată analiza mediului de afaceri în Republica Moldova.
Capitolul III „ Perfecționarea activității Camerei de Comerț și Industrie în
Republica Moldova” are ca scop prezentarea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii
Moldova prin prisma analizei unor indicatori economico-financiari, analiza structurii
organizatorice a acestei organizații, evidențierea unor deficiențe și înaintarea unor recomandări
de îmbunătățire. Sunt prezentate rezultatele unei cercetări în rândul firmelor din Republica
Moldova, care au permis obţinerea unor informaţii comprehensive valide şi valoroase, pentru a
ajunge la concluzii pertinente privind rolul Camerei de Comerţ şi Industrie în dezvoltarea
economică şi nivelul de percepţie a firmelor.
În Concluzii și recomandări generale sunt expuse concluziile pe marginea tezei și
înaintate unele recomandări în vederea perfecționării activității CCI a RM.
15

1. CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE – ELEMENT IMPORTANT AL
ECONOMIEI NAŢIONALE
1.1. Schimbări în mediul de afaceri la început de secol şi cercetarea problemei
În ultimele decenii, mediul de afaceri a cunoscut o serie de mutaţii profunde, caracteristicile
sale esenţiale devenind complexitatea şi discontinuitatea schimbărilor. Persistă tendinţa de
globalizare a pieţelor, internaţionalizarea şi mondializarea crescândă a economiilor, accentuarea
schimbărilor tehnologice, explozia informaţională, persistenţa inflaţiei şi stagflaţiei,
intensificarea concurenţei internaţionale. Se evidenţiază deplasarea accentului de la factorul preţ
spre nivelul tehnic şi calitatea produselor, diversificarea şi rafinarea cererii, caracterul
„personalizat” al consumului, fenomenul limitat al resurselor, exigenţele ecologiste, costul şi
mobilitatea crescândă a capitalurilor. Aceste evoluţii reprezintă ameninţări pentru firmele
conservatoare şi oportunităţi pentru firmele creative şi adaptive.
În acest context nou de mediu o importanţă vitală pentru fiecare firmă o dobândeşte
capacitatea de a stăpâni şi valorifica schimbarea prin mobilizarea şi adaptarea potenţialului intern
la cerinţele mediului extern, de această capacitate depinzând reuşita şi performanţele firmei,
poziţia ei în mediul concurenţial [11].
Prin mediul de afaceri vom înţelege mediul extern organizaţiei, adică ansamblul firmelor,
organizaţiilor şi indivizilor, precum şi ansamblul factorilor care influenţează sau pot influenţa
comportamentul unei firme [50, pag. 49] .
De fapt, în literatura economică întâlnim utilizarea termenilor „mediu de afaceri”, „mediu
extern”, „mediu ambiant”, „mediu înconjurător”, „mediu concurenţial”. Scopul lucrării nu este
de a compara semnificaţiile divergente ale noţiunilor şi de a prezenta propunerea proprie. Să
argumentăm de ce formularea noastră ar fi mai bună decât a celorlalţi specialişti ar fi foarte
dificil. Totodată am vrea să oglindim unele definiţii ale conceptelor de bază privind termenii
indicaţi, să determinăm interdependenţa acestora şi să delimităm aria de influenţă.
Termenii „mediu ambiant” şi „mediu înconjurător” se utilizează în două accepţiuni: una -
cea a mediului natural care ne înconjoară. Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege
ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei, care
condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special [5, pag. 37]. Sensul dat acestei
noţiuni în cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, în complexitatea
relaţiilor lor, constituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă ale omului, cele care sunt ori cele
care nu sunt resimţite [48]. O altă definiţie o găsim în Legea protecţiei mediului, în care mediul
înconjurător este ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi
subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii,
sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile
16

materiale şi spirituale [42]. Acest aspect este foarte important, dar nu este cel, care constituie
domeniul cercetării în cauză.
O a doua accepţiune se referă la mediul ambiant sau mediul înconjurător al firmei, ne vom
referi la “noţiunea de mediu ambiant care este foarte complexă, incluzând un ansamblu de factori
eterogeni - de natură economică, socială, politică, ştiinţifico-tehnică, juridică, geografică,
demografică etc. - ce acţionează, pe plan naţional şi internaţional, asupra întreprinderii,
influenţând puternic relaţiile de piaţă” [7, pag.44].
Aceeaşi viziune o are şi concepţia specialiştilor francezi în domeniu, conform căreia
mediul ambiant al întreprinderii “este constituit din ansamblul organizaţiilor, actorilor şi
factorilor a căror existenţă este susceptibilă de a influenţa comportamentul şi performanţele
întreprinderii” [88].
În aceeaşi concepţie se insistă pe tendinţa ce se manifestă în legătură cu “divizarea”
mediului în mediul extern și mediul intern, în care se includ comportamentele indivizilor din
cadrul firmei ce influenţează deciziile şi acţiunile celorlalţi membri ai organizaţiei.
În opinia profesorilor O. Nicolescu şi I. Verboncu, cu care suntem de acord, definiţia
mediului ambiant trebuie să surprindă complexitatea şi multidimensionalitatea acestuia,
concomitent cu reliefarea dinamismului său, generat de revoluţia tehnico-ştiinţifică
contemporană. Astfel, autorii menţionaţi consideră că “mediul ambiant include toate elementele
exogene ale firmei, de natură economică, tehnică, politică, demografică, culturală, ştiinţifică,
organizatorică, juridică, psihosociologică, educaţională şi ecologică ce marchează stabilirea
obiectivelor acesteia, obţinerea resurselor necesare, adoptarea şi aplicarea deciziilor de realizare
a lor” [51, pag.80].
Definiţia în cauză redă necesitatea abordării mediului ambiant într-o viziune dinamică,
cuprinzătoare, capabilă să surprindă evoluţiile convergente dintre componentele sale, de natură
să favorizeze sau să împiedice derularea activităţilor microeconomice.
În contextul managementului strategic, prin mediul extern al firmei se înţelege toţi actorii
din afara organizaţiei: clienţi, concurenţi, furnizori, distribuitori, statul şi alte instituţii sociale
[20].
Economistul Ohmal K. în lucrarea „The Mind of the Strategist” consideră că triunghiul
strategic este determinat de trei elemente: clienţi, firme, competitori, şi că aceste elemente
influenţează strategia firmei [103, pag. 59].
Analizând conceptele prezentate mai sus, am putea concluziona, că în literatura de
specialitate accepţiunea termenilor de „mediu ambiant”, „mediu înconjurător”, „mediu extern”
cu referire la organizaţie nu include divergenţe principiale şi se referă la factorii enumeraţi mai
sus.
17

Mediul în care activează o organizaţie poate fi clasificat în trei tipuri, şi anume [47] :
• mediu stabil, care în practică, fie că este inexistent, fie că se întâlneşte foarte rar;
• mediu schimbător, adică un mediu a cărui evoluţie se poate anticipa;
• mediu turbulent, care constituie un mediu în care managerii, pentru a asigura supravieţuirea sau
dezvoltarea organizaţiei pe care o conduc, trebuie să ia permanent măsuri de adaptare. De altfel,
într-un mediu economico-financiar turbulent, cu evoluţii imprevizibile, există nu doar riscuri
mari, ci şi oportunităţi de dezvoltare greu de imaginat într-o economie stabilă. In acest context,
considerăm că momentul actual este optim pentru iniţierea de către managerii organizaţiilor a
unor acţiuni energice pentru implementarea unor metode şi tehnici de management, a căror
aplicare poate asigura organizaţiilor un spor considerabil de eficienţă economică, indiferent de
existenţa unor factori perturbatori veniţi din afara acestora.
Tendinţa actuală în ceea ce priveşte managementul organizaţiilor îl constituie accentuarea
caracterului finalist al acţiunilor manageriale, universalitatea managementului şi
profesionalizarea tot mai accentuată a funcţiei de manager.
În literatura de specialitate se mai operează şi cu noţiunea de mediu concurenţial, care este
abordat ca mediul extern al întreprinderii, prin care se înţelege ansamblul factorilor externi
acesteia, factori a căror existenţă este susceptibilă de a-i influenţa comportamentul şi
performanţele sale, afectând-o într-un fel sau altul [6, pag.37]. Deoarece impactul poate fi direct
(acţiunile concurenţei) sau indirect (schimbări generale în climatul de afaceri), analiza mediului
extern trebuie realizată în două contexte diferite: contextul concurenţial (mezomediul), generat
de elemente aflate în imediata vecinătate a organizaţiei şi caracterizat prin posibilităţi sporite de
influenţare a acesteia, respectiv contextul general (macromediul), mai îndepărtat şi cu posibilităţi
mai reduse de influenţă asupra întreprinderii. În acest context prezentat, am putea diferenţia
mediul extern al firmei de mediul ei concurenţial.
Mediul extern al firmei prezintă o serie de caracteristici cum ar fi:
- caracterul diversificat al mediului prin faptul ca acesta este format dintr-un ansamblu de
domenii: economic, social, tehnologic, politic şi cultural;
- caracterul de schimbare continuă a mediului care este determinat în mare măsură de progresul
tehnologic; legislaţie, politică sau alte evenimente care nu pot fi prevăzute;
- caracterul particularizat, prin faptul că fiecare întreprindere are mediul său specific în funcţie de
dimensiune, poziţie pe piaţă, etc. [22].
În condiţiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism accentuat, printr-o
creştere spectaculoasă a frecvenţei schimbărilor. Modificările substanţiale ale mediului ambiant
produse în ultima perioadă pot fi reduse la:
- deplasarea raportului de putere de la producător la consumator;
18

- existenţa aproape în toate cazurile a unei oferte mai mari decât cererea;
- existenţa unui mediu ambiant caracterizat prin risc şi incertitudine şi foarte puţin prin
certitudine;
- modificarea rapidă a caracteristicilor mediului;
- creşterea concurenţei între producători dar şi apariţia unor noi relaţii între concurenţi sub forma
unor alianţe concurenţiale pentru satisfacerea anumitor segmente de piaţă [ 12, pag.24].
Cercetarea macro-mediului firmei permite depăşirea orizontului mediului concurenţial
deoarece analizează o serie de factori externi care afectează în mod uniform un mare număr de
sisteme de afaceri (nu numai firmele din sector). Aceşti factori, care la prima vedere par foarte
îndepărtaţi şi fără repercusiuni asupra viitorului întreprinderii, au în realitate o influenţă indirectă
asupra acesteia, în timp ce influenţa inversă este limitată.
Pentru a determina şi analiza categoriile de factori ai macro-mediului, în literatura de
specialitate se folosesc diverse metode dintre care am remarca: analiza PEST şi modele
alternative de evoluţie(tehnica scenariilor).
Analiza PEST
Varietatea şi multiplicitatea factorilor ce intervin în macro-mediul firmei impune gruparea şi
analiza lor în cel puţin patru categorii clasice distincte: politico-legali (P), economici (E), socio-
culturali (S) şi tehnologici (T).
P. Factorii politico-legali sunt cei care formează mediul politic, juridic, administrativ extern
al organizaţiei. Ei provin din întreg sistemul de relaţii stabilit între puterea politică, administraţia
locală / regională / naţională şi lumea afacerilor, în special în domeniul legislaţiei şi
reglementărilor legale şi au în vedere:
partidele şi alianţele politice la nivel local, naţional şi european sau la nivelul alianţei de
liber-schimb regionale;
legislaţia privind fiscalitatea;
relaţiile dintre guvern şi organizaţie;
drepturile de proprietate ale guvernului în ramură şi atitudinea faţă de monopoluri şi
concurenţă.
Stabilitatea politico-legală scuteşte lumea afacerilor de şocuri importante, iar un climat
politic care asigură garanţia şi reduce riscul este un factor dinamizator pentru orice iniţiativă de
afaceri.
Câţiva factori politico-legali a căror influenţă, în opinia noastră merită o analiză mai detaliată:
rolul puterii publice în viaţa afacerilor (reglementări şi dereglementări guvernamentale);
gradul de stabilitate politică (echilibrul puterilor în stat, pactul social);
19

evoluţia şi consecinţele riscului politic (evaluarea riscului politic se poate face în baza
unor criterii politice ce au în vedere structura socială, instituţiile – constituţie);
corupţia, conflictele interne şi externe, tensiunile etnice sau religioase;
politica monetară, valutară, bugetară sau fiscală a statului;
modificări în curs sau de perspectivă a unor texte legale sau juridice;
activitatea lobby-urilor;
oportunităţile şi pericolele integrării euroatlantice.
E. Factorii economici sunt cei care formează mediul economic în care operează firma,
organizaţia. Analiza mediului economic a unei ţări presupune, de exemplu, studierea
principalelor variabile macroeconomice: rata creşterii economice, soldul contului curent, datoria
externă, dependenţa de exporturi, inflaţia, rata dobânzii, raporturile dintre economii şi investiţii,
raportul dintre serviciul datoriei externe şi PIB. Agenţiile de risc utilizează aceste criterii
economice, alături de cele politice, în calcularea indicelui de risc de ţară, indicator sintetic al
oportunităţilor şi ameninţărilor acestui sistem.
S. Factorii socio-culturali sunt cei care formează acel mediu specific (mediul demopsiho-
lingvistic, mediul socio-cultural) constituit din modele de comportament individuale şi de grup
care reflectă atitudini, valori şi obiceiuri. Sistemul de valori al societăţii, ca şi comportamentele
ce motivează acest sistem, vor constitui un element specific de direcţionare pentru sistemul de
afaceri. Factorii socio-culturali care pot influenţa situaţia unor sectoare economice şi a afacerilor
aferente sunt:
atitudinea populaţiei faţă de muncă;
stilul de viaţă;
securitatea socială;
atitudinea etnică, religioasă şi ecologică;
sistemul educaţional;
mobilitatea populaţiei şi structura pe vârste;
reglementările de natură etică;
atitudinea faţă de calitatea produselor şi cea de economisire.
T. Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formării mediului tehnologic.
Tehnologia, în sensul larg al noţiunii, constituie acea competenţă a macro-mediului
reprezentată de un set de procese prin care o combinaţie oarecare de resurse sunt transformate în
produse ale acestuia. Evoluţiile tehnologice au efect asupra creşterii şi maturităţii sectorului,
influenţează frontierele dintre segmentele strategice prin modificarea factorilor lor cheie de
succes, stau uneori la originea unor afaceri noi (nu se produce ceea ce cere piaţa, ci se produce
20

ceea ce rezultă din exercitarea presiunii tehnologice, urmând ca ulterior să se genereze piaţa) sau
la dispariţia unora din cele existente (pericolul substituirii poate duce la dispariţia cererii) şi în
dese rânduri fac diferenţierea între competitori (reprezentând o sursă a avantajului competitiv).
Aceasta impune ca descoperirea şi valorificarea oportunităţilor tehnologice existente în mediul
tehnologic al întreprinderii să devină o activitate permanentă a managerului superior şi a celor
care participă la fundamentarea strategiei firmei şi organizaţiei.
Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata inovaţiei
tehnologice şi gradul relativ de risc. Ele sunt determinate în principal de următorii factori
tehnologici:
cheltuielile publice şi private pentru cercetare, iniţiativele de noi cercetări;
viteza schimbării şi adoptării noilor tehnologii;
atracţia tehnologică a sectorului;
rata de înnoire a produselor;
ritmul de apariţie a invenţiilor, produse noi şi brevete;
politica investiţională a statului.
Schimbările impuse în mediul de afaceri al Republicii Moldova este influenţat şi de
schimbările generale care intervin în societate. Astfel, începând cu finele secolului XX şi,
îndeosebi, la începutul secolului XXI tot mai mult se insistă asupra creării Societăţii
Informaţionale şi a Cunoaşterii, în care informaţia şi cunoştinţele joacă un rol decisiv în
dezvoltarea economică a statelor lumii. Societatea cunoaşterii constituie apogeul dezvoltării
societăţii omeneşti, în care cunoaşterea este ultima şi cea mai înaltă sursă fundamentală a puterii
sociale [10].
Societatea cunoaşterii are câteva trăsături definitorii care o disting net din punct de vedere
calitativ de modelele precedente ale societăţii (tabel 1.1).
Tabelul 1.1. Caracteristici comparative ale societăţii industriale vs societatea cunoaşterii
Nr Caracteristici Societatea Societatea Comentarii
d/o
industrială cunoaşterii
1. Resursa principală Capitalul Cunoştinţele Progresul cunoştinţelor stă
la baza progresului
2. Bunurile
Maşinile, Calculatoarele
societăţii în general
Tehnologiile informaţiei şi
caracteristice centralele electronice în comunicaţiilor fac posibilă
energetice, reţele, produsele- globalizarea pieţei
vehiculele program, serviciile
autopropulsate, informatice şi de
reţelele de comunicaţie
transport
comunicaţii
şi
21

3. Tehnologiile
industriale
reprezentative
4. Ponderea
costurilor
5. Schimbul de
valori
Intens
consumatoare de
manoperă, energie
şi materiale,
agresând mediul
a) activităţi de tip
producţie;
b) în materii
prime, energie şi
materiale
Valori
echivalente:
valoarea bunurilor
schimbate este
sensibil egală
6. Munca Creşterea
productivităţii
însoţită de şomaj
(mai rapidă decât
creşterea necesară
a numărului de
personal)
7. Învăţământ Rigid, conform
unor principii.
Discontinuitate
educaţie - instruire
22
Slab consumatoare
de energie.
Ecologice
a) în activităţi de
concepţie;
b) în investiţii;
Multiplicarea
valorii: schimbul
de informaţii se
face fără pierdere,
informaţia
obţinută putând să
conducă la o
importantă
creştere a valorii
informaţiei
iniţiale.
Generarea de noi
activităţi, care
absorb forţa de
muncă
Flexibil, conform
cerinţelor în
perspectivă
Continuitate
educaţie - instruire
În prezent tehnologiile
tradiţionale încă migrează
din ţările avansate în cele
în dezvoltare, periclitând
echilibrul planetar
Prin utilizarea
tehnologiilor informaţiei şi
comunicaţiilor se poate
atrage mai repede numărul
critic de specialişti care
colaborează, de la care
apare probabilitatea mare
de a genera idei noi.
- noi sectoare economice:
industria de programe,
multimedia etc.;
- noi servicii: centre de
informare etc.;
- noi domenii: de servire a
populaţiei etc.
8. Accesul la Prin unităţi Direct, prin reţele
informaţie specializate de calculatoare
9. Democraţie Reprezentativă Participativă În sensul exercitării
dreptului de a lua parte la
decizie
majore
în probleme
Sursa: [56, pag.78]
Societatea cunoaşterii conferă noi dimensiuni procesului învăţării. Aceasta nu mai este
cantonat exclusiv în şcoli şi instituţii cu profil de învăţământ. Centrul de greutate al învăţării se
transferă progresiv din şcoli spre firme şi instituţii, de la şcolari, liceeni şi studenţi către salariaţi.
Fiecare firmă şi instituţie care are salariaţi începe să devină, astfel, o a doua şcoală, în care
diverse forme de instruire vor constitui moneda curentă; îndrumarea salariaţilor cum să înveţe;
rotirea specialiştilor în domenii ale specialităţii lor şi în alte domenii; lucrul în „echipe de
intervenţie“ (task force) încrucişate funcţional; participarea la cursuri şi seminarii practice, la
reuniuni periodice de reflecţie, la şedinţe de stimulare a creativităţii; efectuarea de stagii de

specializare şi de vizite de studii; studiul individual continuu pe bază de programe actualizate
etc.
În mediul actual de afaceri schimbările sunt mai consistente şi se succed într-un ritm care
se accelerează continuu. Iar aceste schimbări se concentrează în câteva mari direcţii, care dau o
imagine suficient de clară asupra provocărilor viitorului şi a impactului pe care acestea le vor
avea asupra existenţei şi activităţii firmelor, cum ar fi [63,64]:
Amplificarea potenţialului inovaţional, intensificarea spiritului antreprenorial;
Accelerarea ritmului inovărilor de noi produse/servicii, a proliferării acestora, a
schimbărilor politice şi sociale;
Accentuarea internaţionalizării şi mondializării pieţelor;
Intensificarea cooperării între firme;
Factorul uman se află în centrul procesului de producere a cunoaşterii;
Intensificarea şi schimbarea caracterului învăţării ;
Trecerea de la structuri ierarhice, la structuri tip reţea;
Schimbări pe plan social;
Acutizarea problemelor ecologice.
Organizaţiile îşi definesc şi îşi clădesc mediul în mod activ, implicându-se dinamic nu numai
în adaptarea la mediu prin schimbare, dar şi participând activ în recrearea mediului. Atitudinile
contradictorii privitoare la schimbare nu sunt slăbiciuni sau eşecuri, ci reacţii fireşti, adecvate
tipului de mediu. În acest context, organizaţia trebuie să dezvolte metode creative şi deschise de
lucru, cu varietatea percepţiilor şi caracteristicilor asociate schimbării, deoarece procesul
schimbării presupune deschidere, învăţare, creativitate şi un management interpersonal.
Schimbarea poate fi uneori singura şansă de supravieţuire într-un mediu dificil, critic sau poate
oferi oportunităţi de a câştiga avantaje într-un mediu puternic concurenţial, în dezvoltare.
În condiţiile unui mediu dinamic, în care schimbările au o acceleraţie deosebită, tot mai
insistent se impune necesitatea unei organizaţii care ar contribui la crearea unui mediu de afaceri
propice, care ar reprezenta interesele acestora în sistemul relaţiilor economice externe şi în
relaţiile cu autorităţile guvernamentale. O astfel de organizaţie există în multe ţări din lume,
inclusiv şi în Republica Moldova. Este vorba despre Camera de Comerţ şi Industrie, care este o
organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă şi care are menirea de a contribui la
soluţionarea problemelor expuse mai sus.
Spre regret, publicaţiile cu referire la activitatea acestor instituţii, relaţiile lor cu mediul de
afaceri, problemele pe care le întâmpină, practic nu există nici în Republica Moldova, nici în
ţările CSI, dar şi în alte state, cum ar fi România. Cercetările în această direcţie lasă mult de
23

dorit. Publicaţiile care apar sunt doar de ordin informativ, în buletine informaţionale pe care le
are fiecare Cameră de Comerţ şi Industrie. În Republica Moldova este vorba de „Dezvoltarea”,
în care se informează membrii CCI, dar şi societatea despre evenimentele organizate de Cameră
şi ofertele pentru oamenii de afaceri.
În 2007, cu ocazia celui de –al doilea congres al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii
Moldova, a apărut lucrarea „Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova: Trecut,
Prezent, Viitor” [16]. Autorii, din care face parte şi autorul prezentei teze, şi-au pus ca scop
studierea şi elucidarea istoricului Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova până în
prezent, precum şi evidenţierea experienţei internaţionale în acest domeniu. Această lucrare, în
mare parte poartă un caracter istoric, având multe date istorice pentru o perioadă suficient de
lungă. Se face referinţă la istoria schimbului economic, pornind de la schimbul de mărfuri, care
la rândul său a jucat un rol important în dezvoltarea societăţii umane, în evoluarea ei. Un loc
aparte revine analizei comerţului interior al republicii în diferite perioade istorice, analiza
relaţiilor cu alte state, fie în cadrul fostei Uniuni Sovietice, fie ca stat independent. Însă, în
această primă lucrare la subiectul dat, lipseşte abordarea anumitor aspecte economice de ordin
funcţional.
Găsim cercetări efectuate, având ca bază studierea unor laturi ale activităţii Camerei de
Comerţ, în Federaţia Rusă. Teza de doctor (candidat) în economie a cercetătorului rus
Sapunova Tatiana cu tema „Исследование деятельности региональных торгово-
промышленных палат и принятие решений по выбору оптимальной структуры
управления” [112] se axează mai mult pe probleme ce ţin de abordarea regională a subiectului şi
evidenţierea unui mecanism de perfecţionare a structurii organizatorice de gestiune a CCI din
regiunea Adâgheia a Federaţiei Ruse. Menționăm cercetarea prezentată în teza de doctor
(candidat) în economie a cercetătorului rus Dereabina Natalia cu tema ”Mеждународный опыт
деятельности Tоргово-Промышленных Палат” (2010) [108], care și-a fixat drept obiectiv
cercetarea tendințelor de bază ale dezvoltării Camerelor de Comerț și Industrie în lume, adică
studierea experienței acestora și găsirea posibilității de utilizare a acestei experiențe în Rusia.
Teza de doctor în științe politice a unui alt cercetător din Rusia Voitenoc Alexei [107] cu
titlu ”Торгово-Промышленная Палата как субъект политического развития российских
регионов” (2008) și alte lucrări ale autorului [106] analizează mecanismul de influență a
sistemei Camerelor de Comerț și Industrie asupra dezvoltării regionale a sferei politice a
societății.
Alte lucrări din acest stat aparțin savantului Fedotov V.I.[115,116], care a efectuat cercetări
asupra istoricului Camerelor de Comerț și Industrie , ca cele mai reputate instituții publice ce
acordă sprijin antreprenoriatului. În prima parte a monografiei se urmărește istoria de dezvoltare
24

a societăţii civile în sprijinul spiritului antreprenorial din timpurile antice până în prezent, istoria
de 400 ani a Camerelor de Comerț și a Camerelor de Comerț și Industrie . A doua parte a
monografiei se referă la aspecte teoretice şi practice de dezvoltare a instituției Camerelor de
Comerţ şi Industrie. Este efectuată sistematizarea materialilor a 104 țări ale lumii.
Din literatura publicată în România am făcut cunoștință cu lucrările unor autori, care, fie
expun probleme ce țin de activitatea practică a CCI, cunoscând activitatea acestora din interior
[57,74], dar fiind elaborate și publicate acum 10-15 ani, fie analizează implicația Camerelor în
anumite domenii de activitate, cum ar fi dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii [72] sau
dezvoltarea fluxurilor economice internaționale [21].
Lucrările savanţilor francezi, având la bază acest subiect, s-au dovedit a fi mai numeroase.
Astfel, putem menţiona Magliulo Bruno cu lucrările „Les Chambres de Commerce et
d’Industrie”, „Les Chambres de Metiers” [86,87], care au apărut în anii 90 ai secolului trecut şi
care au un caracter mai mult juridic. Tot aspectul juridic al organizaţiilor consulare sunt
abordate de către Nouvion A.P. în lucrările sale „Origine et histoire des juridictions consulaires
et des Chambres de Commerce et d'Industrie Françaises ”, „L’institution des Chambres de
Commerce. Pouvoirs et contrepoids”, „Pratique et Droit des Chambres de Commerce et
d’Industrie Françaises” [90,91,92,93,94] şi altele.
1.2. Esenţa şi evoluţia Camerelor de Comerţ şi Industrie
Organizaţiile economice reprezintă verigile de bază ale unei economii naţionale, ca de
altfel şi ale întregii economii mondiale. Funcţionarea lor, bună sau rea, este rezultatul acţiunilor
asupra mediului intern şi a condiţiilor de natură economică, socială, tehnică, ecologică etc. care
caracterizează mediul ambiant, respectiv al conducerii sau managementului acestora. Astfel,
eficienţa unei întreprinderi va depinde de abilitatea conducătorilor săi de a folosi resursele
interne disponibile - materiale, financiare, umane şi informaţionale - de a se conecta la
tendinţele şi schimbările ce au loc şi de a exploata oportunităţile mediului extern.
Sistematizând literatura în domeniul respectiv şi făcând o generalizare, am propune
următoarele fenomene, reţete şi obiective ce ţin de Camera de Comerţ şi Industrie:
- o instituţie, istoria cărei numără mai multe secole şi care a contribuit şi contribuie la
dezvoltarea economică a circumscripţiei, ţării, localităţii;
- mai mult de 10 000 de unităţi pe globul pământesc, Camerele asigură o activitate densă în
toate ţările pe plan internaţional, naţional, regional, local;
- un statut juridic original, de drept public sau privat, care diferă în diferite ţări în
dependenţă de istorie, particularităţi, etc.;
25

- un rol de reprezentanţă importantă care se manifestă, printre multe altele, prin emiterea
opiniei şi propunerilor agenţilor economici ai circumscripţiei şi aducerea la cunoştinţa
diverselor organisme cu vocaţie economică;
- un potenţial important de diverse consultaţii în domeniul industriei, comerţului şi
serviciilor;
- o reţea mondială de CCI, care contribuie, printre multe altele, la dezvoltarea comerţului
internaţional;
- o reţea informativă de tip nou de comunicare în interiorul unui stat şi pe plan
internaţional;
- un număr important de aeroporturi, porturi de comerţ, de pescuit , de pasageri, zone de
activităţi, complexe rutiere, depozite, parcuri de expoziţii, centre de congrese, etc.;
- un număr important de instituţii de învăţământ de tip profesional, de studii superioare şi
postuniversitare, de perfecţionare a cadrelor şi multe altele.
Deseori Camerele de Comerţ şi Industrie sunt numite şi „întreprinderi la slujba
întreprinderilor”, ”colectivităţi locale de comercianţi şi industriaşi” sau „parlamente ale
cercurilor economice (de afaceri)”. În realitate CCI sunt toate cele menţionate în acelaşi timp,
acţiunile lor înscriindu-se în cadrul întreprinderilor, în favoarea dezvoltării economice a
circumscripţiei lor, şi aspect al puterilor publice. Francois Monnier , directorul de studii la
Şcoala practică a studiilor înalte (Ecole pratique des hautes études) din Paris, intr-un discurs
de al său, numeşte CCI – „o instituţie care fuge de la clasificările standarde [89]:
- o misiune vagă : curea de transmitere pe verticală în sus şi în jos, organ de meditare ;
- o curiozitate electorală, comandată de interesele economice;
- o instituţie de apărare a intereselor colective, industriale şi comerciale. „
Cadrul legal al acestor organizaţii în diferite ţări le defineşte diferit. Astfel, Legea din 9
aprilie 1898 (art.1) pentru organizaţiile menţionate în Franţa ne oferă următoarea definiţie:
“Camerele de Comerţ şi Industrie sunt pe lângă puterile publice organele comerciale şi
industriale ale circumscripţiei lor ” (al.1). Ele sunt organizaţii publice (al.2) [85].
Legea nr. 393-XIV din 1 mai 1999 « Cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie » din
Republica Moldova [44, cap.I, art.1] dă următoarea definiţie camerei : „ este o organizaţie
nonguvernamentală, autonomă şi independentă, înfiinţată în conformitate cu prezenta lege, în
baza calităţii de membru, care reprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzătorilor din
Republica Moldova.” „ Camera este persoană juridică de drept public şi în această calitate
beneficiază de susţinerea statului" .
Un alt termen deseori atribuit Camerelor de Comerţ şi Industrie, de exemplu în Franţa sau
în alte state, este cel de „ companii consulare”. Acest termen îşi are începutul în Franţa , în Evul
26

Mediu. Erau numiţi “consuli” magistraţii municipali care activau din numele “consulatului”, cu
alte cuvinte al consiliului orăşenesc (astăzi consiliu municipal). Sub regimul vechi se desemnau
judecători cooptaţi printre comercianţi pentru a cunoaşte afacerile comerciale, urmărind scopul
de a respecta regulile şi tradiţiile care începuseră să se stabilească încetul cu încetul în acest
domeniu. Este simptomatic, de exemplu, că in cadrul primelor misiuni consultative, Camerele de
Comerţ şi Industrie eliberau acte de notorietate spre utilizare comercială [76].
Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem, că aceste organizaţii rămân şi astăzi să fie puţin
sau insuficient cunoscute sau uneori chiar ignorate.
Prezintă interes evoluţia Camerei de Comerţ şi Industrie de la apariţia acesteia până în
momentul de faţă şi analiza esenţei instituţiei, rolul ei în economia ţării.
Camerele plasează intervenţiile sale în ţesutul social şi economic în trei niveluri cu sau fără
ierarhie între ele :
- Camerele locale ;
- Camerele regionale ;
- Camerele de nivel naţional.
Natura lor profundă le leagă de Stat şi de antreprenori, deoarece ele sunt alese de mediu de
afaceri şi de antreprenoriat. Tot odată sunt ”consulare” deoarece sunt rezultatul alegerii, şi prin
aceasta au vocaţie publică. Camerele sunt plasate la intersecţia sectorului public legat de
Guvernarea Statului, şi totodată de sectorul privat supus legii pieţei. Nici într-o ţară nu există un
sector public pur fără sector privat sau sector privat într-o formă pura fără sector public.
Societatea este totdeauna mixtă, cu mai multă sau mai puţină implicare a statului.
Pe parcursul ultimilor ani ai secolului 20, politica a pierdut prioritatea în societate în favoarea
forţelor pieţei. Şi este paradoxal, cum se menţionează în unele lucrări [92, pag.22], că excesul
puterii economice dă o nouă şansă instituţiilor consulare. Astfel situaţia mixtă a CCI le plasează
într-o situaţie strategică favorabilă : instituţia primeşte din partea Statului delegarea serviciilor
publice, autoritatea şi dreptul de a încasa plata pentru aceste servicii şi pentru serviciile proprii.
Dar suveranitatea Camerelor este limitată. Parlamentul fixează prin legislaţia adoptată, limitele
activităţii acestora.
Încercând să clasificăm organizaţiile consulare ce există astăzi pe globul pământesc, putem
distinge cel puţin două categorii : de drept public şi de drept privat.
Camerele de drept public, istoric se găsesc în majoritatea ţărilor ce au fost ocupate de
armata şi administraţia lui Napoleon, şi de administraţia colonială franceză.
Camerele ce fac parte din acest grup sunt compuse de membrii aleşi de Asambleea
industriaşilor şi comercianţilor ai circumscripţiei lor. Ele sunt finanţate prin intermediul
impozitelor sau taxelor parafiscale, au ca misiune să reprezinte în faţa puterilor publice
27

interesele generale ale cercurilor de afaceri (industriale şi comerciale) şi multe dintre ele sunt
împuternicite să administreze instituţii publice (porturi, aeroporturi, gări, şcoli tehnice şi
comerciale, învăţământul administrativ, zone industriale, etc.).
Companiile consulare de drept public în majoritate se află în Europa (Franţa, Germania,
Italia, Ţările de Jos, Spania etc.) şi în Africa. Ele sunt finanţate de impozitele încasate de la toate
întreprinderile (cu excepţia unor categorii) şi toate întreprinderile nou formate sunt obligate să se
înregistreze în registrul de pe lângă CCI locale. Înscrierea în registru înseamnă şi aderarea
automată în rândurile membrilor CCI. În Germania membrii sau aderenţii varsă o cotizaţie
obligatorie la Cameră, pe când întreprinderile mici şi mijlocii sunt scutite de aceste taxe. În
Ţările de Jos finanţarea provine în mare parte din taxa de înscriere a întreprinderilor-membre.
Atât în Franţa, Germania, cât şi în Ţările de Jos, Camerele sunt finanţate de puterile
publice pentru aportul său. În afară de rolul său de consulting şi de reprezentanţă, Camerele
acestor trei ţări au şi funcţia de înregistrare a întreprinderilor, de avizare şi informare a
membrilor. Ele î-şi asumă anumite funcţii delegate de puterile publice : joacă un rol excepţional
în domeniul educaţiei şi învăţământului, eliberează certificatele de origine, execută control în
anumite domenii ( prin ultima diferă CCI Franceze cărora nu le sunt încredinţate aceste
prerogative). Franţa şi Germania au două tipuri de Camere de drept publice : Camere de Comerţ
şi Industrie şi Camere de Meserii. Diferenţa e că în Germania toate sunt regrupate în « Camera
de Meserii, Industrie si Comerţ ».
În Ţările de Jos în consiliul administrativ al Camerelor de Comerţ sunt incluşi şi
reprezentanţi ai autorităţilor locale (1/3 din administratori), ai organizaţiilor muncitoreşti şi
sindicatelor. Trebuie de menţionat că cei din urmă sunt reprezentaţi şi în Asambleea Camerelor
de Meserii.
Cea dea doua categorie sunt Camerele de drept privat, cum ar fi asociaţii, cluburi de
drept privat care includ membri aderaţi. Cei din urmă varsă o anumită cotizaţie , beneficiind, în
schimb de serviciile Camerei. Finanţarea acestor Camere este aleatorie şi mijloacele de activitate
sunt limitate.
Camerele de drept privat predomină în ţările anglo-saxone sau sub influenţa anglo-
saxonă: Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Ţările Scandinave (Norvegia,
Suedia, Danemarca), Belgia, America de Nord şi de Sud.
În Statele Unite ale Americii, Camerele erau locul de întrunire a cercurilor de afaceri,
care nu s-ar fi întrunit dacă aceste camere nu ar fi existat. Ele se numeau diferit, neclar, nehotărât
“Board of Trade”, “Commercial Club”, “Chamber of Commerce” etc. Camerele de Comerţ
Americane se fondau şi se fondează liber peste tot unde apare necesitatea, cu sprijinul şi cotizaţia
celor cointeresaţi. Natura serviciilor prestate este influenţată de această diferenţă de constituire
28

care înclină un număr mare de camere americane spre scopurile şi interesele profesionale şi în
acelaşi timp de ordin general, dar nu inclusiv comercial.
Toate CCI aderă la “US Chamber of Commerce” sau la “American Chamber of Commerce
Executive”. Aceste instituţii au capacităţi politice de intervenţie la administraţia Americană. Ele
au un rol administrativ superior asupra CCI locale ale SUA, al căror rol este de a sprijini
întreprinderile în activitatea sa.
În literatura cu referire la problematica cercetată, găsim diverse clasificări ale Camerelor de
Comerţ. Astfel, Markus Pilgrim şi Ralph Meier evidenţiază trei modele ale organizării
Camerelor de Comerţ: modelul continental , modelul anglo-saxon şi modelul mixt. (tabelul1.2.)
Tabelul 1.2. Clasificarea modelelor de organizare a Camerelor de Comerţ
Modelul continental Modelul anglo-saxon Modelul mixt
Africa:
Африка:
Algeria, Coasta de Fildeş, Djibouti,
Egipt, Eritreea, Maroc, Senegal,
Tunisia
Europa:
Austria, Franţa, Germania, Ungaria,
Italia, Ţările de Jos, Republica
Slovacă, Slovenia, Spania
Africa:
Ghana, Mozambic,
Namibia *, Sierra Leone, Africa
de Sud, Zimbabwe
Europa: Republica Cehă,
Danemarca, Estonia,
Irlanda, Lituania,
Norvegia, Polonia **,
Suedia, Elveţia, Marea
Britanie
America de Nord:
Canada, Statele
Unite ale Americii
America Latină: Argentina,
Chile, Jamaica, Peru, Venezuela
Asia şi
Australia: Australia,
India, Nepal, Papua -
Noua Guinee, Fiji,
Singapore, Sri Lanka
29
America Latină: Brazilia***,
Mexic ***
Asia: Japonia, Thailanda
*În prezent, Namibia discuta despre trecerea la modelul mixt, în rezultat, membrii vor rămâne a
fi pe principii benevole, iar Legea privind Camerele de la adoptarea acesteia ar permite statului
să delege acestei organizaţii unele funcţii ale sale
**În Polonia se discuta acum utilizarea modelului continental
*** Brazilia şi Mexic sunt în prezent în procesul de reformare a sistemului său cameral, mai degrabă în
direcţia unui model pur anglo-saxon, dar nu mixt
Sursa: [111]
Dereabina N. (Дерябина Н.) este de părere, că merită a fi evidenţiate patru modele de
organizare a Camerelor de Comerţ: continentală (europeană), anglo-saxonă (americană), asiată şi
euroasiată [108, pag.15]. Autorul consideră, că timp de patru secole, instituţia camerală a
evoluat de la modelul continental la cel euroasiatic, principala diferenţă între ele ţine de

apartenenţa la dreptul public sau privat, şi statutul de membru al Camerei, care este fie
obligatoriu, fie benevol. Totodată, autorul menţionează, că analiza utilizării acestor modele pe
toate continentele lumii, îi permite să facă concluzia, că cele mai utilizate sunt cel continental şi
anglo-saxon.
Din aceste considerente, noi evidenţiem două modele de bază, diferenţele între care le
prezentăm în tabelul de mai jos.
Tabelul 1.3. Diferenţe între modelul anglo-saxon şi modelul romano-germanic al Camerelor
30
de Comerţ şi Industrie
Modelul anglo-saxon (Camere de drept Modelul napolionian şi romano germanic
privat)
(Camere de drept public)
- club privat - persoană juridica de drept - instituţie publică sub tutelă,
privat.
- persoană juridica de drept public ;
- cotizaţie privată ;
- monopol : legea le atribuie rolul organului –
- statut de membru benevol.
reprezentant al intereselor comercianţilor şi
- puterea de reprezentare este de drept
industriaşilor din circumscripţie ;
- cotizaţie fiscală - impozit adiţional.
- alegeri prin vot universal, scrutin uninominal ;
privat, fără prerogativa Statului ;
- putere de reprezentare ;
- actor economic cu prerogative de putere publică
(prerogativa de stat) ;
- gestionarea echipamentelor colective ;
- poate da faliment,
- nu poate da faliment-durabilitatea instituţiei,
- poate fi sechestrat de bunuri ;
- nu poate fi sechestrat de bunuri ;
- jurisdicţie de drept comun privat, în caz - jurisdicţie de tribunale de ordin administrativ
de proces ;
public competent în caz de litigii ;
- arbitraj - procedură privată ; - justiţie privată, Curtea de Arbitraj Internaţional ;
- nu există legătură instituţională cu un - legătura instituţională cu tribunalul de comerţ
tribunal de comerţ ;
local :origine comună a CCI şi a Tribunalelor,
drept de excepţie în favoarea grupului social de
comercianţi, industriaşi, prestatori de servicii ;
- promovarea deontologiei comercianţilor ;
noţiuni de onoare ;
- lupta contra corupţiei ;
- plasare geografica la întâmplare ;
Sursa: Elaborat de autor
- repartizarea geografică
Cum am menţionat deja, pe Terra există câteva zeci de mii de Camere de Comerţ şi Industrie.
Aceste Camere reprezintă, conform statutului, fie tot ansamblul de întreprinderi mari, mici si
mijlocii din domeniul industriei, comerţului şi serviciilor de pe un anumit teritoriu, fie un
oarecare număr dintre ele.
Înainte de a descrie marele etape şi pentru a încerca să stabilim premisele apariţiei acestei
organizaţii, trebuie sa menţionăm, că comerţul a fost, întotdeauna, forţa motrice a prosperităţii şi
că, in final el dă naştere la civilizaţii, indiferent de loc şi regim. Comerţul în consecinţă este
sistemul nervos al organizării economice în întregime, în aşa fel ca, din momentul când o
societate iese din autarhie, influenţa, care rezultă din cea din urma, generează locuri de întâlniri,

apoi pieţe organizate, iar apoi şi oraşe. Aceste „ aglomeraţii„ în scurt timp devin, la rândul său,
centre unde se dezvoltă sisteme politice, concentrări de capitaluri, schimburi, curente
intelectuale, activităţi artistice…
După cum se menţionează în mai multe lucrări, istoria Camerelor de Comerţ şi Industrie îşi
găseşte începutul în organizaţiile create de mai multe secole [39,55]. Odată cu apariţia
organizaţiilor de comercianţi, a apărut o dublă necesitate : pe de o parte, producătorii şi
comercianţii au simţit necesitatea de a se reuni pentru a studia posibilităţile de promovare a
activităţii sale, precum şi pentru a-şi apăra interesele şi drepturile, pe de altă parte, autorităţile
publice se simţeau obligate să cunoască bine opinia „lumii comerciale şi producătoare” cu
referire la legile şi regulamentele ce le privesc pentru a putea să ducă o politică coerentă în
domeniul comercial. În această dublă perspectivă, au apărut şi s-au dezvoltat instituţii
particulare, care destul de rapid au început să joace un rol important de informare şi gestiune pe
lângă puterile publice. În acest context putem enumera exemplele: „Companiile de Comerţ”
apărute în Germania de Nord în secolul XV, „Colegiile de Comerţ” în Olanda şi „ Birourile de
Comerţ” create în Franţa, începând cu sfârşitul secolului XVI pe lângă municipalităţi. Aceste
instituţii, care la început păreau provizorii, încetul cu încetul au căpătat denumirea de „Camere
de Comerţ” şi s-au extins pe întregul continent european.
Cronologia instituţiei consulare Franceze
Instituţia consulară franceză are legătură directă cu trecutul istoric al Franţei. Mai mult de
patru secole au trecut din momentul apariţiei acelei organizaţii franceze care mai târziu a devenit
Camera de Comerţ, organizaţie fondată în spiritul toleranţei şi a schimbului. Diverse documente
ce evocă principalele evenimente istorice evidenţiază rolul pozitiv al unui stat liberal, şi în
particular, începând cu secolul XIX. Instituţia a rezistat la schimbările şi instabilităţile timpului şi
a dat dovadă de o capacitate de adaptare excepţională (anexa 11).
Astfel în momentul adoptării legii din 9 aprilie 1898 Camerele de Comerţ (şi Camerele
Consultative de Arte şi Meserii), existau 116 în metropolă (Franţa) şi 7 în ”France d’outre – mer”
(teritorii des numite cu abrevierea DOM-TOM, teritorii sub suveranitatea Franţei şi situate în
afara continentului european). Ele au statutul de instituţii publice. Trebuie de remarcat, că
adaptarea acestei legi a avut un rol determinant în istoria instituţiei consulare, în măsura în care
ea tratează natura, atribuţiile şi organizarea administrativă, inclusiv în domeniile bugetare şi
financiare. Pentru a reveni mai târziu la configuraţia companiilor consulare franceze de astăzi,
vom menţiona că ele sunt astăzi la număr 126 de Camere de Comerţ şi Industrie Teritoriale
(CCIT), 27 Camere Regionale de Comerţ şi Industrie (CRCI), o Asamblee a Camerelor Franceze
de Comerţ şi Industrie (ACFCI), fiind o organizaţie naţională a celor din urma si 112 Camere
31

Franceze de Comerţ şi Industrie în străinătate (CCIFE) în 106 ţări ale lumii, având ca scop
dezvoltarea internaţională [130].
Alipirea unei părţi considerabile a Europei la Franţa în epoca napoleoneană a extins
modelul francez al Camerei de Comerţ în alte state de pe continent. În fiecare Stat exista un
regim legal şi o autoritate supremă, Parlamentul care face Legea (puterea legislativă) şi o putere
executivă, de exemplu un Preşedinte care o aplică prin calea decretului, hotărârilor , circularelor
exercitând puterea reglementară. Fie unic sau colegial, exercitat de o Asamblee sau Partid sau
mai multe Partide (în cazul pluripartismului), regimul de guvernare consideră Camerele ca
subordonate. Colectivităţi secundare particulare, cele ale comercianţilor şi antreprenorilor,
Camerele de Comerţ rămân subordonate Statului de Drept în acea măsură în care au acceptat
« comercianţii şi antreprenorii ». În ce priveşte Istoria Camerelor de Comerţ , ea aparţine
comercianţilor şi antreprenorilor cu arta sa particulară de a exercita activităţi tradiţional
remarcate în lumea întreagă, cumpărând, transformând şi revânzând sau distribuind bunuri şi
servicii în domeniile industriei, comunicaţiilor, informaticii, ştiinţelor, generând activităţi ce
permit de a colecta şi a trata toată informaţia utilă, punând-o la dispoziţia Comerţului şi a
Industriei, dar totodată şi la dispoziţia Parlamentului (Guvernului).
Companiile consulare în Uniunea Europeană.
Este simptomatic că în toate ţările Uniunii Europene (27 state) există companii consulare.
Conform informaţiilor selectate de pe siturile Camerelor Naţionale ale celor 27 state putem
spune că 1.170 unităţi înregistrate sunt repartizate conform imaginii naturale a structurii UE: 6
mari (> 38 milioane de locuitori, care reprezintă circa 70.4 % de europeni), 10 mijlocii (7-22
milioane de locuitori, 23,3 %) si 11 mici (

Finlanda 5.351 1,07 21 0 1 22
Franţa 64.714 12,92 125 22 1 148
Germania 81.802 16,33 83 0 1 84
Grecia 11.295 2,25 59 0 1 60
Irlanda 4.456 0,89 55 0 1 56
Italia 60.340 12,04 103 19 1 123
Letonia 2.248 0,45 0 7 1 8
Lituania 3.329 0,66 5 0 1 6
Luxemburg 502 0,10 0 0 1 1
Malta 413 0,08 0 0 1 1
Marea Britanie 62.008 12,38 62 0 1 63
Polonia 38.167 7,62 90 60 1 151
Portugalia 10.638 2,12 7 0 0 7
Republica Ceha 10.507 2,09 0 14 1 15
România 21.462 4,28 0 42 1 43
Slovacia 5.425 1.08 5 9 1 15
Slovenia 2.047 0,41 0 13 1 14
Spania 45.989 9,18 85 5 1 91
Suedia 9.341 1,86 11 0 1 12
Ţările de jos 16.578 3,31 21 0 1 22
Ungaria 10,.013 2,00 3 20 1 24
Total: 27 State 501.064 100,00 831 313 26 1.170
Sursa: elaborat de autor, în baza informaţiilor de pe siturilor internet a camerelor naţionale ale
27 state
Aceste companii Consulare au o esență comună, dar destul de diversă în dependenţă de
statutul fiecăreia. Punctul comun este, că în ansamblu ele toate reprezintă interesele generale ale
alegătorilor (membrilor săi) şi au ca scop principal de a promova, sub forme diferite, dezvoltarea
economică a circumscripţiei lor, influenţând asupra mediului în care activează întreprinderile
(asistenţa tehnică, expertiza, informarea, formarea profesională, amenajarea, etc.), primordial în
domeniile industriei, comerţului şi serviciilor, uneori a agriculturii, mai puţin în domeniul
artizanatului, şi rar în domeniul profesiilor liberale.
Sunt numeroase Camerele care sprijină schimburile internaţionale şi îşi asumă
formalităţile corespunzătoare (eliberarea carnetelor ATA, certificatelor de origine, legalizarea
actelor, etc.). Unele dintre Camere practică consolarea şi arbitrajul internaţional, ţin registrul
33

comerţului, au activităţi sociale, etc. Majoritatea dintre ele au venituri considerabile oferind
servicii: date statistice, cercetări şi studii, formalităţi, asistenţă tehnică, etc. Aceste servicii sunt
mai mult sau mai puţin impuse întreprinderilor.
Încercând să clasificăm aceste organizaţii consulare, ca şi în cazul organizaţiilor
consulare ce activează în lumea întreagă, propunem cel puţin două categorii, care se deosebesc
prin faptul că sunt de drept public (11 state) sau de drept privat (16 state). Această diferenţă are
consecinţe fundamentale, mai ales în ce priveşte vechimea camerelor, modalităţile de creare,
numărul lor de membri sau aderenţi, organizarea lor, finanţarea, şi ca consecinţă importanţa
resurselor şi prin urmare a performanţelor.
Prima grupă cuprinde 11 state: Franţa, Germania, Austria, Spania, Grecia, Italia,
Luxemburg, Ţările de Jos, Slovacia, Slovenia şi Republica Cehă. Majoritatea acestora s-au
inspirat de la modelul francez, excepţie fiind Camera de Comerţ din Luxemburg, Camerele de
Comerţ, Industrie şi Navigaţie Spaniole şi Camerele de Comerţ, Industrie, Artizanat şi
Agricultură din Italia. Tot odată trebuie de menţionat că Franţa este unica ţară care posedă o
structură piramidală completă, care e în întregime de drept public.
Caracterul comun al acestor organizaţii publice rezidă din faptul, că ele sunt dirijate de
deputaţi (membri) aleşi de întreprinderi şi că ele primesc resurse fiscale sau parafiscale, sub
formă de contribuţii sau cotizaţii obligatoare de la toţi membrii săi (comercianţi individuali şi
întreprinderi comerciale), cu nuanţe pentru Slovacia, Slovenia si Republica Cehă. Modul lor de
desemnare, pentru mandatul electiv, care este de la 3 la 6 ani, le oferă o relativă independenţă.
Oricum, faptul că ele sunt de drept public impune, sub diferite forme, ataşarea lor la o autoritate
publică, care e în majoritatea cazurilor ministerul de tutelă.
Este de remarcat faptul ca, sistemul de contribuţii (cotizaţii) obligatorii dă beneficiarilor
o oarecare libertate, cel puţin teoretică, în alegerea strategiei sale, inclusiv pentru încurajarea
dezvoltării întreprinderilor lor. Este nu mai puţin veridic şi contrariul, dacă fixarea mărimii
acestor cotizaţii nu este liberă, dar depinde de puterile publice, acestea pot încerca să exercite
direct sau indirect, un control de oportunitate.
Al doilea grup conţine 16 state : Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda,
Marea Britanie, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România şi
Suedia. În aceste ţări companiile consulare au o concepţie fundamental diferită de companiile
consulare din statele primului grup. Este vorba de structuri de drept privat, sub formă de
asociaţii cu scop non lucrativ, sau de societăţi comerciale. Faptul că ele sunt de drept privat, are
consecinţe directe în ce priveşte denumirea lor: ea poate varia chiar în interiorul unui Stat. O altă
distincţie: ele încasează cotizaţii , numai de la acele întreprinderi care decid benevol. Aceste
Camere nici într-un caz nu pot reprezenta economia ţării în întregime. Putem chiar afirma că
34

eprezentativitatea economiei în întregime este la un nivel destul de scăzut. După cele constatate
mai sus suntem nevoiţi să recunoaştem, că structurile consulare de drept public sunt cu mult
mai dinamice. Vom mai menţiona că companiile consulare în Turcia - ţară candidată în UE, care
sunt de drept public, sunt la număr de 326. În cazul aderării Turciei la UE, numărul instituţiilor
consulare la nivel european va depăşi 1500 unităţi. Informaţia prezentată confirmă importanţa şi
utilitatea companiilor.
Organizaţiile consulare in Statele Unite ale Americii
La fel ca în cazul companiilor consulare din Europa, primele Camere Americane au
purtat un caracter strict comercial [38]. Ignorând perioada colonială, constatăm că la începutul
secolului XX, în statele Unite existau circa 15 Camere de Comerţ. Unele dintre ele începând deja
în această perioadă să se îndepărteze de la concepţia tradiţională, dar majoritatea nu contraziceau
denumirii şi erau organizaţii ce abordau numai probleme ce ţin de comerţ : credite, arbitraj
comercial, măsurarea şi schimbul de bunuri şi servicii. Ele nu se delimitau în reprezentarea
intereselor cercurilor de afaceri private, aceste organizaţii nu ezitau, dacă era cazul , să apere
aceste interese în detrimentul celor din comunitate. Cu alte cuvinte, erau organizaţii comerciale,
reprezentând interesul unui cerc restrâns de firme şi persoane. Cu toate acestea, la începutul
secolului XX Camerele de Comerţ din SUA încep să-şi asume şi alte funcţii. Oameni de afaceri
încep să-şi dea seama că nu vor putea prospera, progresa şi activa decât într-o comunitate
prosperă, în progres şi de durată.
În aşa mod, treptat, Camerele de Comerţ din SUA devin organizaţii cu caracter social.
Trecând prin diferite perioade dificile la acel moment, oamenii de afaceri prevăzători, îşi aplică
talentele, puterile şi acţiunile pentru buna cauză, făurind oraşe mai “perfecte” pentru oameni de
afaceri mai “demni”. Deci apare necesitatea unui mediu extern „perfect” pentru agenţii
economici.
Camerele de Comerţ organizează o serie de reuniuni, reuşind sa creeze o federaţie
Naţională. Constituite pe timpul primului război mondial, asociaţiile de Comerţ (Trade
Associations) – care servesc intereselor diferitor ramuri ale industriei şi nu a comunitarilor, au
cunoscut un avânt rapid şi şi-au alăturat eforturile sale celor ale Camerelor de Comerţ pentru a
întreprinde organizarea mediului economic pe plan naţional.
Astfel astăzi în Statele Unite există o Federaţie centrală de Comerţ şi Industrie, care
reprezintă interesele a mai mult de 3 milioane de afaceri de toate mărimile, diverse sectoare şi
regiuni, precum şi a camerelor de stat şi locale, asociaţiilor industriale, etc. Mai mult de 96% din
membrii acestei federaţii sunt întreprinderi cu sau mai puţin de 100 de angajaţi.
Această federaţie şi este Camera de Comerţ a Statelor Unite [126].
35

Această scurtă retrospectivă, bazată pe documentele din Arhiva CCI Paris, ne dovedeşte
că dezvoltarea Camerelor de Comerţ în Statele Unite, cu toate că reprezintă o „unitate”, permite
de a face o deosebire între două mari categorii, Camera de Comerţ Naţională pe de o parte şi
membrii săi colectivi în sectoarele lor respective, pe de altă parte.
Camerele de Comerţ Locale au structură diferită. În oraşele mici (până la cinci mii de
locuitori), personalul Camerelor este compus dintr-un director şi o secretară, pe timp ce în
oraşele mai importante ele dispun de mijloace financiare considerabile, prestează un şir de
servicii şi angajează un număr considerabil de lucrători.
Paralel cu dezvoltarea Camerelor de Comerţ Locale, care contribuie la dezvoltarea
oraşelor, putem constata crearea Camerelor Regionale, care contribuie la dezvoltarea Statelor sau
unui grup de State, - şi uneori chiar o parte din State – conform legislaţiei regionale şi naţionale,
având ca scop progresul şi prosperitatea regiunilor.
Vom sublinia şi un alt aspect comun al Camerelor de Comerţ Americane : ele sunt toate
organizaţii private şi benevole. Nici una din Camerele din Statelor Unite nu este creată de
Guvern şi nu este un organ al guvernului federal sau de Stat, sau al unei municipalităţi. Membrii
desemnează un comitet director, căruia îi încredinţează dirijarea activităţii Camerei. Comitetul
director este format, în cele mai dese cazuri, din 12-20 membri aleşi prin vot. Diverse comitete
îşi asumă activitatea şi responsabilitatea studierii multiplelor probleme ce ţin de viaţa
economică şi socială, înaintând recomandări la acest capitol.
Aderarea la Cameră este benevolă, determinată de interesul faţă de viaţa comunităţii
(celor care deja sunt membrii Camerei). Uneori se fac eforturi pentru a convinge potenţialii
membri, dar oricum alegerea e benevola şi nu este impusă de o presiune legală.
Cotizaţia de membru variază de la 25 la 100 dolari pe an. În unele cazuri poate depăşi si
suma de 100 dolari SUA. Mărimea cotizaţiei, în majoritatea cazurilor, este stabilită în
conformitate cu mai multe criterii, cum ar fi, mărimea capitalului întreprinderii sau cifra de
afaceri ; dar factorul decisiv rămâne bunăvoinţa membrului şi capacitatea lui de plată. Sistemul
de vot nu se bazează pe mărimea cotizaţiei plătite, deci fiecare membru, deţine un singur vot.
Bugetul de venituri al Camerelor de Comerţ din SUA este constituit din câteva surse:
cotizaţia de membru şi plata pentru serviciile acordate – sunt cele de bază, donaţiile care uneori
sunt destul de considerabile. Aceste donaţii pot fi în bani, mobilă sau imobil.
Pentru a generaliza, vom menţiona că Camerele de Comerţ Americane diferă esenţial, în
ce priveşte organizarea şi funcţionarea lor de Camerele de Comerţ şi Industrie de drept public
din Europa şi au multe trăsături comune cu Camerele de Comerţ şi Industrie europene de drept
privat. Pe timp ce CCI de drept public sunt organe oficiale, supuse unui statut legal ce
reglementează activitatea lor, delimitează atribuţiile şi acţiunile, acordându - le unele prerogative
36

publice, sau în unele cazuri acordându - le chiar şi o parte de impozite, Camerele de Comerţ
Americane se fondează liber şi necesitatea o dictează, cu concursul şi cotizaţiile celor
cointeresaţi. Camerele de Comerţ din SUA nu au o denumire unică, cu alte cuvinte ele se numesc
şi Camere de Comerţ, în alte locuri Cluburi Comerciale, sau Birouri comerciale, etc. Membrii
Camerelor de Comerţ în SUA nu sunt neapărat comercianţi sau industriaşi, membri pot fi
oricine, inclusiv deţinătorii unei profesii liberale sau persoanele fizice ce nu exercită o activitate
comercială.
Scopul Camerelor locale nu constă numai în apărarea intereselor comerciale şi
industriale. În cadrul acestora sunt discutate şi probleme ce ţin de interes municipal, cum ar fi
diverse servicii orăşeneşti, ce ţin de şcoli, de mediul înconjurător, circulaţie, transport. Aceasta
explică faptul că medicii, avocaţii, arhitecţii, profesorii pot deveni membri ai Camerelor de
Comerţ. Serviciile acordate de aceste Camere sunt foarte variate şi, desigur, reiese din apărarea
intereselor comerciale şi industriale, contribuie la dezvoltarea pieţelor, acordă servicii
angrosiştilor şi celor ce vând cu amănuntul, unele din ele au dreptul de a acorda credite, altele fac
publicitate în favoarea localităţii şi a turismului.
Camera Naţională. Denumirea oficială a Camerei Naţionale este Camera de Comerţ a
Statelor Unite şi se află cu sediul la Washington. Cum am menţionat deja, Camera Naţională
este o federaţie de asociaţii comerciale. De la origine, ea avea ca scop de a apăra interesele
mediului economic, ceea ce era actual şi real pentru acele timpuri. În articolul N1 al “Bylaws”
(statutul acestei organizaţii) se indica destul de concret scopul vizat. “Această Asociaţie va fi
cunoscută şi denumită « The Chamber of Commerce of the United States of America ». Ea este
fondată cu scopul încurajării tranzacţiilor, relaţiilor comerciale între State, teritorii şi posesii ale
Statelor Unite ale Americii şi cu naţiunile străine, la fel pentru a facilita cooperarea Camerelor
de Comerţ, « Board of Trade » şi altor organizaţii comerciale şi industriale ale Statelor Unite,
dezvoltând şi mărind influenţa lor şi utilitatea. Ea asigură acţiunea cooperativă căutând interesul
general al membrilor săi, uniformitatea şi echitatea în tradiţiile comerciale şi legi, şi va
concentra opiniile asupra întrebărilor ce ţin de interese financiare, comerciale, civile şi
industriale ale ţării.
Asociaţiile comerciale şi industriale sunt admise să fie membre ale acestei Camere cu
următoarele condiţii: ele trebuie să recunoască statutul şi să adreseze o cerere de aderare.
Asociaţia membră a Camerei de Comerţ poate să fie reprezentată în cadrul Asambleei. Ea are
dreptul la un singur delegat, daca ea are 25 membri ; dacă ea are mai mulţi, atunci pentru fiecare
200 de membri are dreptul la un delegat suplimentar, dar nu mai mult de 10 delegaţi. Delegaţii
au dreptul la vot numai în cazul achitării cotizaţiilor. Delegaţii prezintă în mod obligatoriu
justificativul ce le permite să reprezinte Asociaţia în cauză.
37

Cotizaţia anuală a Asociaţiilor membre ale Camerei este o mărime flexibilă, care
constituie aproximativ jumătate de procent din venitul anual, dar nu mai puţin de 10 dolari şi nu
mai mult de 700 dolari.
Asambleea Generală anuală este convocată de « Board of Directors » , membrii fiind
anunţaţi cu 90 de zile înainte. Şedinţele extraordinare a Asambleelor pot fi convocate, membrii
fiind convocaţi printr-o scrisoare expediată cu 30 zile înainte şi va avea loc doar dacă va fi o
prezenţă de cel puţin 20% din organizaţii membre. În ajunul Asambleei anuale, membrii
Consiliului Naţional al fiecărui Stat şi district, se reunesc pentru a alege un delegat pentru fiecare
Stat la Comitetul Naţional. Comitetul Naţional alege «Board of Directors », conform unei
proceduri bine determinate.
Biroul “Board of Directors” este compus din Preşedinte, vice-președinți, şi un trezorier,
atribuţiile căruia sunt practic aceleaşi ca şi în organizaţiile similare în Europa.
Un Comitet executiv, format din 12 membri, inclusiv un Preşedinte şi 11 directori sau
administratori, îşi asumă soluţionarea diverselor probleme, în funcţie de domeniul de activitate.
Fiecare director este asistat de mai mulţi membri şi astfel formează 11 comitete, cu referire la
următoarele domenii :
- comerţul interior,
- comerţul exterior,
- trafic, transport şi comunicaţii,
- legislaţia ;
- banca şi finanţele,
- brevete, mărci de întreprinderi şi modele ;
- emigrarea,
- organizaţia comercială,
- publicitate,
- mijloace,
- verificări de conturi.
Din momentul fondării (anul 1912) până în prezent această federaţie (US Chamber of
Commerce) a suferit anumite schimbări, atât în direcţiile de activitate, cât şi în obiectivele de
realizat. Astăzi Camera de Comerţ a Statelor Unite asigură respectarea principiului de libertate
economică într-un regim de libertate politică.
38

1.3. Misiunea, activităţile şi funcţiile economice contemporane ale Camerelor de Comerţ şi
Industrie
Reieşind din diferitele accepţiuni ale Camerelor de Comerţ şi Industrie, acestea îşi asumă
o misiune interprofesională, a cărui caracter fundamental implică, după decantarea intereselor
private, studierea intereselor generale ale comerţului şi industriei.
Sarcina principală a Camerelor de Comerţ şi Industrie europene este de a promova şi a
apăra interesele generale ale comerţului, ale industriei şi ale serviciilor circumscripţiei lor.
În Grecia domeniile de competenţe ale CCI sunt mai reduse din cauza existenţei mai
multor organizaţii specializate care activează paralel : Camera de navigaţie, Camera hoteliera,
etc.
În Republica Moldova, din contra, Camera este egal competentă în domeniile respective
ale agriculturii şi artizanatului, în timp ce în majoritatea altor ţări cu acest scop au fost create
Camerele Agricole şi Camerele de Meserii.
Servind intereselor membrilor săi, CCI îndeplinesc o dublă misiune :
consultativă şi reprezentativă . Astfel, se menţionează necesitatea de către acestea :
- „a pune la dispoziţia guvernului avizele şi informaţiile care le sunt cerute în domeniul industriei
şi comerţului,
- a prezenta punctul lor de vedere cu privire la atingerea prosperităţii industriei şi comerţului ”
[85, art.11].
Este necesar de notat caracterul monopolist al acestor prerogative, deoarece CCI sunt
abilitate să reprezinte oficial comercianţii şi industriaşii ai circumscripţiei sale, contra unei taxe
achitate de cei din urmă. Camerele de Comerţ şi Industrie sunt solicitate să participe (fiind şi
membre) în numeroase instanţe profesionale locale şi regionale, la lucrările cărora ele sunt direct
asociate, ceia ce le permite să-şi exprime punctul de vedere.
Camerele de Comerţ şi Industrie oferă întreprinderilor o multitudine de servicii care pot
fi grupate în servicii directe şi servicii indirecte[35] .
A. Serviciile directe se încadrează întocmai in cadrul misiunilor CCI. Aceste servicii , care
sunt în permanentă schimbare, sunt în sprijinul şi consultingul „tradiţional” al întreprinderilor.
(Asambleea Camerelor Franceze de Comerţ şi Industrie (ACFCI) evocă in cartea albă din 1997,
termenul „inteligenţa economică”, considerată ca materie primă strategică cu care organizația
consulară trebuie să îmbibe economia locală ). Serviciile directe ale CCI, acordate
întreprinderilor circumscripţiei lor, sunt extrem de numeroase şi diverse. Ele pot fi regrupate în
jurul a patru axe principale, care sunt în mod general de ordin comun pentru toate Camerele
europene :
1) Sprijinul la fondarea întreprinderilor
39

Camerele de Comerţ şi Industrie au vocaţia, în cadrul misiunii lor generale de servicii
acordate întreprinderilor, de a promova spiritul de a întreprinde, a informa, orienta, forma şi
consulta fondatorii de întreprinderi, să valideze proiectele sale de creare a întreprinderii, să
faciliteze formalităţile administrative în ce priveşte înregistrarea întreprinderii , să-i sprijine şi
să-i însoţească în primii trei ani de activitate. Ele la fel au vocaţia să faciliteze accesul
fondatorilor şi tinerilor manageri de întreprinderi la toate sursele de finanţare ce favorizează
crearea activităţi şi dezvoltarea întreprinderii în primii ani de activitate.
În acest context pot fi evidenţiate mai multe direcţii de sprijin acordat întreprinderilor:
Promovarea şi crearea întreprinderii
Pentru a stimula crearea întreprinderilor în Franţa, de exemplu, CCI :
- contribuie la formarea spiritului antreprenorial în cadrul formării iniţiale sau formării
continue, la care participă;
- favorizează apropierea „educaţie – economie” şi cunoaşterea lumii „întreprindere” de
către cei tineri;
Informarea şi orientarea antreprenorilor-fondatori de întreprinderi
CCI organizează seminare de informare ce ţin de tematica creării întreprinderilor,
informează şi orientează viitorii antreprenori în ce priveşte domeniile de antreprenoriat.
Formare colectivă şi consulting individual
CCI propune formări colective pentru viitorii antreprenori ce doresc să creeze sau să dezvolte
întreprinderi individuale , comerciale sau de servicii; întâlniri individuale cu fondatorii cu scopul
consultării în ce priveşte finanţarea şi conducerea afacerii.
Validarea proiectului
După un demers preventiv şi după estimarea viabilităţii business planului, CCI propune
viitorilor antreprenori în procesul de creare al întreprinderii de a fi „însoţiţi” pe parcursul unei
anumite perioade de activitate.
Formalităţi administrative
Conform legislaţiei franceze, toate întreprinderile individuale nou create, societăţile fondate,
deschiderea sucursalelor străine trebuie în mod obligator să fie înregistrate la Centrul de
Formalităţi al Întreprinderilor (CFE).
În Franţa Centrele de Formalităţi ale întreprinderilor au fost create printr-un decret din 18
martie 1981, abrogat şi amplasat printr-un decret din 19 iulie 1996. Ele permit întreprinderilor
de a înregistra într-un singur loc şi într-un singur document declaraţiile cu privire la crearea,
modificarea sau încetarea activităţii sale, care sunt obligate să le facă conform legislației şi
regulamentelor în vigoare.
40

Crearea acestor centre evită multiplele demersuri faţă de organizaţiile distincte (tribunalul de
comerţ, serviciile fiscale, etc.) deoarece Centrul de Formalităţi al întreprinderilor asigură
controlul formal şi transmiterea declaraţiilor, documentelor justificative şi actelor eventuale
destinatarilor de formalităţi. Confidenţialitatea informaţiilor este asigurată. În aşa fel, CFE au un
rol de:
- centralizare a declaraţiilor,
- control formal al documentelor prezentate,
- transmiterea documentelor către organele destinatare, care verifică regularitatea şi validitatea
lor.
2) Sprijinul şi serviciile de consulting pentru întreprinderi
Misiunea de bază a CCI este sprijinul întreprinderilor şi antreprenorilor pe parcursul
tuturor etapelor existenţei, începând cu conceperea proiectului de creare, până la sprijinul în
rezolvarea problemelor apărute. Camerele sunt, în primul rând, un sprijin pentru întreprinderile
mici, fiind finanţate în cea mai mare parte de întreprinderile mari.
Camerele de Comerţ şi Industrie dau avizul său (sub formă colectivă sau individuală)
întreprinderilor, pentru a le permite să atingă anumite performanţe sau pentru a depăşi
dificultăţile de conjunctură sau structură în diferite domenii.
Intervenţii individuale :
Gama domeniilor de intervenţii este largă : de la informarea elementară administrativă
şi reglementară până la diagnosticarea şi prestarea personalizată, începând cu etapa de asistenţă
pentru crearea întreprinderii până la etapa de acţiuni ce vizează ameliorarea performanţelor şi
competitivitatea întreprinderii.
Acţiunile colective :
Acţiunile des primesc o formă colectivă şi tematică, atunci când întreprinderea este
vizitată, de exemplu, de un colaborator de la Cameră, sau un specialist din reţeaua consulară sau
se apelează la un specialist din exterior. Acţiunile colective deseori sunt organizate în comun
cu puterile publice, colectivităţile teritoriale, etc. camera aducându-şi aportul prin mijloacele
sale operaţionale şi cunoaşterea întreprinderilor . Printre subiectele abordate la acest tip de
acţiuni colective, putem menţiona: calitatea, inteligenţa economică, mediul înconjurător, pieţele
străine, inovaţiile, noile tehnologii în informare şi comunicare , etc.
3) Sprijinul în domeniul internaţional
Acţiunea internaţională a CCI se înscrie întocmai în cadrul serviciilor de proximitate
acordate de Camere membrilor săi şi se bazează pe o analiză permanentă a necesitaţilor
exprimate de întreprinderi în vederea acordării unui sprijin dezvoltării internaţionale a
activităţilor lor. Aici este cazul de menţionat că mondializarea reprezintă o sursă formidabilă de
41

oportunităţi pentru întreprinderi şi pentru vitalitatea economiei ţării. Din acest motiv multe CCI
europene au marcat serviciul de sprijin la dezvoltarea internaţională a întreprinderilor ca o
prioritate, mai ales începând cu anul 2003 şi anii ce urmează.
Direcţiile principale de acţiuni în acest context le-am redus la următoarele:
Informarea :
- referitor la pieţe,
- referitor la legislaţie,
- referitor la procedurile financiare.
Promovarea :
- prin însoţirea reprezentanţilor întreprinderilor la marile manifestări economice
internaţionale. Aceste însoţiri pot fi efective atât sub forma individuală, cât si sub forma
colectivă;
- prin însoțirea întreprinderilor din ţările străine în ţara sa.
Consultarea :
- realizarea diagnosticului de export al întreprinderii, şi daca e cazul, sprijinul la
formalizarea demersului său de export ;
- căutarea agenţilor şi partenerilor de afaceri ;
- realizarea şi revizuirea studiului pieţelor .
4) Serviciile de formare profesională pot fi reduse la următoarele:
- a îndruma întreprinderile în domeniul formării : planul formării, calificările, etc.
- a administra sau a subvenţiona formări şi perfecţionări profesionale : formări permanente
a adulţilor, studierea limbilor străine, şcoli de comerţ, etc.
- a administra contractele de ucenicie şi a organiza examenele profesionale ;
- a informa tineretul în ce priveşte lista şi filierele de formare ;
B. Serviciile indirecte includ un ansamblu de misiuni şi activităţi care într-un fel sau altul
participă și contribuie la dezvoltarea economiei locale, regionale şi naţionale. În principiu,
putem considera că crearea şi gestionarea unui ansamblu de servicii industriale şi comerciale,
tehnologice, etc., fac parte din sprijinul dezvoltării economice, la fel ca şi sprijinul creării
întreprinderilor.
Către servicii indirecte acordate întreprinderilor am putea atribui posibilitatea
administrării unui patrimoniu imobiliar sau spaţii de activităţi : zone industriale, de exemplu. Ele
intervin şi pentru a favoriza crearea structurilor temporale, de exemplu „pepinieriile de
întreprinderi” sau „incubatoarele de afaceri”.
Realizarea scopurilor fiecărei organizaţii presupune desfăşurarea unor activităţi specifice,
proces prin care este exprimată, in primul rând, capacitatea organizaţiei de a corela dinamic
42

esursele (umane şi extraumane) cu scopul asumat. Funcţiile organizaţiei, în opinia noastră,
semnifică grupurile de activităţi omogene prin care aceasta îşi realizează scopul organizaţional.
În sistemele deschise, cu autoorganizare, funcţia reprezintă contribuţia pe care un element o
aduce la satisfacerea unei cerinţe a sistemului din care face parte şi dezvoltarea acestuia.
Camerele de Comerţ şi Industrie în toată lumea îndeplinesc funcţii economice bine determinate.
Încercând să clasificăm intervenţiile consulare sau funcţiile CCI, este necesar să remarcăm
două principii fundamentale, necesare de respectat :
- libertatea comerţului şi a industriei ;
- egalitatea utilizatorilor în ce priveşte accesul la serviciile publice.
Analizând activitatea consulară putem deosebi trei mari domenii tradiţionale de intervenţii :
a) funcţiile consultative şi reprezentative ;
b) funcţiile administrative ;
c) activităţi cu caracter industrial şi comercial.
a) Funcţii consultative şi reprezentative [30]
Rolul consultativ al Camerelor stă la originea motivului său de existenţă. Ele sunt
solicitate „să dea guvernelor informaţiile solicitate referitor la industrie şi comerţ, să prezinte
opiniile sale în ce priveşte mijloacele de atingere a prosperităţii acestora » [85, art.11]. Prezintă
interes faptul cum se manifestă astăzi această funcţie consultativă şi în acelaşi timp
reprezentativă.
Audienţa (capacitatea de a fi auzite) Camerelor în diferite ţări diferă sensibil , în
dependenţă de importanţa acestora şi de natura intervenţiilor. Ponderea individuală a audienţei
fiecărei Camere este foarte variată şi se manifestă în funcţie de factori destul de diverşi :
dezvoltarea economică a circumscripţiei (ţării, regiunii), numărul şi calitatea serviciilor, de
reprezentativitate ( reprezentativitate efectiv măsurată prin procentajul electoral) şi de gestiune,
etc.
Nu există nici un domeniu al economiei referitor la care CCI nu s-au exprimat sau nu se
exprimă, fie direct, fie prin intermediul reprezentanţilor săi într-un număr impresionant de
organisme diverse unde ele obţin unul sau mai multe locuri pe plan local, regional, naţional sau
chiar internaţional.
Totodată ţinând cont de multiplicarea modernă a instanţelor în cauză, instituţiile consulare
sunt astăzi numai o grupă de presiune printre multe alte corpuri constituite (partide politice,
sindicate, asociaţii patronale, etc.) şi avizele lor nu mai sunt decât o parcelă din fluxul care
alimentează astăzi, în acest domeniu, puterile publice. E firesc că apare întrebarea dacă funcţia
consultativă a CCI a trecut în rangul doi. Este dificil de a răspunde la această întrebare într-un
mod direct prin „da” sau „nu”. Aici putem face cel puţin trei constatări :
43

- Poate să se întâmple, dar din fericire destul de rar, ca un consens consular să nu poată fi
găsit;
- În al doilea rând, avizul consular este des inclus în avizul altor instanţe;
- Dacă caracterul în acelaşi timp electiv şi universal al instituţiei (există o egalitate pentru
întreprinderile de diferite activităţi şi dimensiuni) este de natură ca să-i confere
obiectivitatea necesară, numai calitatea poate să ofere acestor intervenţii valoarea
suficientă pentru a fi luate în consideraţie. Cu alte cuvinte, la « interprofesionalitate »
reprezentativa trebuie să se alăture profesionalismul expertizei, indiferent de domeniul
temei abordate : juridic, financiar, monetar, fiscal, industrial, comercial, etc.
Este evident şi faptul că organizaţiile consulare naţionale trebuie să fie mai bine „înarmate”,
mai ales în cazul tratării întrebărilor de talie naţională (regulamente, legi, etc.).
Acest fapt explică importanţa funcţiei consultative. Această constatare trebuie să încurajeze
„interconsularitatea” la nivel naţional şi dacă e cazul, la nivel european, etc. Importanţa acestor
funcţii plasează instituţiile consulare pe o treaptă importantă a vieţii economice a ţării.
b) Funcţiile administrative[37]
În acest domeniu am evidenţiat două intervenţii consulare principale :
1. Sprijinul întreprinderilor :
2. Formarea
a) asistenţa tehnică;
b) asistenţa în formalităţi;
c) informaţia economică;
d) sprijinul în domeniul relaţiilor internaţionale.
a) învăţământul superior;
b) aprentisajul (ucenicie) ;
c) formarea continuă.
Una din misiunile de baza ale Camerelor de Comerţ şi Industrie, menţionată mai sus, se
referă la sprijinul întreprinderilor şi întreprinzătorilor, în toate fazele de existenţă ale acestora,
din momentul conceperii proiectului (planului de afaceri) de către fondator, până la sprijinul în
rezolvarea problemelor în legătură cu dificultăţile întâlnite. Cu alte cuvinte, dezvoltarea
economică a circumscripției, fiind însăşi finalitatea (scopul) companiilor consulare, toate
acţiunile lor sunt concepute în favoarea întreprinderii : fie într-un mod direct sau într-un mod
indirect.
În punctul „sprijinul întreprinderilor” noi am grupat acţiunile care contribuie într-un mod
mai direct la ameliorarea mediului dinamic al întreprinderii, şi în punctul “formare” acelea care
ţin a valorifica capacitatea profesională a întreprinderilor, în activitate sau potenţial.
44

. 1. Sprijinul întreprinderilor
a) asistenţa tehnică
Noţiunea de asistenţă tehnică este definită ca „sprijinul prin prestarea serviciilor unei
întreprinderi cu scopul de a-i permite celei din urmă, fie să menţină, fie să-şi amelioreze
performanţele sale, fie să înfrunte dificultăţile conjuncturale, cu ajutorul soluţiilor colective sau
personale „[97, pag.157].
Asistenţa tehnică presupune dibăcie şi profesionalism în egală măsură în domenii variate ale
gestiunii ( informatică, contabilitate, probleme sociale, dreptul afacerii, marketing, etc.) şi
inovaţii tehnice în particular. Ea presupune sprijin şi consultaţii întreprinderilor la diferite etape
ale dezvoltării lor : căutarea noilor pieţe, proiecte de implementare, de investiţii materiale,
managementul calităţii, a mediului şi a securităţii, etc.
Începând cu anii 1960, asistenţa tehnică în favoarea întreprinderilor a căpătat o dezvoltare în
mai multe state. În dependenta de mijloacele sale şi de mediul întreprinderilor-membre, CCI se
organizează pentru a răspunde la necesităţile specifice ale economiei locale. Tradiţional, în
organizaţiile consulare a mai multor ţări putem găsi cel puţin patru categorii de consultaţii, având
ca scop prim contact cu întreprinderile şi animarea mediului economic :
- asistenţă tehnică comerţului ;
- asistenţă tehnică industriei ;
- asistenţă tehnică serviciilor ;
- asistenţă tehnică pentru promovarea internaţionala.
Fiecare CCI î-şi organizează structura fie în servicii specifice aşa ca : industrie, comerţ,
internaţional, turism şi servicii hoteliere, etc. ; fie într-o altă metodă : „ întreprinderi mici”,
„întreprinderi mici şi mijlocii”, „întreprinderi mari”, „comerţul de proximitate”, „marea
distribuţie” etc.
CCI a RM î-şi organizează serviciile în acest domeniu în următoarele structuri : „dezvoltare
economică”, „colaborare internaţională”.
Ansamblul acestor prestări sunt în mod general gratuite în cazul CCI publice şi cu plată in
cazul CCI de drept privat [33].
b) Asistenţa pentru formalităţile administrative
Generalizând informaţia din acest domeniu din mai multe ţări, putem constata că este vorba
de o activitate specifică care se manifestă în doua niveluri : pe plan internaţional şi pe plan
naţional.
Pe plan internaţional, CCI intervin în ce priveşte documentele de ordin comercial
prezentate de întreprinderile exportatoare. În absenţa acestor documente cerute de ţările străine,
tranzacţiile comerciale sau operaţiile de devamare în cel mai des caz nu pot fi efectuate.
45

CCI semnatară prin intervenţia sa contribuie la:
validarea şi înregistrarea documentelor ;
încrederea cumpărătorului în produsele exportate ;
credibilitatea tranzacţiei comerciale.
În mod general CCI intervin regulat pentru :
a viza certificatele de origine, facturi, diverse atestări;
a certifica semnăturile pe diverse documente aşa ca : oferte comerciale, contracte
comerciale, procese verbale ale consiliilor de administrare, etc. ;
a elibera carnetele ATA, veritabile paşapoarte ale mărfurilor, care permit întreprinderii de
a exporta temporar produsele sale în alte tari , suspendând drepturile de vamă şi taxele.
Această procedură vamală simplă şi econoamă, este utilizabilă în cadrul expoziţiilor,
manifestărilor comerciale, prezentarea mostrelor comerciale, instalarea echipamentelor,
etc.
a stabili atestări de existenţă pentru societăţi - membre ale CCI care î-şi îndreaptă
activităţile spre pieţele internaţionale, etc.
Pe plan naţional, după cum am menţionat, în unele ţări Camerele de Comerţ şi Industrie
pot gestiona aşa numitele Centre de Formalităţi ale întreprinderilor (CFE). Create în Franţa în
1981 şi pronunţate obligatorii din 1984, aceste centre oferă servicii publice unde întreprinderile
comerciale depun într-un singur loc şi printr-un singur dosar, diverse şi numeroase declaraţii care
sunt obligate să le depună în momentul creării, în momentul unei eventuale modificări a
statutului sau în cazul încetării activităţii ( în domeniul juridic, fiscal, social şi statistic). E în
competenţa acestor centre de a repartiza între destinatarii finali informaţiile care le revin : grefa
(tribunal), centre fiscale, organizaţii sociale etc.
În Republica Moldova, eforturile instituţiilor publice şi reprezentanţilor sectorului privat s-au
soldat cu deschiderea, în 2006, în raioanele ţarii, a 15 “Ghişee Unice”, care au simplificat
procedurile de obţinere a autorizaţiilor, permiselor, licenţelor de activitate comercială şi prestări
servicii.
Aici trebuie de remarcat că este vorba de o reformă apreciabilă, deoarece ea a reuşit să
înlocuiască printr-o singură formalitate un mare număr de demersuri.
c) Informaţia cu caracter economic
Informaţia cu caracter economic şi de concurenţă este recunoscută astăzi ca o „materie
primă strategică”. Şi în acest domeniu, funcţia de informare a CCI, se înscrie întocmai în rolul
lor de actor al dezvoltării economice.
46

CCI dispun, în acest domeniu, de diverse structuri observatoare, adesea specializate într-un
anumit tip de informaţie; centre de documentare; diverse publicaţii; ceia ce le permite de a
efectua diferite studii generale sau de a răspunde la cereri particulare (cercetări-studii de piaţă,
căutarea partenerilor , domenii de export, etc.)
Drept exemplu putem da unele bănci de date, create de CCI în Franţa : Delphes, prima
bază franceză de date bibliografice a informaţiilor economice (întreprinderi, produse, pieţe),
Teléfirm (localizarea, dimensiunea, activitatea a circa 1,5 milioane de întreprinderi) ;
Firmexport, Télexport, care regrupează cinci bănci de date internaţionale, Firmnet, Resis, etc.
[91, pag.218].
În afara băncilor de date naţionale, există mai multe reţele de informaţii, printre care reţeaua
europeana EIC (Euro-Info-Centre), care merită să fie menţionata. Euro Info Centrele în reţea
europeană sunt specializate în reglementari ale Uniunii Europene (norme, fiscalităţi, cooperări,
programe de cercetare – dezvoltare, etc.). Euro Info Centre este o organizaţie europeană care
numără peste 300 de membri şi care acoperă întreaga Uniune Europeană, ţările candidate pentru
aderarea la UE, precum şi unele ţări mediteraneene ne-membre[127].
Cu o documentaţie europeană permanent actualizată, acces la principalele baze de date ale
Comisiei şi prin contacte privilegiate cu Direcţia Generală "Întreprinderi", Centrele Euro Info
reprezintă sursa ideală de informaţii pentru întreprinderile care doresc să beneficieze pe deplin de
noile oportunităţi oferite de Piaţa Unică.
Rolul de baza al EIC poate fi descris de trei activităţi principale desfăşurate în conformitate
cu principiile non-profit şi acordării de servicii către toate ÎMM - urile, fără discriminare.
Serviciile oferite de EIC sub forma informării, asistenţei primare şi consultanţei, sunt centrate pe
măsuri europene care adesea nu sunt cunoscute de ÎMM - uri, în special de micro-întreprinderi,
dar care sunt capabile să contribuie direct la dezvoltarea lor şi la crearea de locuri de muncă.
Pentru atingerea obiectivelor, EIC cooperează activ cu ceilalţi membri ai reţelei EIC, atât la nivel
naţional cât şi internaţional, sporind astfel "efectul de reţea" prin schimburi de informaţii,
cooperare sau participare la activităţi iniţiate de alţi membri ai reţelei EIC [127].
În ce priveşte bazele de date în Republica Moldova, trebuie să constatăm că CCI a RM deţine
registru membrilor săi, bază de date periodic renovată şi actualizată, dar foarte neînsemnată.
Acest registru numără 1351 agenţi economici [128].
Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” (ÎS „CRIS
„Registru”), una din întreprinderile subordonate Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţiilor are menirea să realizeze proiecte de integrare şi formare a resurselor
informaţionale de stat. Mai mult decât atât, ÎS „CRIS „Registru” este unicul furnizor de produse
şi servicii informaţionale pe piaţa tehnologiilor informaţionale din Republicii Moldova, dat fiind
47

faptul că deţine drepturi exclusive în ceea ce priveşte acordarea unor anumite servicii
informaţionale şi elaborarea produselor, inclusiv de importanţă statală. [128].
Resursele informaţionale de stat se divizează în cele de bază şi cele departamentale.
Registrul de Stat al Unităţilor de Drept (RSUD) face parte din resursele informaţionale de Stat de
bază şi este unicul sistem de evidenţă şi documentare a tuturor structurilor din Republica
Moldova, care au statut de agenţi economici (conform recomandărilor EUROSTAT), – organele
administraţiei publice, întreprinderile, asociaţiile obşteşti, partidele şi alte organizaţii politice,
asociaţii profesionale, de confesiune şi culte religioase, asociaţii de coproprietari în condominiu,
categorii speciale de persoane, care oferă anumite servicii (notari, avocaţi), care sunt numiţi în
continuare „agenţi economici”.
RSUD este destinat pentru colectarea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor cu privire
la agenţii economici, care sunt subiecte ale înregistrării, cu prezentarea acestei informaţii
organelor administraţiei publice ale Republicii Moldova in scopul ridicării gradului de eficienţă
al proceselor de administrare [129] .
Deci, este cazul să constatăm că CCI a RM nu deţine o bază informaţională completă în ce
priveşte agenţii economici ce activează pe teritoriul Republicii Moldova, dar poate utiliza baza
de date de Stat.
Tot odată trebuie sa remarcăm , că astăzi este important nu de a crea un număr oarecare de
noi baze de date, dar de a face în aşa fel, ca fiecare CCI să devină pentru întreprinderi (mai ales
pentru întreprinderile mici şi mijlocii) un punct de consultanţă şi de informare de unde ele pot să
aibă accesul la toate informaţiile disponibile şi utile, şi nu numai în cadrul reţelei consulare, dar
şi in afara ei.
d) Sprijinul în relaţiile internaţionale
În condiţiile mondializării economiei, CCI sunt conştiente de necesitatea absolută de a
reacţiona cât mai curând şi eficace posibil acestor provocări. Bineînţeles că în statele unde
Camerele de Comerţ şi Industrie lucrează în reţea şi anume prin intermediul birourilor sale în
străinătate şi cu ajutorul ghişeului unic interconectat, este mai uşor şi mai eficace de a concentra
eforturile asupra mediului imediat al întreprinderilor mici şi mijlocii candidate la export, inclusiv
şi pentru pieţele noi.
b.2. Formarea
Conform datelor din broşura « The road to EU », publicata în 2002 de Eurochambres şi
stabilite pe baza informaţiilor livrate de organizaţiile consulare naţionale, putem constata că
printre organizaţiile consulare ale celor 43 tari – membre ale Eurochambres, 40 au ca activitate
„formarea” şi numai trei CCI (Danemarca, Slovenia si Anglia) nu au comunicat formarea ca
activitate a sa [105].
48

Dezvoltarea competenţelor constituie inima dezvoltării economice pentru anii ce urmează.
Am evidenţiat cinci constatări ce caracterizează esenţialul socio-economic al acestui început
de secol : [31, 34]
O piaţă de muncă în profundă mutaţie
După o perioadă remarcată prin o abundenţă de braţe de muncă, toate previziunile anunţă
astăzi o insuficienţă de competenţe în multe ţări europene (plecări masive a specialiştilor la
pensie, perturbări demografice, nivelul redus de instruire profesională, etc.) şi în acelaşi timp o
mare rată de şomaj persistă în toate ţările Europei.
Multiple constrângeri pentru întreprinderi
Conducătorii întreprinderilor sunt din ce în ce mai mult supuşi unei responsabilităţi colective
față de salariaţii săi şi de mediul economic al întreprinderii. Ei trebuie să pună în funcţie diverse
metode de previziuni ; este vorba atât de gestiunea de previziuni a posturilor cât şi întreţinerea
competenţelor existente.
Noile aşteptări ale personalului
Astăzi putem urmări o evoluţie a relaţiilor de lucru din partea noii generaţii care nu mai
acordă aceiaşi importanţă valorii muncii, cât şi din partea tuturor salariaţilor, care sunt atinşi de
valurile succesive ale planurilor sociale.
O noua viziune a spaţiului şi a timpului
Dimensiunile internaţionale se afirmă astăzi cu dezvoltarea unei pieţe internaţionale de
muncă, dar şi de formare şi mai cu seamă în jurul unui spaţiu european sau chiar mondial de
educare, formare şi studii.
O diversitate de actori reacţionează sub „ echilibrul puterilor”
Ultimii ani, implicarea statelor a fost din ce în ce mai mare în domeniul formării şi mai ales a
formării profesionale. Competenţa regiunilor a crescut şi ea. CCI îşi au şi ele locul său în acest
domeniu. Şi ceia ce e important astăzi este interpelarea ansamblului de actori care sunt implicaţi
în redefinirea locului şi a rolului lor într-un stat.
Activitatea de formare poate decurge în câteva forme.
a) Învăţământul superior
Cel mai bun exemplu în acest domeniu, după părerea noastră, sunt CCI în Franţa. Mai
mult de 26.800 studenţi de nivelul Bac+2 – Bac +5 absolvesc instituţiile consulare de învăţământ
superior în Franţa. Printre instituţiile superioare, vom cita prestigioasele „Studiile superioare
comerciale” (HEC), la fel ca şi două altele situate şi ele la Paris: „Şcoala Superioară de Studii
Economice şi Comerciale” (ESSEC) şi „Şcoala Superioară de Comerţ din Paris”(ESCP), alte 29
„Şcoli Superioare de Comerţ” situate în provincii (ESC). Mai adăugam aici 7 Şcoli superioare a
dublei competenţe : ştiinţifică şi gestionară (ESDC), 7 „Şcoli de management” (EDM), 16
49

„ Şcoli consulare de ingineri”, 30 „Şcoli de gestiune şi de Comerţ” (EDC), 18 „Şcoli de Comerţ
şi de distribuţie” (ECD), etc. [97, pag.166].
Toate aceste instituţii, care sunt autorizate de puterile publice şi care eliberează diplome
omologate de Educaţia Naţionala în Franţa, sunt gerate sub forma, fie de servicii integrate la
Cameră, fie într-un mod mai autonom, de asociaţii conform legii din 1901, cu taxe de şcolarizare
care variază, în mediu de la 3800 până la 6000 euro/an [97, pag.166].
b) Aprentisajul
Este vorba de o formare iniţială prin alternare (formare tehnologică: teoretică si practică),
destinată de a căpăta calificare profesională, cu alte cuvinte de a însuşi o meserie.
De la bun început (de la origine), CCI au creat relaţii şcoli-întreprinderi cu scopul :
- de a organiza stagii practice integrate ;
- studierea cazurilor în baza situaţiilor reale, studii şi cercetări făcând parte integrată a
învăţământului;
- corp pedagogic de înalt nivel, format în majoritate din practicieni. [96]
În ce priveşte “formarea profesională”, organizarea celui din urma priveşte toţi actorii vieţii
economice şi sociale, publice sau private, chiar dacă „echilibrul puterilor” şi repartizarea
responsabilităţilor diferă de la ţară la ţară, acesta schimbându-se considerabil în ultimii
douăzeci de ani:
- Statul, în primul rând. Misiunile statelor în materia formării profesionale se referă la anii
1950, dar trebuie de remarcat că s-a schimbat mult de atunci. Astăzi statul rămâne
garantul principiului egalităţii de acces a cetăţenilor la formare. El asigură, în acelaşi
timp, o funcţie normativă şi de control în domeniul formării.
- Regiunile. Misiunile care le-au fost încredinţate în domeniul dezvoltării meseriilor (ex :
„Planul regional de dezvoltare a formării” în Franţa) constituie elemente marcante ale
politicilor regionale ale formării ;
- Partenerii Sociali, în unele ţări au fost limitate (destul de îngust) asociaţi la punerea în
funcţie a formării profesionale şi mai ales continuă.
- În ce priveşte specificul Camerelor de Comerţ şi Industrie, ele exercită în domeniul
formării profesionale o misiune consultativă, şi sunt impuse să deschidă şcoli cu scopul
de a răspunde la necesităţile în calificări ale întreprinderilor (Franţa, Germania, Austria).
c) Formarea continuă
Organizarea formării continuă reprezintă unul din mijloacele privilegiate de adaptare a
formării mutaţiilor rapide a mediului economic şi tehnologic, mai ales în timp de criză. Mai mult
ca atât, pentru a răspunde necesităţilor timpului , salariaţii şi managerii trebuie să se formeze pe
parcursul întregii vieţi active şi să cultive o mobilitate profesională cât mai mare. CCI au în acest
50

domeniu o experienţă destul de veche, trecută prin cursuri serale (şcoli, centre de perfecţionare a
cadrelor, centre de afaceri, etc.) cursuri de perfecţionare în domeniul gestiunii şi a limbilor.
În activitatea Camerelor mai multor ţări putem găsi formarea continuă şi anume în
domeniile : diverse funcţii la întreprindere (direcţie, gestiune, secretariat, management,) formare
generală şi mai ales în limbi străine, etc. Organizaţiile consulare în unele ţări (ex. Franţa) propun
formare continuă în sectoarele terţiare (comunicare, servicii hoteliere, restaurante, etc.)
Efectuând analiza acestui tip de activităţi în cadrul mai multor Camere europene, putem
remarca trei moduri diferite de organizare a formării continuă :
1. În cadrul diferitor structuri (secţii, departamente, direcţii) ce există la Cameră, cu alte
cuvinte nu în cadrul unei organizații sau structuri particulare.
2. În cadrul unei sau mai multor structuri particulare ale Camerei (secţii, departamente,
direcţii), adică gerată sub forma serviciilor integrate în cadrul camerei.
3. Organizaţii, instituţii gerate într-un mod autonom (şcoli, centre, instituţii, etc.)
c) Activităţi cu caracter industrial şi comercial
În afară de activităţile consultative şi administrative, care reprezintă un vast câmp de
acţiune, există un al treilea domeniu de intervenţie al companiilor consulare : activităţi cu
caracter industrial şi comercial.
Camerele de Comerţ şi Industrie europene sunt instituţii ale vieţii economice, având
vocaţii specifice naţionale, locale şi regionale. În acest fel ele î-şi asumă o responsabilitate în
dezvoltarea economică a circumscripţiei lor.
CCI de drept public în acest scop iau iniţiativa, fie singure, fie în asociaţie cu alte
colectivităţi locale, sau organizaţii, de a crea echipamente (dotări) publice ce ar facilita
dezvoltarea întreprinderilor.
Putem cita printre astfel de intervenţii ale Camerelor, următoarele :
- gestiunea porturilor de comerţ, de pasageri, de pescuit (Franţa, Italia) ;
- gestiunea aeroporturilor (Franţa, Italia) ;
- gestiunea gărilor rutiere de pasageri sau a centrelor rutiere (Franţa, Italia) ;
- crearea zonelor de activităţi economice, construcţie şi închirierea uzinelor – releu (Franţa,
Italia) ;
- lansarea şi gestiunea echipamentelor turistice – parkinguri, servicii pe rute auto sau spaţii
comerciale, palate de congrese, suprafeţe de expoziţii (Grecia, Spania, Franţa, Italia,
Luxemburg)
- fondarea şi gestiunea antrepozitelor şi magazinelor generale, zone de activităţi şi
pepiniere pentru întreprinderi.
51

Paralel cu acţiunile lor în domeniul echipamentelor publice Camerele contribuie la
dezvoltarea economică :
- gerând burse de valori mobiliere (Spania, Italia), burse de comerţ şi burse maritime ;
- participând la crearea şi gestiunea societăţilor financiare de dezvoltare regională şi a
comitetelor de expansiune economică.
Totodată, relativ des se pune întrebarea daca poate o Camera de Comerţ să creeze
singură sau în parteneriat o structură juridică independentă, pe timp ce ea este de drept public.
Teoretic, nici într-o ţară nu ar trebui sa fie interzicere unei idei de acest tip, pe timp ce nu
contravine legislaţiei. În ce priveşte aspectul practic, fiecare caz ar trebui examinat aparte. Şi în
primul rând din punct de vedere al respectării unor principii care se aplică companiilor
consulare :
- specialitatea : rămâne oare Camera de Comerţ şi Industrie în acest caz în câmpul său de
activitate ?
- libertatea comerţului şi a industriei : acţiunea menită nu deformează libera concurenţă,
atribuindu - i Camerei o poziţie dominantă ?
- egalitatea utilizatorilor faţă de serviciul public : nu favorizează Camera o careva
categorie de membri, în detrimentul alteia ?
Pe plan de oportunitate, după cele menţionate mai sus, trebuie de examinat, necesitatea şi
interesul veridic al Camerei de a fonda o altă unitate juridică, diferită de a sa. Şi dacă este cert, că
CCI nu poate interveni pe piaţă doar decât prin acest mod, s-ar putea accepta aşa modalitate, dar
cu o mare prudenţă de a nu „dărâma” instituţia sau de a pune în discuţie statutul său.
Concluzii și argumentarea direcțiilor de cercetare
În scopul identificării premiselor obiective ale funcţionării Camerelor de Comerţ şi
Industrie, capitolul I debutează cu o analiză de sinteză a creării şi funcţionării Camerelor de
Comerţ şi Industrie. Pornind de la misiunea acestor organizaţii nonguvernamentale , care este
diferită, în funcţie de ţara de unde vin, am evidenţiat rolul pe care îl au aceste organizaţii în
reprezentarea intereselor agenţilor economici pe plan naţional şi internaţional, în oferirea de
consultaţii în anumite domenii, în crearea unui mediu de afaceri consolidat, corelat cu
stimularea iniţiativei private. În acest sens am definit mediul de afaceri, pornind de la diferite
accepţiuni existente în literatura de specialitate, am diferenţiat utilizarea diferitor noţiuni, cum ar
fi, „mediu de afaceri”, „mediu extern”, „mediu ambiant”, „mediu înconjurător”, „mediu
concurenţial”.
Mediul în care activează o organizaţie l-am clasificat în trei tipuri: mediu stabil, mediu
schimbător, mediu turbulent. În literatura de specialitate se mai operează şi cu noţiunea de
52

mediu concurenţial, care este abordat ca mediul extern al întreprinderii, prin care se înţelege
ansamblul factorilor externi acesteia, factori a căror existenţă este susceptibilă de a-i influenţa
comportamentul şi performanţele sale, afectând-o într-un fel sau altul. Deoarece impactul poate
fi direct (acţiunile concurenţei) sau indirect (schimbări generale în climatul de afaceri), analiza
mediului extern trebuie realizată în două contexte diferite: contextul concurenţial (mezomediul),
generat de elemente aflate în imediata vecinătate a organizaţiei şi caracterizat prin posibilităţi
sporite de influenţare a acesteia, respectiv contextul general (macromediul), mai îndepărtat şi cu
posibilităţi mai reduse de influenţă asupra întreprinderii. În acest context, am putea diferenţia
mediul extern al firmei de mediul ei concurenţial.
Schimbările impuse în mediul de afaceri al Republicii Moldova este influenţat şi de
schimbările generale care intervin în societate. Astfel, începând cu finele secolului XX şi,
îndeosebi, la începutul secolului XXI tot mai mult se insistă asupra creării Societăţii
Informaţionale şi a Cunoaşterii, în care informaţia şi cunoştinţele joacă un rol decisiv în
dezvoltarea economică a statelor lumii. Societatea cunoaşterii constituie apogeul dezvoltării
societăţii omeneşti, în care cunoaşterea este ultima şi cea mai înaltă sursă fundamentală a puterii
sociale. În acest context, am prezentat caracteristicile comparative ale societăţii industriale vis-a-
vis de societatea cunoaşterii.
În condiţiile unui mediu dinamic, în care schimbările au o acceleraţie deosebită, tot mai
insistent se impune necesitatea unei organizaţii care ar contribui la crearea unui mediu de afaceri
propice, care ar reprezenta interesele acestora în sistemul relaţiilor economice externe şi în
relaţiile cu autorităţile guvernamentale. O astfel de organizaţie există în multe ţări din lume,
inclusiv şi în Republica Moldova. Este vorba despre Camera de Comerţ şi Industrie, care este o
organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă şi care are menirea de a contribui la
soluţionarea problemelor expuse mai sus.
În capitolul I am prezentat de asemenea evoluţia Camerei de Comerţ şi Industrie de la
apariţia acesteia până în momentul de faţă şi am analizat esenţa instituţiei, rolul ei în viaţa
economică a ţării.
Camerele plasează intervenţiile sale în ţesutul social şi economic în trei niveluri cu sau fără
ierarhie între ele : Camerele locale ; Camerele regionale ; Camerele de nivel naţional. Natura lor
profundă le leagă de Stat şi de antreprenori, deoarece ele sunt alese de mediu de afaceri şi de
antreprenoriat. Tot odată sunt „consulare” deoarece sunt rezultatul alegerii, şi prin aceasta au
vocaţie publică. Organizaţiile consulare care există astăzi pe glob, pot fi clasificate, cel puţin în
două categorii : de drept public şi de drept privat.
Deşi Camerele de Comerţ şi Industrie din lume au multe elemente comune, pe de o parte, şi
elemente, ce ţin de specificul naţional, pe de altă parte, totuşi distingem, şi în teză prezentăm
53

analiza comparativă a două modele de bază: modelul anglo-saxon şi modelul romano-germanic
al Camerelor de Comerţ şi Industrie. Este prezentată evoluţia companiilor consulare în Uniunea
Europeană şi mai detaliat a celor din Franţa, precum şi a organizaţiilor de acest tip din Statele
Unite ale Americii.
Reieşind din diferitele accepţiuni ale Camerelor de Comerţ şi Industrie, acestea îşi asumă o
misiune interprofesională , a cărui caracter fundamental implică, după decantarea intereselor
private, studierea intereselor generale ale comerţului şi industriei. Camerele de Comerţ şi
Industrie oferă întreprinderilor o multitudine de servicii care pot fi grupate în servicii
directe (sprijinul la fondarea întreprinderilor , sprijinul şi serviciile de consulting pentru
întreprinderi, sprijinul in domeniul internaţional, servicii de formare profesională) şi servicii
indirecte , care includ un ansamblu de misiuni şi activităţi care într-un fel sau altul participă la
dezvoltarea economiei locale, regionale şi naţionale.
Analizând activitatea consulară am evidenţiat trei mari domenii tradiţionale de intervenţii,
care le-am grupat în : funcţiile consultative şi reprezentative ; funcţiile administrative ; activităţi
cu caracter industrial şi comercial.
Pornind de la cele expuse mai sus, am înaintat drept obiectiv de bază cercetarea complexă a
activității Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova prin prisma asigurării unui
mediu de afaceri stabil, onest , coerent şi propice dezvoltării sectorului privat, unei economii de
piaţă reale, durabile şi deschise spre exterior.
În acest scop direcțiile de cercetare înaintate sunt:
Studierea experienței dezvoltării Camerelor de Comerț și Industrie din Franța, ca țară
care a dat naștere acestor instituții și modelul activității cărora stă la baza activității
CCI RM;
Evidenţierea misiunii şi determinarea funcţiilor economice contemporane ale
Camerelor de Comerţ şi Industrie și determinarea gradului de compatibilitate cu
misiunea și funcțiile realizate de CCI a RM;
Analiza structurii organizatorice a CCI a RM, ca element important a asigurării
activității viabile a acesteia, şi înaintarea unei structuri îmbunătăţite;
Efectuarea unui sondaj în rândul agenților economici membri ai CCI RM și a
agenților economici ce nu sunt membri ai organizației menționate în vederea stabilirii
direcțiilor de activitate a CCI RM privind acordarea sprijinului așteptat de aceștia în
crearea şi dezvoltarea întreprinderilor.
Problema ştiinţifică importantă, soluționată în teză se referă la cercetarea de pionierat
pentru Republica Moldova a Camerelor de Comerț și Industrie ca sistem complex de
reprezentare a intereselor antreprenorilor și evidențierea unor direcții prioritare de dezvoltare a
54

Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în strânsă legătură cu dezvoltarea
mediului de afaceri a Republicii Moldova, luând în considerare experiența internațională a altor
organizații de acest tip.
55

2. EVOLUȚIA CAMEREI DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A REPUBLICII MOLDOVA
VS EXPERIENȚA FRANCEZĂ; INFLUENȚE MEDIUL DE AFACERI - CCI
2.1. Experienţa creării şi dezvoltării organizaţiilor consulare în Franţa
Experienţa mondială a Camerelor de Comerţ şi Industrie ne permite evidenţierea
unor activităţi cu impact major asupra dezvoltării economice din ţară. Organizaţiile consulare în
Franţa sunt formate din mai multe tipuri de organizaţii: camerele de comerţ şi industrie, camerele
de meserii şi artizanat, camerele agricole. Prezintă interes studierea particularităţilor acestora,
evidenţierea unor trăsături comune între ele.
Camerele de Comerţ şi Industrie. Legea fundamentală conform căreia sunt
organizate şi funcţionează camerele de comerţ şi industrie datează din 9 aprilie 1898. Această
Lege la originea sa se numea “relative aux Chambres de Commerce et aux Chambres
Consultatives des Arts et Manufactures” – „referitor la Camerele de Comerţ şi Camerele
Consultative de Artă şi Manufacturi”. De atunci Camerele Consultative de Arte şi Manufacturi
au fost suprimate şi au obţinut denumirea lor actuală de „Camere de Comerţ şi Industrie”. CCI
pot avea o circumscripţie interdepartamentală, departamentală sau intra-departamentală (mai
multe Camere în acelaşi departament) [91, pag.4]. Legea din 9 aprilie 1898, articolul 1,
alineatul 2 conţine definiţia companiilor consulare, ca fiind “organizaţii publice”.
Serge Passeron, în lucrarea “L’autonomie de gestion des établissements publics
nationaux »[95, pag.140-146] clasează CCI printre organizaţiile publice naţionale, dar tot odată
acordându - le un loc particular. El ezită să le plaseze în categoria organismelor publice cum ar
fi EDF( Electricité de France), GDF (Gaz de France), S.N.C.F. ( La Société Nationale des
Chemins de Fer) şi altele.
În aceeaşi lucrare, autorul preferă să situeze CCI în categoria organizaţiilor publice
cu caracter corporativ, din moment ce Consiliul de Stat nu contrazice acestui punct de vedere
prin avizele sale din 1940, 1950 si 1952. Întreprinderile reprezentate de delegaţi sunt de
importanţă economică inegală. Delegaţii sunt mijlocul lor de exprimare, dar nu urmând scopul de
a fi reprezentaţi individual. Cu alte cuvinte, Asambleele consulare reprezintă nişte grupe : modul
lor de reprezentare e colectiv. Acestea sunt instituţii ce reprezintă colectivităţi parţiale. Această
caracteristică nu pare de natura să fie exclusă din rândul instituţiilor republicane, marcate de
influenţa Codului Civil şi de Administrarea imperiului. În această privinţă, nu este absurd faptul
că evoluţia recentă confirmă controlul instituţiei de către magistraţii de la curtea de conturi.
Controlul de către curtea de conturi şi jurisprudenţa consiliului de Stat garantează
instituţiei consulare o dezvoltare coerentă evitând derivările şi abuzurile, tot în acest titru ca şi
modalităţile de control, efectuate de o tutelă tradiţional încredinţată Ministerului de Comerţ , şi
mai recent unei cotutele Ministerului de Comerţ şi Ministerului Industriei [95, pag.158].
56

Este de menţionat faptul că, articolul 2 al legii din 9 aprilie 1898 modificat părea să
ofere ministerului o putere aproape nelimitată, făcând recurs că avizul municipal al comunei, în
care se planifică instalarea unei CCI, celui al Consiliului General şi al CCI departamentale în
cauză trebuie să fie date prealabil. Actul trebuie să aibă forma unui Decret al Consiliului de Stat,
indiferent de faptul dacă este vorba de crearea unei camere, regruparea companiilor consulare
sau radierea lor. Aceleaşi observaţii se pot face în cazul cererii de modificare a limitelor
circumscripţiei CCI. Dar tradiţiile urmate de un Stat liberal au fost întotdeauna de a lăsa
Asambleele sa se exprime liber, fără a le forţa şi nu a existat până în prezent nici un caz de
fondare, regrupare sau radiere a unei camere fără dorinţa corpului electoral în cauza.
Actualmente tutela este efectuată în mod alternativ. Ea este împărţită în tutela pentru
afaceri administrative (Ministerul Comerţului) şi o tutelă însărcinată cu alte afaceri (economice)
exersate de Ministerul Industriei. După cum menţionează A.P.Nouvion , ar fi mai bine dacă
această tutelă ar fi organizată într-o formă de delegaţie interministerială a acestor două
departamente ministeriale [91, pag.139].
Organizarea geografică a Camerelor de Comerţ şi Industrie este bine structurată. Ele pot
avea, după cum am menţionat mai sus, o circumscripţie interdepartamentală, departamentală sau
intra-departamentală. În total astăzi există 153 Camere la nivel național și 112 la nivel
internațional. Cele din Paris şi Versailles constituie fiecare, în virtutea organizaţiei administrative
particulare a regiunii pariziene, o Cameră de Comerţ interdepartamentală [130].
Există 27 CCI Regionale (CCIR), inclusiv cinci î-şi au sediul în departamentele
d’outre mer, instituţii publice care la fel ca și Camerele Teritoriale, acoperă circumscripţiile de
acţiune regională. CCIR coordonează eforturile şi mijloacele CCI care le sunt membre, cu
scopul realizării acţiunilor de interes regional. Menirea lor este să contribuie la studiile tehnice
şi economice ale întreprinderilor la nivel regional. Asambleea Permanentă a CCI (APCCI) a fost
fondată în 1964, iar în 1991 a devenit Asambleea Camerelor Franceze de Comerţ şi Industrie
(ACFCI) [118].
La nivelul regiunii Pariziene, Uniunea Camerelor de Comerţ şi Industrie (UCCIRP),
organ de legătură şi de înţelegere, permite de a coordona poziţiile şi acţiunile companiilor
consulare în ce priveşte problemele regionale şi să exprime un aviz comun pe lângă prefectul
regiunii în cauză. Companiile consulare - membre ale UCCIRP sunt :
- Camera de Comerţ şi Industrie Paris (CCIP) ;
- Camera Regională de Comerţ şi Industrie Ile-de-France, CCI Essonne, CCI Meaux ;
Melun şi CCI Versailles.
În regiunea Ile-de-France, companiile sunt membre a unui comitet de legătură
care asociază Camerele de Comerţ şi Industrie, Camerele de Meserii şi Camerele de Agricultură
57

a regiunii pariziene. Şi dacă instituţia este caracterizată de o mare stabilitate, legea din 9 aprilie
1898 rămânând până în zilele noastre constituţia fundamentală a funcţionarii sale, putem constata
dorinţa (voinţa) sa de a se adapta la economia modernă şi mai ales la noile structuri
descentralizate a funcţionarii impuse de recenta politică de regionalizare.
Organizaţiile care regrupează CCI la nivel naţional sunt :
Asambleea Camerelor Franceze de Comerţ şi Industrie, din 1964 are un statut de
instituţie publică, coordonează poziţiile şi acţiunile Camerelor Regionale şi Locale.
ANDDOM (Association Nationale pour le Développement des Départements d’Outre-
Mer) creată la 16 noiembrie 1982, a succedat ANDAG, cea din urmă constituită la 27
iunie 1979. ANDDOM este competentă pentru cele patru departamente d’Outre –Mer, pe
când ANDAG era competentă doar pentru Antilles si Guyana Franceză. Asociaţia are ca
obiectiv promovarea dezvoltării economice şi în particular a dezvoltării industriale,
agricole, artizanale şi altele a departamentelor Guadelupa, Guyana, Martinica ,
Reunion şi în acest sens ea poate recurge la toate măsurile care servesc la atingerea
obiectivului social : studii şi cercetări ; la acţiuni de promovare.
O conferinţă permanentă a companiilor consulare africane şi Franceze reuneşte 20 de
Camere Franceze şi 24 Camere Africane. Această conferinţă favorizează menţinerea şi
dezvoltarea legăturilor de cooperare şi de prosperare a afacerilor întemeiate între Franţa şi
ţările francofone pe parcursul mai multor decenii.
UCCIFE (Union des Chambres de Commerce et d’Industrie Française à l’Etranger) este o
organizaţie recunoscută de utilitate publică, al cărui sediu se găseşte la Paris. UCCIFE
coordonează acţiunile a 107 companii consulare implantate în 77 ţări şi reprezentanţi ai
puterilor publice şi a instituţiilor consulare. Ele colaborează direct cu serviciile « Comerţ
exterior » ale CCI din Franţa pentru a facilita pătrunderea oamenilor de afaceri francezi
pe pieţele străine [127]
UCCIFE regrupează: Camerele de Comerţ şi Industrie franceze din următoarele ţări :
Republica sud Africana, Algeria, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Cili, Colombia,
Spania, Statele Unite, Finlanda, Franţa, Marea Britanie, Grecia, India, Indonezia, Iran, Italia,
Japonia, Maroc, Mexica, Nigeria, Norvegia, Noua-Zelandă, Panama, Paraguai, Ţările de jos,
Peru, Portugalia, R.F.A., Singapurul, Suedia, Tailanda, Turcia, Uruguay, Venezuela, Zimbabwe,
etc. [131].
Funcţionarea şi organizarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în Franţa
Alegerile
Pe parcursul a trei secole, delegaţii (numiţi de CCI în Franţa membri) au fost aleşi de
antreprenori şi apoi confirmaţi de puterile publice. Nivelul autonomiei Camerelor de Comerţ şi
58

Industrie este direct legat de regulile de alegeri, şi anume componenţa şi importanţa corpului
electoral, modul de scrutin. Astăzi aceste reguli sunt caracterizate de o planificare destul de
complicată, dar solidă a structurilor reprezentative ale camerelor şi un sufragiu cu adevărat
„universal”, şi sunt rezultatul unui lung parcurs. Pentru a simplifica aceste procese, putem
deosebi patru mari etape, însemnate de reformele principale din 1908, 1961, 1987 si 2004.
Statutul companiilor consulare, din 1898, nu abordează problemele electorale, cu excepţia
constatării faptului că deputaţii sunt aleşi pentru 6 ani şi pot fi realeşi fiecare doi ani.
Reforma ce ţine de Legea din 19 februarie 1908 se caracterizează prin două inovaţii
importante : prima e instaurarea unui veritabil sufragiu « universal » şi a doua e structurarea
camerelor de comerţ în categorii profesionale. E de notat şi faptul că femeile comerciante, care
din 1908 aveau deja dreptul la vot, pot fi alese numai începând cu 1923 şi că începând cu anul
1924 listele electorale vor avea ca bază de date Registrul de Comerţ şi Societăţi (RCS), creat încă
în 1919.
Decretul din 3 august 1961 a introdus reforma care a avut ca consecinţe următoarele două
inovaţii fundamentale :
- caracter obligatoriu a categoriilor profesionale ;
- crearea “delegaţilor consulari”.
Legea din 16 iulie 1987, era acea pe care se baza regimul de alegeri până în 2004. In
noiembrie 2004 ultimele alegeri care au avut loc la acel moment s-au desfăşurat în conformitate
cu Legea menţionată, ţinând cont de diferite texte legislative şi regulamente, care au modificat
regulile electorale în mod substanţial. Putem evidenţia următoarele principale schimbări :
- Mandat de cinci ani. Până atunci, membrii titulari erau aleşi pentru o perioadă de şase
ani şi Asambleea realegea fiecare trei ani jumătate din ei.
- Vot prin corespondenţă. Dacă până atunci, paralel cu votarea fizică la primărie, votarea
prin corespondenţă exista deja, atunci din 2004 cel din urmă a devenit singurul mod de votare
electorală.
- Modificarea corpului electoral. Pentru a fi elector, e suficient să fii comerciant cel puţin
doi ani şi nu cinci cum era anterior, să fii reprezentant legal al unei întreprinderi care desfăşoară
activitatea tot nu mai puţin de doi ani, sau să fii numit de conducătorul întreprinderii ca elector
suplimentar, în cazul întreprinderii de o anumita dimensiune.
- Reducerea vârstei de eligibilitate la 18 ani. Pentru a fi eligibil la CCI, e nevoie sa ai cel
puţin 18 ani , şi nu 30 ani cum era la alegerile precedente.
- Extindere pentru cetăţenii Uniunii Europene. Eligibilitatea a fost deschisă pentru cetăţenii
a 25 ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi pentru Lihtenştein, Norvegia şi Islanda, fiind
semnatare a acordului Spaţiului Economic european.
59

- Delegaţii consulari. Ei nu vor mai avea funcţii în interiorul CCI. Unica lor misiune va fi
de a alege judecătorii consulari.
Structura organizaţiilor consulare în Franţa
Organizarea unei Camere de Comerţ și Industrie in Franţa are multe puncte comune cu cea
existentă în Republica Moldova, dar, având o experienţă mult mai bogată, are şi unele elemente
specifice [36].
Asambleea Generală este organul deliberant al instituţiei publice. Ea reuneşte membrii
titulari (cu vot deliberant) şi membrii asociaţi (cu vot consultativ). La lucrările ei participă şi
consilierii tehnici. Aceștia sunt numiţi de Asambleea Generală la propunerea Preşedintelui. Ei
sunt aleşi reieşind din competenţele pe care le au într-un domeniu particular. Activitatea
acestora necesită executarea diferitor avize tehnice în diverse domenii, impuse de administraţie
prin care pot să influenţeze luarea deciziilor de către CCI. Asambleea este suverană pentru a
trata afacerile camerei conform regulamentului său interior.
Asambleea Generală examinează problemele cu caracter general în ce priveşte situaţia
economică şi starea mediului de afaceri din unităţile teritoriale (circumscripţiile) unde
funcţionează. De asemenea examinează dările de seama şi conturile anuale, prezentate de Birou
pentru anul precedent şi aprobă proiectul de buget pentru anul următor, alege membrii Biroului şi
Preşedintele Camerei. Ea adoptă şi modifică regulamentul interior.
În cadrul puterii sale generale de deliberare, Asambleea Generală poate vota indemnizaţii
pentru membrii Asambleei, destinate să compenseze cheltuielile de deplasare, la fel şi
îndemnizaţii globale pentru cheltuielile de mandat al biroului, este organul, care pune în
funcţiune, prin deliberare, procedura de demisie din funcţie a membrilor Asambleei care s-au
abţinut de a se prezenta la Asambleele Generale pe parcursul a şase luni fără motiv legitim.
Ea abilitează Preşedintele de a exercita o acţiune în justiţie, de a semna acordurile
(convenţiile), de a semna actele autentice, etc. În acest sens, Asambleea Generală informează
preşedintele după fiecare elecţiune despre împuternicirile semnăturii preşedintelui şi şefului de
trezorerie, precum şi funcţiile directorului general. Decretul din 18 iulie 1991 (articolul 49)
prevede că regulamentul interior trebuie să determine raporturile Camerei cu consilierii tehnici şi
membrii asociaţi , fără alte precizări. Asambleea Generală regrupează membrii titulari aleşi,
membrii asociaţi şi consilierii tehnici, primii fiind unicii cu drept de vot. Componenţa sa este
modificată la fiecare alegere consulară. Ea reuneşte toate categoriile (şi subcategoriile)
întreprinzătorilor.
Deciziile luate de Asambleea Generală sunt adoptate cu majoritatea absolută a voturilor care
trebuie să prezinte mai mult de jumătate din numărul de membrii în funcţie. Alte reguli de
funcţionare ale Asambleei Generale (periodicitatea reuniunilor de exemplu) sunt determinate în
60

egulamentul interior al camerei. Prefectul sau subprefectul localităţii în cauză, are acces la
Cameră şi poate participa la discuţiile şi lucrările Asambleei Generale, având vot consultativ. El
trebuie să primească o convocare (invitaţie) pentru fiecare reuniune a Asambleei Generale.
Biroul, ales de Asambleea Generală, constituie un organ consultativ pe lângă Preşedinte.
Biroul poate să trateze probleme privind Asambleea Generală în condiţiile prevăzute de
regulamentul interior. Biroul Camerei este ales de Asambleea Generală şi are următoarea
componenţă [97, pag.113] :
- un Preşedinte care reprezintă o categorie profesională ;
- vice-preşedinţi (cel puţin doi), care trebuie să reprezinte alte categorii profesionale,
- un trezorier ;
- unul sau doi secretari.
Numărul de vice-preşedinţi şi secretari poate fi mărit cu autorizarea tutelei. Regulamentul
interior al Camerei fixează condiţiile pentru a fi membru de Birou.
Nimeni nu poate fi simultan membru al Biroului unei Camere de Comerţ şi Industrie şi membru
al Biroului a unei Camere Artizanale. Dacă o persoană a acumulat două funcţii, ea trebuie să
aleagă în timp de 10 zile. În lipsa alegerii uneia din funcţii, se consideră aleasă funcţia mai
recentă. Toate posturile vacante în Birou sunt imediat completate. Deci este recomandat de a
prevedea locurile vacante pe parcursul Asambleei Generale. Şi dacă cea din urmă e prevăzută
pentru o dată mai îndepărtata, se consideră oportun de a convoca şedinţa extraordinară.
Membrii Biroului pot fi demisionaţi din funcţie pentru greşeli grave printr-o hotărâre
motivată a miniştrilor sau ministrului de tutelă a camerei, conform unei proceduri stabilite.
(articolul 17 al decretului din 1991). Preşedintele şi trezorierul î-şi asumă responsabilităţile cele
mai importante. Preşedintele este reprezentantul oficial al Camerei şi aplică în practică deciziile
ei. Trezorierul pregăteşte bugetul şi urmăreşte executarea lui. Ceilalţi membrii ai Biroului nu au
puteri proprii, dar pot primi împuterniciri din partea Preşedintelui.
Putem spune că Biroul are un rol esenţial, deoarece el aplică hotărârile, propune şi
execută politica Camerei, asigură contactul cu puterile publice. Biroul este organul executiv, el
este informat de principalele dosare, organizează lucrările şi propune decizii. Practic, Biroul
constituie instanţa de discuţii (dezbateri) şi consultaţii în jurul preşedintelui, și se reuneşte o dată
în lună la convocarea Preşedintelui. Biroul nu poate, în absenţa unui text legislativ sau
reglementar, să beneficieze de o delegare a puterii din partea Asambleei Generale. Oricum, el
poate fi însărcinat de Asamblee pentru o problemă concretă.
Preşedintele este persoana, care reprezintă juridic Camera: semnătura convenţională, cu
posibilităţi de delegare a semnăturii, reprezentare în justiţie. Preşedintele este ales odată cu
61

ceilalţi membrii ai Biroului. Pentru a fi ales el trebuie să îndeplinească două condiţii prevăzute
de decret şi care trebuie să figureze în regulamentul interior :
- să nu depăşească durata maximală a funcţiilor care poate să execute un Preşedinte sau un
membru al Biroului ;
- să nu depăşească o limită de vârstă.
În plus, regulamentul interior poate să prevadă, eventual, o durata minimală de mandat
exercitată de un membru pentru ca să fie Preşedinte sau membru de Birou.
Preşedintele se află în fruntea Asambleei alese şi are următoarele atribuţii:
convoacă Asambleea Generală, fixând ordinea de zi, prezidând-o;
convoacă Biroul, fixând ordinea de zi şi prezidându – l;
are acces la toate comisiile. Oricum el nu poate participa la voturile comisiei
financiare şi comisiei de pieţe;
este reprezentantul legitim al Camerei la Camerele Regionale de Comerţ şi
Industrie (CRCI) şi la Asambleea Camerelor Franceze de Comet şi Industrie
(ACFCI). În afara reţelei consulare, Preşedintele are vocaţia de a reprezenta
Camera în faţa diverselor organisme;
are ca funcţie executarea bugetului în virtutea articolului 56-2 a decretului din 18
iulie 1991.
Preşedintele este gestionarul cheltuielilor Camerei. Exercită atribuţiile în ce priveşte
personalul. Este singurul desemnat care dispune de puterea de a recruta, în special directorul
general (după avizul biroului), de a numi în funcţie, de a sancţiona şi de a concedia
personalul Camerei. Totodată, el poate să delegheze semnătura sa directorului general în
virtutea autorităţii exercitate de cel din urmă pentru serviciile Camerei.
Preşedintele este responsabil de acţiunile sale în faţa Asambleei Generale şi a Biroului.
Asambleea dispune de dreptul suveran de a refuza bugetul sau un alt oarecare proiect care nu
corespunde bunăvoinţei colective. Litigiile constituie competenţa jurisdicţiei administrative.
Cele mai des sunt întâlnite litigiile referitoare la abuzul de putere al Preşedintelui.
Activitatea Preşedintelui poate fi suspendată sau Preşedintele poate fi declarat demisionat din
funcţie printr-o decizie motivată a ministrului sau miniştrilor de tutelă a Camerelor pentru
greşeli grave în exercitarea funcţiilor sale, conform unei proceduri stabilite. Preşedintele se
expune unei responsabilităţi specifice în caz de contradicţii între ordonator şi contabil.
Comisiile pregătesc lucrările Asambleei Generale şi, dacă e cazul, ale biroului. Comisiile
sunt organe consultative, cu excepţia celor care sunt create liber pentru a studia o problemă
concretă (industrie, comerţ, servicii, relaţii internaţionale, etc.). Existenţa comisiilor nu este
prevăzută de lege, în mod general, ea este prevăzută în regulamentele interioare. Trei comisii
62

sunt obligatorii : de finanţe, de examinare a bugetelor şi conturilor; de pieţe şi Comisia CPL
(Commission Paritaire Locale), care poate avea o putere de decizie în domeniul statutului
personalului, fără a încălca regulile naţionale.
Directorul general, numit de Preşedinte, are ca atribuţii gestionarea serviciilor
Camerei, administrarea personalului şi controlul executării bugetului.
Serviciile Camerei de Comerţ şi Industrie sunt dirijate de un secretar general sau de un
director general, şi primul şi al doilea fiind numiţi de Preşedinte şi plasat în vârful aparatului
administrativ sub autoritatea celui din urmă (art.16 al decretului n 88-291 din 18 martie 1988,
art. 51 al decretului din 91-739 din 18 iulie 1991 şi rubrica specială ce figurează în
majoritatea regulamentelor interioare ale Camerelor). Tot acest decret determină funcţiile
(atribuţiile) directorului la fel ca şi condiţiile care trebuiesc respectate pentru ca delegarea
semnăturii şi reprezentării autorizate de Preşedinte să fie validate. Pentru ca să fie validate,
împuternicirile autorizate de Preşedinte şi trezorier, ele trebuie să fie pronunţate (declarate)
public după fiecare elecţiune. Preşedintele este obligat să informeze despre funcţiile
directorului pe care l-a numit sau l-a păstrat în post. Aceste condiţii este necesar să fie
menţionate şi precizate în regulamentul interior al camerei, care la rândul său este pus la vot
în faţa Asambleei Generale a Camerei cât de curând posibil după elecţiune.
Este important că regulamentul interior trebuie să fie omologat de tutelă. Sunt remarcate
puterile importante recunoscute ale trezorierului, divizarea funcţiilor ordonatorului şi
funcţiilor contabilului.
Directorii sau directorii generali adjuncţi în CCI mari fac parte din echipa de conducere.
Aceştia sunt puţin numeroşi şi dirijează cu şefii de servicii, însărcinaţi cu misiuni concrete
delimitate în domenii distincte (blocuri de competente în jurul unei specialităţi), izolaţi sau
regrupaţi conform ierarhiei şi oportunităţilor de dezvoltare la moment în « direcţii »,
« secţii », « servicii » sau alte „conglomerate”.
Prin „conglomerat” se înţelege toate grupele ce conţin mai multe unităţi administrative -
„secţii” sau „servicii” dirijate de responsabili de gradul echivalent, coordonarea în ansamblu
fiind încredinţată unuia dintre ei. Ca exemplu de conglomerate putem menţiona :
- Promovarea comerţului interior şi exterior ;
- Informaţie economica şi centru de formalităţi ;
- Promovarea industriilor şi tehnologiilor noi ;
- Industrie – cercetare - mediul înconjurător ;
- Serviciu de asistenţă juridică, economică şi administrativă , etc.
63

Directorii şi şefii de servicii au posibilitatea să reacţioneze autonom în cadrul competenţilor
sale cu prerogative şi obligaţii de rezultate care trebuie să şi le asume (control prin anchetă
internă şi prin indicii activităţii).
Deciziile nu trebuie să depăşească ierarhia, decât în circumstanţe bine determinate de fiecare
caz şi de fiecare serviciu. Una din prerogativele şefilor de servicii este cu certitudine de a aprecia
anual competenţele cadrelor şi agenţilor aflaţi în subordonarea lor. Este o problemă ce ţine de
relaţiile umane, de o importanţă deosebită, deoarece de relaţiile bune între colaboratori depinde
eficacitatea muncii.
Este necesar ca fiecare responsabil de careva serviciu să poată stabili cu partenerii un dialog
continuu cel puţin o dată pe an : o întrunire cu subalternul referitor la adaptarea acestuia în
mediul profesional , analiza capacităţilor sale la postul care î-l ocupă. Numai astfel se pot forma
« echipe » compatibile, unite şi convinse să fie cele mai bune într-o sistemă coerentă de direcţie
prin obiectivele şi prin informaţia în interiorul CCI.
Mijloacele financiare ale Camerelor de Comerţ în Franţa provin din cinci surse :
1.Taxe ( Impozite)
În Franţa impozitul este acceptat de popor doar în cazul când el este aplicat în urma deciziei
unei Asamblee de deputaţi prin vot universal. Acesta şi este cazul impozitării adiţionale la taxa
profesională (l’imposition additionnelle à la taxe professionnelle - IATP). Spre deosebire de alte
impozite, IATP este prelevat de la o categorie socială specială : comercianţi, industriaşi şi
întreprinzători înregistraţi în registru comerţului şi a societăţilor. Această particularitate explică
şi justifică faptul că impozitul este încasat de Camera reunită în Asambleea Generală şi cu
acordul Ministerului de tutelă şi Ministerului de finanţe. IATP reprezintă în mediu 27% din
resursele Camerelor.
a) Taxa profesională
Simplificând, putem spune că taxa profesională este un impozit local la care sunt supuşi toţi
comercianţii, prestatorii de servicii, industriaşii, profesiile liberale. El este încasat în bugetul
statului, regiunilor, departamentelor, comunilor și constituie una din principalele surse alături de
taxa funciară şi taxa pe imobil. Tendinţa colectivităţilor teritoriale este de a impozita în mai
mare măsură comercianţii şi alţi membri ai Camerei decât ceilalţi contribuabili. Din acest motiv,
au loc uneori numeroase protestări împotriva măririi impozitelor şi inegalităţii care există de la o
comună (localitate) la alta, fiecare primar fiind liber să decidă prelevarea fiscală cum el o
percepe, în cadrul legislaţiei şi a regulamentului în vigoare.
de :
În ce priveşte întreprinderile individuale, baza taxei profesionale este formată în dependenţă
- investiţiile în întreprindere : imobilul şi materialele ;
64

- numărul de salariați. Acest parametru este progresiv suprimat începând cu legea
financiară pentru anul 1999. Noua bază de date va duce la o diminuare a impozitului.
Calculul investiţiilor se efectuează începând cu evaluarea patrimoniului, conform valorii
cadastrale şi a cifrei de afaceri (şi nu conform investiţiei realizate). În ce priveşte celelalte
întreprinderi, fiscul ţine cont de cifrele declarate la bilanţ. Un control fiscal este posibil prin
verificări administrative.
b) Mărimea IATP, impozitului consular
Impozitul adiţional la taxa profesională constă din impozitul - procentaj de la taxa
profesională. Ponderea acestui impozit este repartizată între comune şi departamente şi este
aplicat întreprinderilor contribuabile în dependenţă de bogăţiile lor imobiliare, numărul
salariaților,etc. Camera are nevoie de autorizaţia Tutelei pentru prelevarea acestui impozit, ce
reprezintă o parte din taxa profesională. Camera evaluează necesităţile în impozite pentru a face
faţă cheltuielilor, care au fost votate de Asambleea Generală în cadrul anului bugetar. O fază de
negocieri permite Preşedintelui fiecărei Camere să coordoneze cu ministerul de tutelă şi
ministerul de finanţe mărimea taxei care va fi repartizată pentru membrii înscrişi în registrul de
comerţ şi societăţi, prin intermediul serviciilor colectoare de impozit conform proporţiilor de
impozitare calculat de administraţie, în aşa fel ca să completeze bugetul autorizat de Ministerul
de Tutelă.
2. Subvenţiile
Subvenţiile sunt atribuite pentru a realiza unele acţiuni. De exemplu, un centru profesional
gerat de o Cameră de Comet şi Industrie poate să primească în întregime sau parţial finanţare din
partea statului sau din partea unei regiuni.
Fiecare colectivitate locală determină mărimea subvenţiilor din bugetul său care va fi
posibil de acordat Camerei de Comerţ, în conformitate cu decizia Asambleei deliberante.
3. Împrumuturile
Împrumuturile sunt acordate de organizaţiile de credit competente, bănci şi alte institute
financiare. Camerele de Comerţ şi Industrie, instituţii publice, pot recurge la împrumuturi. În
acest caz, ele trebuie să obţină autorizaţia de la Ministerul lor de tutelă şi de la Ministerul de
Finanţe. Împrumuturile sunt plasate de organismele de credit pe lângă Bursa din Paris.
4. Resursele proprii ale Camerelor
Este vorba de încasările de la prestările de servicii şi produsele vândute şi acordate de CCI
membrilor săi. În această categorie putem să includem şi produsele financiare, provenite de la
surplusul trezoreriei plasate la dobânda de către companii, instituţii publice alese de drept
Francez.
65

În concluzie, vom menţiona că ansamblul celor patru resurse enumerate, sunt utilizate
pentru finanţarea serviciilor particulare ale Camerelor (servicii care asigură funcţionarea ordinară
a Camerelor).
5. Colectările facultative ale taxelor destinate promovării învăţământului, formării
cadrelor şi promovării locuinţelor salariaţilor.
Statul le-a încredinţat Camerelor să colecteze unele taxe, pe care ele sunt obligate să le
reinvestească pentru un scop particular al misiunii pe care ele şi le-au asumat (misiuni
facultative) sau pe care Statul le-a încredinţat (misiuni obligatorii). Este vorba despre acele
misiuni, pe care Camerele le exersează alături de alte organisme publice. În esenţial este vorba
despre taxa de ucenicie pentru formarea salariaţilor şi de « 1% patronal » (devenit « 0,45% »),
contribuţie pentru construcţia locuinţelor şi ameliorarea spaţiilor de locuit (PEEC Participation
des employeurs à l’effort de construction - Participarea patronilor la efortul de construcţie).
noi » .
Elaborarea si controlul bugetului Camerei
Bugetul camerelor de comerţ şi industrie cuprinde :
- Bugetul particular (ce tine de serviciile ordinare ale Camerei) ;
- Bugete anexe
În interiorul bugetului propriu zis deosebim două părţi : bugetul de bază şi partea « acţiuni
Elaborarea bugetului se efectuează în patru etape în cadrul Asambleei Generale şi a
serviciilor.
Procedura Stabilirii Bugetelor
ETAPA I iulie-august septembrie octombrie
Ancheta bugetara in
servicii
Comisia de buget
Membrii aleşi (delegaţi)
66
Proiectul bugetului
ETAPA II octombrie octombrie octombrie
Biroul Asambleea Tutela generala
ETAPA III ianuarie-februarie mai iunie
Notificarea IATP Comisia de buget
Membrii aleşi (delegaţi)
Bugetul
ETAPA IV iunie iunie iunie
Biroul Asambleea Generală Tutela Generală
Figura 2.1. Procedura Stabilirii Bugetelor în Franţa
Sursa: [92, pag.36]

Elaborarea bugetului începe cu ancheta bugetară realizată de serviciile însărcinate de
Direcţia Administrativă şi financiară al Camerei. Directivele sunt date de Preşedinte.
Persoanele ce se ocupa de partea tehnică ale direcţiei administrative şi financiare ale CCI
evaluează reţetele ce provin din « acţiuni noi », împrumuturi şi subvenţii.
Impozitul adiţional la taxa profesională destinat pentru cheltuielile Camerei este solicitat,
sub rezerva acordului din partea Asambleei Generale în iunie, după ce negocierile duse de
Preşedinte şi asistat de directorul general, au ajuns la un numitor comun.
Ministerul de tutelă, folosindu - se de prerogativele sale şi puterea publică sub controlul
jurisdicţiei legale competente, poate să refuze Camera în mărimea impozitului care Asambleea
Generală a solicitat-o.
Camera este obligată să prezinte un Buget de echilibru. Aceasta înseamnă că dacă
rezultatele activităţii arată un surplus de trezorerie, el este vărsat într-un fond de rezervă. În mod
general, acest fond de rezervă corespunde unei sume (mărimi) ce permite o autonomie de mai
multe luni de funcţionare a serviciilor Camerei.
Principiul este „anualitatea bugetară”, deci Asambleea Generală nu poate rectifica
impozitarea în timpul anului. Cu toate acestea un buget rectificat poate fi votat de Asambleea
Generală pentru a autoriza (cu acordul ministerului de tutelă) sustragerea din fondul său de
rezervă sumele de bani de care Camera ar avea nevoie (de exemplu, cheltuieli neprevăzute).
Regula strictă prevede: de a nu apela la fondurile de rezervă decât în circumstanţe excepţionale.
Camerele sunt supuse controlului din partea Curţii de Conturi ca și toate celelalte
colectivităţi publice şi instanţe administrative de Stat şi de colectivităţi teritoriale.
Curtea de conturi publică oficial în Monitorul Oficial al Republicii Franceze un raport anual,
unde în caz de constatare sunt anunţate încălcările. Deputaţii ce poartă vina de aceste încălcări,
pot fi daţi in judecata competentă.
Camera de Meserii şi Artizanat reprezintă un alt element important al reţelei consulare
franceze. Camera de Meserii şi Artizanat (CMA) a fost fondată în 1925 prin Legea Courtier.
Fiind astăzi 108 Camere franceze de meserii şi artizanat si numărând 920 000 membri, ele sunt
regrupate în 25 CMA regionale (CRMA), 83 CMA departamentale (CMAD) şi reunite pe plan
naţional în Asambleea Permanentă a Camerelor de Meserii [133].
Camera de Meserii şi Artizanat este organizaţie publică reprezentantă a intereselor
generale ale artizanatului. Îşi desfăşoară activitatea sub controlul statului , tutela fiind asigurată
de prefectură.
Fiecare Cameră este condusă de 36 delegaţi, aleşi pe o perioadă de 5 ani. 24 din ei sunt
împărţiţi în patru categorii : alimentarea, construcţia, fabricarea şi servicii, iar 12 - pentru
67

organizaţiile consulare. Electorii săi sunt persoane de naţionalitate franceză sau cetăţeni ai unei
ţări din Uniunea Europeana sau din spaţiu economic european înscris în Registru Meseriilor.
Camera de Meserii şi Artizanat asigură reprezentarea artizanatului în mediul său politic,
economic şi social. Ea colaborează cu colectivităţile locale : comune, departamente şi comunităţi
de aglomerări în domeniile proiectelor ce interesează întreprinderile artizanale şi dezvoltarea
locală. Fiecare Cameră de Meserii şi Artizanat asigură relaţia de proximitate cu întreprinderile
artizanale prin intermediul filialelor.
Camera Regionala de Meserii si Artizanat
În fiecare regiune a Franţei, reprezentarea meseriaşilor este asigurată de Camera
Regionala de meserii (CRMA). Asambleea Generala a fiecărei Camere Regionale este compusă
din reprezentanţii Camerelor Departamentale de Meserii şi Artizanat.
Ele coordonează în regiune exercitarea misiunilor Camerelor de Meserii şi Artizanat şi
asigură coerenţa acţiunilor lor. Ele sunt interlocutorul instituţiilor regionale în ce priveşte
domeniul de formare profesională şi de dezvoltare economică a artizanatului aşa ca serviciile
Camerelor Departamentale în ce priveşte acţiunile : calitate, mediu, export, meseria, etc.
Camerele de Meserii şi Artizanat au mijloace tehnice de calitate pentru a organiza misiuni în
cadrul serviciilor acordate întreprinderilor. Ele joacă un rol determinant în difuzarea informaţiei
juridice, fiscale, sociale şi economice necesare întreprinderii artizanale. Camerele de Meserii şi
Artizanat asigură, intr-o relaţie de proximitate, misiuni de serviciu public necesare pentru
structurarea artizanatului şi dezvoltarea întreprinderilor:
Creare, dezvoltare, transmitere. Echipele de consilieri ale fiecărei Camere de Meserii şi
Artizanat intervin în diverse – „domenii, furnizând un răspuns personalizat la cererea
individuală a întreprinderilor sau organizând acţiuni colective, după cum urmează:
a) sprijinul la crearea şi transmiterea întreprinderii ;
b) consultaţii în ce priveşte gestiunea şi organizarea ;
c) sprijinul în alegerea implantării ;
d) sprijinul tehnic la modernizare, punerea în conformitate cu normele şi investiţii ;
e) montarea proiectelor de dezvoltare locală ;
f) acţiuni în ce priveşte urbanismul comercial ;
g) exportul produselor artizanale.
Repertoriul (registrul) meseriilor
Creat in 1962, Registrul de Meserii este ţinut de Camerele de Meserii şi Artizanat. Legea din
5 iulie 1996 şi decretul său de aplicare din 2 aprilie 1998 definesc condiţiile de ţinere a
68

Registrului şi condiţiile de atribuire a calităţii de Artizan şi a titlului de Maistru (profesor)
artizan.
Centrul de formalităţi al întreprinderilor
Centrul de formalităţi al întreprinderilor este un alt segment al acestora şi permite creatorilor
de întreprinderi să efectueze într-un singur loc, Camera de Meserii şi Artizanat, şi printr-un
singur document, formalităţile prealabile şi necesare pentru începerea activităţii întreprinderii.
Ucenicie
Camerele de Meserii şi Artizanat constituie un serviciu public de formare a cadrelor. La
moment există circa 126 centre de formare, gerate de Camerele de Meserii şi Artizanat, care
formează aproximativ o treime din persoanele formate în domeniul meseriilor. 5000 de formatori
şi colaboratori sunt angajaţi actualmente de Camerele de Meserii şi Artizanat în Franţa pentru a
oferi 407 programe şi cursuri de diverse formări pentru tineri la începutul activităţii lor, dar şi
pentru meseriaşii deja formaţi [133].
Orientarea
Centrul de ajutor la luarea deciziei (CAD - Centre d’Aide à la Décision) este pus la
dispoziţia tinerilor, adulţilor şi întreprinderilor pentru a - i orienta, punându - le la dispoziţie
informaţia referitor la cererea şi oferta forţei de muncă pe specialităţi în întreprinderile
artizanale. Este un dispozitiv inovat : informarea şi orientarea publicului în ce priveşte formarea
iniţială şi continuă, analiza necesităţilor întreprinderilor în forţa de muncă şi în formări,
promovarea meseriilor.
Formarea continuă
Camerele de Meserii şi Artizanat sunt şi actori majori în elaborarea şi organizarea formărilor
continuă specifice necesităţilor sectorului.
Promovarea întreprinderilor artizanale
Prin acţiuni colective Camerele de Meserii şi Artizanat pun în contact întreprinderile
artizanale cu noi pieţe de desfacere, noi clienţi în Franţa şi în străinătate. Camerele organizează
şi acţiuni de promovare a întreprinderilor artizanale.
Organizarea administrativă a Camerele de Meserii şi Artizanat
dublă logică :
Organizarea administrativă a Camerele de Meserii şi Artizanat în Franţa reiese dintr-o
a) a asigura funcţionarea Camerei în prerogativa sa de organizaţie publică administrativă
de Stat ;
b) a elabora şi a pune la dispoziţia întreprinderilor artizanale un şir de servicii.
Camerele Agricole. Spre deosebire de Camerele de Comerţ şi Industrie şi Camerele de Meserii
şi Artizanat, acestea sunt instituţii publice profesionale compuse în marea majoritate din deputaţi
69

agricultori dar şi reprezentanţi ai salariaţilor agricoli şi organizaţiilor apropiate sectorului agricol
(agro-alimentar de exemplu).
Ele asigură două mari misiuni :
Funcţia de reprezentare a intereselor agricole prin avizul care îl dau puterilor publice ;
De la sfârşitul anilor 1950, ele oferă servicii agricultorilor (consulting tehnic, formări şi
informaţii).
Actualmente ele funcţionează din contul mijloacelor financiare formate din: taxa adiţională
pe impozitul funciar (resursa principală), subvenţii publice legate de activităţile lor, prestarea
serviciilor.
Camerele Agricole şi reprezentanţa lor naţională - Asambleea permanentă a Camerelor
Agricole (APCA) joacă un rol determinant în reprezentarea intereselor agricultorilor. În acest
sens , ele au avut pe parcursul întregului curs istoric, raporturi complexe cu sindicalismul agricol.
Organizate fiecare şase ani, alegerile reprezentanţilor Camerelor Agricole sunt evenimente
importante pentru organizaţiile agricole şi sunt şi un barometru care permite de a măsura
periodic influenţa respectivă a diverselor sindicate agricole în Franţa.
Actualmente grupul „Camerele Agricole” este compus din 94 Camere Departamentale, 21
Camere Regionale, și o structură la nivel național: Asambleea Permanentă a Camerelor Agricole
(APCA), ceea ce formează în total 4200 deputaţi. Ele angajează 7800 salariaţi, dintre care 5800
ingineri şi tehnicieni. Bugetul în ansamblu al acestui grup în anul 2010 a fost de 650 milioane de
euro[130].
Ideea unei Camere Agricole, ca organizaţie publică, misiunea căreia ar fi reprezentarea
intereselor agricultorilor și consultarea statului referitor la problemele acestora, este destul de
veche, deoarece Camere Agricole existau legal din anul 1851. În practică, a fost necesar de
aşteptat mai mulţi ani pentru ca numai în 1927 o lege financiară să permită funcţionarea
Camerelor Agricole la nivelul fiecărui departament francez. Din acelaşi an Camerele Agricole se
reunesc într-o reprezentanţă naţională - Asambleea Permanentă a Preşedinţilor Camerelor
Agricole (APPCA), care a fost recunoscută doar în 1935. Această instanţă profesională a jucat un
rol important în dezbaterile şi în confruntările diferitor opinii profesionale în perioada între cele
două războaie. APPCA a avut şi un rol important de susţinere (financiar şi politic) a tinerelor
sindicate agricole specializate, create la începutul anilor 1920, drept exemplu fiind Asociaţia
generală de producători de grâu şi alte cereale (AGPB).
Practic desfiinţate în perioada lui Vichy (1940-1944), Camerele Agricole sunt reabilitate
în 1949. Ele devin progresiv o instituţie cheie a lumii agricole în Franţa datorită celor două
motive principale. Primul constă în poziţia de interlocutor oficial cu puterea publica care le oferă
un loc de calitate pentru participarea la dezbateri în ce priveşte politica agricolă. Şi al doilea este
70

legat de povara financiară care le permite să dispună, în fiecare departament, de un buget
semnificativ, de care nu dispun alte organizaţii agricole.
De la începutul secolului XX puterile publice asigurau această funcţie de consulting
tehnic pentru agricultori prin intermediul serviciilor agricole la nivelul fiecărui departament. Anii
1950 sunt remarcaţi prin dezvoltarea organizaţiilor agricole ca furnizori de servicii de consulting,
apogeul atingând în 1965 printr-o reformă profundă a administraţiei agricole.
Utilizând legalitatea electivă şi mijloacele sale, câteva Camere Agricole încep a angaja
tehnicieni agricoli în anii 1950. În 1959 Camerele angajează aproape 200 tehnicieni pe întreg
teritoriu francez. Aşa are loc dezvoltarea a acestei funcţii de servicii pentru agricultori
(consulting agricol) prin intermediul diferitor organisme agricole : un decret din 1959 recunoaşte
rolul asociaţiilor de producători în acţiunea de consulting.
Sindicaliştii agricoli încearcă să controleze numeroasele iniţiative locale ceia ce permite,
cum se numea la acel moment, progresul tehnic. În lupta internă intre organizaţiile agricole,
Camerele Agricole au fost acelea care în 1966 au căpătat rolul central în consultingul tehnic
pentru agricultori. Un decret din 1966 fondează Fondul Naţional de Dezvoltare Agricolă
(FNDA) finanţat de taxele parafiscale încasate pe produsele agricole ( mai cu seama cerealele la
început, apoi produsele animaliere şi alte produse începând cu mijlocul anilor 1970). Acest fond
naţional este parţial alocat fiecărui departament în funcţiune de programele locale elaborate :
aceasta formează un aport financiar considerabil al Camerelor Agricole (aproximativ 10% din
bugetul lor). De atunci , acest rol de consilier al agricultorilor rămâne o funcţie centrală a
Camerelor Agricole şi reprezenta în anul 2000 circa 55% din activităţile lor.
Din momentul creării, relaţiile Camerelor Agricole şi a sindicalismului agricol au fost
complexe. În general, liderii sindicalişti sunt la posturile cheie ale Camerelor Agricole.
Dominarea sindicalismului majoritar a diminuat începând cu anul 1970, dar cu sosirea
socialiştilor la putere (1981) au început primele tentative timide de a incrimina monopolul
sindical în ce priveşte gestiunea afacerilor agricole.
Elecţiunile la Camerele Agricole au loc fiecare şase ani şi sunt evenimente importante.
Începând cu ianuarie 2001, peisajul sindical relativ s-a stabilizat cu o majoritate neînsemnată
pentru FNSEA-CNJA (53%), (Fédération nationale des syndicats d’exploitants agricoles- Centre
National des jeunes agriculteurs), un progres pentru Confederaţia ţăranilor (28%) şi o stabilitate
pentru Coordonarea sătească (12%).
Camerele funcţionează în cea mai mare parte datorită finanţărilor de origine externă (taxe
funciare şi subvenţii de Stat, a colectivităţilor teritoriale şi a Uniunii Europene), dar totodată
trebuie de menţionat că opinia colectivităţilor în ce priveşte acţiunile Camerelor Agricole este
destul de slabă. O parte importantă a mijloacelor financiare sunt des transferate în interesul
71

eprezentanţilor sindicalismului majoritar. Astfel puţine camere au o revistă proprie şi, pentru a
publica informaţii tehnice şi economice, ele finanţează revista FNSEA care le publică.
Sistema Camerelor Agricole există în mai multe ţări europene (Germania, Austria,
Luxemburg, Spania, Portugalia), dar funcţionarea lor diferă uneori : cum ar fi influenţa mai
remarcată a puterilor publice în unele ţări (Spania). Modelul Camerelor Agricole se exportă de
mai mult de zece ani în Africa şi în Europa de Est.
2.2. Crearea şi dezvoltarea organizaţiei consulare în Republica Moldova. Misiunea şi
funcţiile Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova
Fenomenul consular, fiind universal, Camerele de Comerţ există practic în toate ţările,
indiferent de regimul lor politic sau situaţia economică. Cu toate acestea el se manifestă ,cum am
remarcat deja, în forme foarte variate.
În Rusia ţaristă Camerele de Comerţ, care au fost lichidate în urma revoluţiei din 1917,
nu s-au lăsat mult aşteptate prin reapariţia lor. Începând cu anul 1921 a fost creată la Leningrad o
cameră regională de comerţ Nord-Vest. Concepţia acestei Camere era situată în opoziţie cu
concepţia liberală. Misiunea acesteia consta atât în facilitarea şi promovarea relaţiilor
comerciale ale acestei regiuni pe pieţele interne şi externe, cât şi dezvoltarea relaţiilor
economice.
În anul următor a fost creată la Moscova Camera de Comerţ a Rusiei de Est, care în
curând s-a reunit cu cea din Leningrad pentru a forma Camera Federală de Comerţ a Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste. Această Cameră avea corespondente aproape în fiecare
Republică Sovietică. Rolul său era axat preponderent pe relaţiile internaţionale şi avea ca
activitate de bază organizarea expoziţiilor şi manifestărilor comerciale ale Rusiei sovietice în
străinătate.
Găsim acest model de Cameră şi în alte ţări fost socialiste, cum au fost Polonia,
Cehoslovacia, Ungaria. În aceste ţări, Camerele erau departe de ideea asociaţiilor fireşti a
oamenilor liberi, în principiu ele erau simple prelungiri ale administraţiei. Formate din
personalităţi numite de puterile publice şi supuse ideologiei oficiale, ele constituiau mijloace de
realizare a politicii statale.
Teritoriul Moldovei a fost anexat la URSS în 1940 pentru a forma Republica Sovietică
Socialistă Moldovenească. Serviciul consular sovietic a apărut în această republică doar în 1968
la Ungheni , mai întâi ca reprezentant, apoi ca filială a Camerei de Comerţ şi Industrie a ex-
URSS. Activitatea principală a filialei ţinea de expertiza mărfurilor care traversau frontiera
feroviară URSS-România.
72

Peste o perioadă de timp, la 4 noiembrie 1969, la Chişinău este fondată Camera de
Comerţ şi Industrie a RSSM şi în Ungheni rămâne o filială a Camerei, care va fi subordonată
Camerei Republicane cu sediul la Chişinău, domeniul prioritar de activitate al căreia rămâne a fi
expertizarea mărfurilor, precum şi organizarea şi participarea la expoziţii.
Odată cu declararea independenței Republicii Moldova la 27 august 1991, Camera de
Comerț și Industrie a Republicii Moldova devine succesorul CCI a Republicii Sovietice
Socialiste Moldovenești. Recesiunea economică se dublează din cauza situaţiei politice instabile.
CCI a RM trebuie să facă faţă schimbărilor radicale din ţară. În această perioadă nu exista o
lege sau un document oficial care ar legaliza existenţa unei organizaţii consulare în Republica
Moldova. Nici o formă juridică, propusă de legislaţia Moldovei, nu se potrivea pentru activitatea
unei organizaţii consulare. Numai în 1994 Preşedintele Republicii Moldova semnează decretul
cu privire la activitatea CCI a RM (Decretul Preşedintelui Republicii Moldova Nr. 25 din 20
ianuarie 1994). Organizația Consulară a activat în acest cadru legislativ până în anul 1999 [16].
Crearea unei Camere de Comerţ şi Industrie este un act politic, economic şi juridic.
Politic, deoarece ea are o consecinţa directă asupra reprezentării publice a intereselor comerţului
şi industriei. Economic, deoarece ea constă în crearea unui organism, având în circumscripţia sa
monopolul reprezentanţii oficiale a intereselor generale ale comerţului, industriei şi serviciilor,
abilitatea de a crea servicii publice utile comerţului. Juridic, deoarece provoacă punerea în
funcţiune a numeroaselor proceduri de drept public şi privat ce ţin de alegeri, organizare şi
funcţionare a noii Camere, în relaţiile sale cu administraţia, membrii şi utilizatorii serviciilor
sale.
Deci, este vorba de un act important. Din acest motiv, el este situat la un nivel înalt
ierarhic al actelor normative , şi este înconjurat de numeroase garanţii cât pe plan de legalitate
atât şi pe plan de oportunitate.
În calitate de categorie particulară a organizaţiei de drept public, instituţia consulară n-a
putut fi creată decât în virtutea unei legi.
Actualmente CCI a RM activează într-un cadru legislativ definit prin legea Nr 393-XIV
din 13 mai 1999 „Cu privire la Camera de Comerţ si Industrie". Camera de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova este organizaţie consulară unicamerală. Ceea ce înseamnă că Camera
exercită competenţele sale pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. Ea nu numai că reprezintă
diverse meserii, ea este organul de interes comercial, industrial, organizat într-un cadru
multiprofesional a unei organizaţii de drept public. CCI a Republicii Moldova, conform
legislaţiei, beneficiază de autonomie financiară.
Termenul „Cameră”, conform definiţiei stabilite în lege, şi utilizării unei denumiri ce
include cuvintele « camera de comerţ », « camera de industrie », « camera de comerţ şi
73

industrie » , este rezervată numai organizaţiilor de interes public constituite în condiţiile
prevăzute de legea susnumită. Acest termen ascunde ideea unui « mic parlament », reprezentând
interesele generale ale grupurilor socio-profesionale şi socio-economice.
În momentul creării CCI a RM şi a filialelor sale, acestea sunt înregistrate la Camera
înregistrării de Stat pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Această înregistrare,
autentificând public actul de creare față de părţile terţe şi oferindu - i caracteristici certe, se referă
în aceiaşi măsură şi la deciziile ulterioare ale Camerei care sunt în concordanță cu legea dată.
Din momentul promulgării legii cu privire la Cameră, CCI a RM a parcurs o perioada de
tranziţie de trei ani, care a durat până la 6 septembrie 2002. Pentru această perioadă Guvernul a
abilitat CCI a RM cu împuterniciri pentru a putea dezvolta activităţile sale. Guvernul, în
persoana Ministerului Economiei şi Reformelor împreună cu CCI a RM, pe parcursul perioadei
de pregătire a convocării Congresului constitutiv al Camerei, au elaborat şi au aprobat un proiect
de Statut-regulament interior care determina activităţile CCI în conformitate cu legea în vigoare.
Acest proiect care a fost aprobat de Congresul constitutiv al CCI a RM prevedea normele unice
de reprezentare ale delegaţilor la Congres ; dispoziţiile ce relatează despre pregătirea, convocarea
şi derularea Congresului Constitutiv al CCI a RM în corespundere cu legea; dispoziţiile destinate
să asigure pentru toată perioada existenţei sale, organizarea şi funcţionarea ansamblului de
activităţi pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate.
Începând cu septembrie 2002, Camera nu mai are tutelă legală numită ca dispoziţie de
tranziţie. Ea a devenit autonomă şi independentă în gestiune, decizii luate şi intervenţiile pe care
le face. Oricum legea rezervă autorităţilor administrative misiunea de supervizor şi de control
asupra activităţii CCI a RM cu scopul de a verifica conformitatea cu cadrul legal. Pentru
realizarea misiunilor, care i-au fost încredinţate prin lege, CCI a RM beneficiază de un sprijin
permanent din partea autorităţilor publice ale Republicii Moldova, la nivel de stat şi colectivităţi
teritoriale, inclusiv punerea la dispoziţie a informaţiei şi materialului necesar pentru executarea
misiunilor sale, delegarea unor funcţii din partea Statului, garantate prin lege.
Legea cu privire la CCI a RM determină calitatea şi categoriile de membru al Camerei,
drepturile şi obligaţiunile sale. „Membrii camerei sunt în mod obligatoriu, persoane juridice
înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător în
domeniul comerţului, industriei, transporturilor, construcţie şi prestării serviciilor„ [45, capitolul
II, art9 (1)]. Tot odată această lege stipulează că pe principii benevole pot deveni membri ai
Camerei „ întreprinderile micro, mici şi mijlocii, persoanele fizice înregistrate în Republica
Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător, producătorii de producţie agricolă
{gospodăriile ţărăneşti (de fermier), asociaţiile lor, întreprinderile agricole şi/sau asociaţiile lor},
consumatorii de apă, beneficiarii silvici.” [44, capitolul II, art. 9 (2)]
74

Membrii Camerei sunt obligaţi să plătească în calitate de membru cotizaţiile anuale.
Mărimea acestor cotizaţii sunt stabilite de Consiliul Camerei în cadrul legal al plafonului în
dependenţă de salariul minim în Moldova .
Aceste cotizaţii plătite de membrii Camerei constituie circa 1,4 % din bugetul CCI a RM.
Vărsarea cotizaţiilor de membru sunt directe de pe contul membrilor pe contul Camerei şi nu
trece prin intermediul Trezoreriei sau altor conturi statale.
Este de remarcat faptul, că până în prezent nu este un mecanism de aplicare a legii în ce
priveşte categoria de membri obligatorii ai Camerei şi nici mecanismul de cotizare a celor din
urmă. CCI a RM contează pe bunăvoinţa întreprinderilor de a achita taxa de membru şi de
necesitatea lor în utilizarea serviciilor organizației consulare.
Membrii Camerei dispun de toate drepturile prevăzute de legea cu privire la CCI şi statutul
Camerei :
- de a alege şi a fi ales în organele supreme şi administrative ale Camerei ;
- să propună spre examinare organelor de conducere ale Camerei chestiuni şi probleme ce
ţin de competenţa Camerei ;
- de a beneficia de serviciile consulare la tarifele preferenţiale ;
- să utilizeze legitimaţia de membru în caz de necesitate în cadrul vizitelor în alte regiuni
sau ţări, în contactul cu partenerii săi de peste hotare ;
- să solicite sprijinul Camerei în problemele ce ţin de competenţa ei [44, cap.III, art 11].
În momentul înscrierii în Registrul CCI a RM, membrii îşi asumă responsabilitatea şi
obligaţiunile de a respecta Legea cu privire la CCI a RM, Statutul Camerei, să execute deciziile
organelor de conducere ale Camerei, să achite taxele de înscriere şi de membru. Tot odată
membrii sunt rugaţi să îndeplinească formularul de înscriere cu datele despre firmă (adresa,
activitatea, interes,…). Aceste date stau la baza Registrului membrilor Camerei şi sunt reînnoite
practic în fiecare an. Membrii sunt rugaţi să anunţe schimbările ce intervin în aceste date, dar
trebuie de remarcat că nu totdeauna membrii respectă aceste reguli şi nu există un mecanism care
i-ar obliga.
Actualmente Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova este o structură
unică, care pe „verticală” reprezintă interesele tuturor nivelurilor de afaceri – mici, mijlocii,
mari. Pe „orizontală” cuprinde prin activitatea sa toate domeniile de activitate : industrie, comerţ
– intern şi extern, agricultură, servicii etc.
Înglobând 1351 de întreprinderi şi organizaţii obşteşti (dintre care 52 de agenți economici
au devenit membri ai CCI în anul 2011), CCI a RM contribuie la formarea unui climat de afaceri
favorabil pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor.
75

CCI a RM este o „organizație unicorporală” [44, capitolul II, art.6] , cu 10 filiale care î-și
desfășoară activitatea pe tot teritoriul republicii : Ungheni, Tighina, Soroca, Râbniţa, Orhei,
Hânceşti, Găgăuzia, Edineţ, Cahul, Bălţi.
Pentru lărgirea şi promovarea intereselor economiei naţionale, pe plan internaţional o
atenţie deosebită merită sistemului bicameral. Camera de Comerţ şi Industrie bilaterală este o
persoană juridică cu caracter apolitic, nelucrativ, constituită la iniţiativa unor societăţi
comerciale, structuri economice, instituţii din unul sau doua state. Iniţiativa poate aparţine
agenților economici, Camerei de Comerţ si Industrie a Republicii Moldova, precum şi filialelor.
Camerele de Comerţ şi Industrie bilaterale acţionează prin diverse mijloace pentru relații
focalizate între două state; pentru informarea asupra domeniilor de interes; pentru aplicarea
metodelor moderne şi eficiente de export; pentru informarea reciprocă asupra reglementărilor în
materie de comerţ, transport etc. Orientarea spre cooperare, spre sprijin reciproc a favorizat şi
apariţia unui sistem multicameral prin înfiinţarea Asociaţiei Balcanice a Camerelor de Comerţ şi
Industrie. Structura reprezintă, în acelaşi timp o concretizare a fenomenului de regionalizare al
cooperării economice.
Nivelul internaţional de colaborare este asigurat de apartenenţa în calitate de membru al
organizaţiilor internaţionale şi regionale ca: Camera de Comerţ Internaţională, Eurochambres,
Consiliul de Afaceri al Cooperării Economice din zona Mării Negre, Consiliul Conducătorilor
Camerelor de Comerţ din CSI, Iniţiativa Central Europeană, CECCI ş.a.
În mare parte, colaborarea CCI a RM cu Camerele de Comerţ din alte state se bazează pe
acordurile de colaborare. La momentul actual, CCI a RM are semnate 95 Acorduri de
colaborare cu CCI din 42 state [126]. Numai în perioada anilor 2003 - 2007, au fost încheiate
peste 20 Acorduri de colaborare cu CCI din Italia, Polonia, Libia, Spania, Lituania, Estonia,
Grecia, Ucraina, Belarus, Albania, Slovacia, Israel, Turcia etc. [27, pag.2]
În vederea unei bune promovări a relaţiilor comercial-economice cu anumite state, au fost
înfiinţate Camere de Comerţ bilaterale. Astfel, în anul 2006 a fost creată AmCham - Camera
de Comerţ Americană din Republica Moldova, iar în 2007 - Camera de Comerţ Italo-moldavă
[27, pag.2]. Prin aceasta se vizează promovarea comunicării, cooperării şi dialogului social
dintre Cameră, autorităţile Republicii Moldova şi structurile similare din Italia şi SUA, crearea
de noi mecanisme de colaborare în domeniile economiei, comerţului, ştiinţei şi tehnicii; creşterea
eficienţei mecanismelor existente etc.
Din iniţiativa CCI a RM, precum şi la solicitarea unor agenți economici, în vederea
extinderii prezenţei CCI a RM în unele state europene, de o importanţă sporită pentru economia
naţională, au fost numiţi reprezentanţi ai CCI a RM în Suedia, România, Albania, Germania şi
76

Italia. Scopul numirii reprezentanţilor CCI a RM rezidă în antrenarea acestora în promovarea
activă a relaţiilor comercial-economice dintre RM şi statele respective.
CCI a RM din anul 1992 este membră a Consiliului Internaţional de Cooperare între ţările
CSI, Ţările Baltice, Europei Centrale şi de Est, din 1995 întreţine relaţii de cooperare cu
Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie Europene –EUROCHAMBRES. Începând cu 1996,
CCI RM este membru al Camerei de Comerţ Internaţional (ICC), al Asociaţiilor Camerelor de
Comerţ a ţărilor din regiunea Mării Negre şi Iniţiativei Central Europene, Consiliului de
Cooperare Economică a ţărilor din regiunea Mării Negre.
Prin aceasta, activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova se încadrează
perfect în domeniile de activitate a Camerelor europene. Principalele funcţii pe care le realizează
corespund direcţiilor de bază, caracterizate, tot odată, având şi unele particularităţi, determinate
de specificul economic, politic de altă natură a ţării.
Eliberarea certificatelor de origine a mărfii, expertiza şi evaluarea reprezintă una din
activităţile de bază a Camerei. Într-un mod general, Camerele sunt desemnate de a interveni în
ce priveşte documentele de ordin comercial, prezentate de firmele exportatoare. În absenţa
acestor documente care sunt solicitate de ţările străine, tranzacţiile comerciale sau operaţiile
vamale de cele mai multe ori nu pot fi efectuate. Prin intervenţia sa CCI asigură validarea şi
înregistrarea documentelor, încrederea cumpărătorului în produsul exportat, credibilitatea
tranzacţiei comerciale.
Aceste activităţi au cea mai mare vechime în cadrul CCI a RM şi sunt regrupate în
Departamentul expertiza, evaluare şi certificare. Ele sunt esenţiale actualmente în activitatea
camerei şi a filialelor sale. Aceste misiuni sunt delegate camerei de către Stat, aceasta fiind
abilitată cu următoarele atribuţii :
- certificarea expertizelor făcute ;
- efectuarea formalităţilor vamale ;
- eliberarea certificatelor de origine ;
- autentifica şi a viza documentele de expediere a mărfurilor.
În vederea realizării acestei funcţii CCI a RM este în contact permanent cu membrii săi, ale
căror dosare le examinează, dar la fel şi cu administraţiile moldoveneşti (vama, ministerul
afacerilor externe, ministerul justiţiei,…) şi străine, consulatele străine. În acest sens,
responsabilităţile de bază ale camerei sunt:
- verificarea dosarelor prezentate pentru a se asigura că actele incluse în dosar sunt în
conformitate cu regulamentele naţionale şi internaţionale ;
- argumentarea eventualului refuz ;
- garantarea confidenţialităţii informaţiilor şi dosarelor încredinţate de întreprinderi ;
77

- arhivarea în ordine cronologică şi păstrarea pe o perioadă stabilită a dosarelor în vederea
răspunderii la toate reclamaţiile sau cererea de verificare din partea administraţiilor.
CCI a RM, conform misiunii sale de sprijin al întreprinderilor, asigură membrii cu
informaţie, consultaţii, asistenţă pentru a găsi soluţiile adecvate la dificultăţile şi problemele
întâmpinate în domeniul formalităţilor internaţionale, operaţiilor vamale, reglementărilor
autohtone, străine în comerţul exterior.
Expertiza, evaluarea şi certificarea mărfurilor se realizează prin intermediul sistemului
“Expertul Camerei de Comerţ şi Industrie al Moldovei”. Acest sistem este constituit din 185 de
specialişti de înaltă calificare, întruniţi într-o reţea informaţională, care are la bază 160 de
calculatoare, cu conexiune la Internet şi la diferite sisteme informaţionale cu programe ajustate la
cerinţele moderne.
În cele 10 filiale, şi 23 de reprezentanţe ale Camerei activează:
113 – experţi-evaluatori atestaţi în diferite domenii de expertiză, dintre care:
6 – categoria superioară
44 – categoria 1
59 – categoria 2
4 – experţi-stagiari
37 – consultanţi în domeniul certificării mărfurilor la export;
35 – specialiştii în domeniul vămuirii
Anual sunt acordate servicii de expertiză, evaluare, certificare şi broker vamal unui
număr de peste 1500 de agenţi economici. Începând cu 6 martie 2006, specialiştii din sistemul
cameral au reuşit să implementeze sistemul "Broker vamal", ce include reprezentanţe acreditate
pe lângă 11 birouri vamale.
Performanţele în acest domeniul de activitate al camerei se datorează creării unui sistem
funcţional bine determinat ce include componentele necesare în conformitate cu cerinţele
legislaţiei în vigoare. Până în prezent Camera a semnat 400 de contracte de prestare a serviciilor
de broker vamal, deţine 11 depozite vamale provizorii, a organizat instruirea personalului,
schimbul de experienţa cu brokerii din alte ţări. A fost elaborat sistemul automatizat de evidenţă
care asigură un control eficace a activităţii reprezentanţelor şi a fiecărui specialist în parte.
Camera, în calitate de cel mai mare broker vamal a devenit membru-fondator al
Asociaţiei Brokerilor vamali din Moldova, care coordonează activitatea cofondatorilor şi asigură
protejarea intereselor acestora în raport cu autorităţile publice.
Aceste activităţi nu sunt considerate având o mare valoare adăugată, dar ele răspund
necesităţilor legale şi aduc o competenţă înaltă, asigurând tot odată Camera cu o finanţare
importantă.
78

În ce priveşte expertiza, Direcţia în cauză apelează la 117 experţi independenţi la nivel
naţional, dintre care 42 la Chişinău. În anul 2011 au fost instruite 8 persoane, 6 dintre care au
fost atestate. Expertizele produselor sunt efectuate în colaborare cu Institutul Naţional de
Standardizare şi Metrologie, organism independent. Şi la acest capitol CCI a RM sprijină
filialele sale cu asistenţă tehnică, formarea cadrelor, cercetări, recrutări şi aprobarea experţilor.
Pe parcursul anului 2011, în pofida creșterii permanente a concurenței, prin intermediul
sistemului Cameral au fost prestate servicii de expertiză şi evaluare a mărfurilor cu 7,2 % mai
mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Obţinerea acestor obiective se datorează
ridicării permanente a calificării şi nivelului profesional al cadrelor prin desfăşurarea diferitor
activităţi: consultanţă, seminare de profil, instrucţiuni, recomandări metodice, completarea
fondului bibliotecii camerei, atestarea cadrelor etc.
Pe parcursul anului 2011 s-a efectuat controlul rapoartelor de expertiză/evaluare, perfectate şi
eliberate de către experţii-evaluatori ai filialelor CCI a RM şi s-a acordat ajutorul metodic
necesar. Controalele au avut drept scop de a scoate în evidenţă abaterile de la legislaţia în
vigoare a Republicii Moldova, instrucţiunile şi recomandările metodice aprobate precum şi de a
coordona căile de îmbunătăţire a activităţii experţilor-evaluatori privind întocmirea rapoartelor
de expertiză şi evaluare.
În scopul perfecţionării de mai departe şi creşterii eficienţei activităţii experţilor-evaluatori ai
Sistemului „Expertul CCI a Republicii Moldova” s-a definitivat elaborarea recomandării
metodice „Determinarea cantităţii şi calităţii covoarelor”. Continuă lucrul asupra elaborării
recomandării metodice „Efectuarea expertizei de determinare a producătorului mărfii”. De
asemenea, s-a lucrat asupra modificărilor şi completărilor „Regulamentului cu privire la experţii-
evaluatori şi consultanţii Sistemului „Expertul CCI a Republicii Moldova” şi „Instrucţiunii
privind modalitatea de efectuare a expertizei/evaluării mărfurilor de către experţii-evaluatori ai
Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova”, acestea fiind aprobate de Biroul
Executiv al CCI şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
În afară de Legea cu privire la CCI, Statutul CCI, Codul Civil, lucrul acestei direcţii este
reglementat de următoarele acte :
- Regulamentul cu privire la Sistemul „Expertul CCI al Republicii Moldova” [60] ;
- Regulamentul cu privire la experţii-evaluatori şi consultanţii Sistemului "Expertul CCI a
Republicii Moldova"[61] .
- Instrucţiunea cu privire la desfăşurarea expertizei mărfurilor de către experţii Camerei de
Comerţ şi industrie ai Republicii Moldova[40] ;
- Regulamentul cu privire la Registrul sistemului „Expertul CCI al Republicii
Moldova „[62]
79

- Regulament cu privire la concursul pentru titlul de "Cel mai bun expert-evaluator al
Sistemului Expertul CCI al Republicii Moldova"
- Instrucţiunea cu privire la efectuarea expertizei de determinare a ţării de origine a
mărfurilor, exportate din Republica Moldova în ţările ce acordă preferinţe în cadrul
Sistemului Generalizat de Preferinţe
O altă funcţie importantă a Camerelor de Comerţ şi Industrie este Organizarea târgurilor
şi expoziţiilor.
Târgurile şi expoziţiile joacă un rol major în dezvoltarea economică a ţării. Fiind
conştientă de acest fapt, CCI a RM de mai mulţi ani duce o politică activă în favoarea acestui
sector. Acţiunile sale se manifestă prin diferite forme de intervenţie, toate vizând să favorizeze
dezvoltarea întreprinderilor. Până în 1999 această activitate în cadrul organizaţiei consulare
moldave era efectuată de o firmă specializată în organizarea târgurilor şi expoziţiilor pe lângă
CCI a RM. Direcţia de expoziţii şi târguri a fost fondata odată cu reorganizarea Camerei.
CCI a RM şi filialele sale organizează circa 20 expoziţii şi târguri anual destinate atât
publicului larg cât şi profesioniştilor. CCI a RM propune expoziţii şi târguri în străinătate,
participarea la manifestările organizate în alte ţări şi vizitarea târgurilor peste hotare.
Direcţia de târguri şi expoziţii editează o dată pe an un catalog de „ evenimente „ , care
este distribuit la circa 1500 agenţi economici.
Direcţia organizează seminare şi conferinţe pentru expozanţi sau viitorii expozanţi cu
scopul de a-i iniţia şi familiariza cu buna practică de pregătire şi participare la expoziţii şi
târguri. Printre activitățile de bază organizate în acest sens în anul 2011 putem enumera ediția a
X-a a expoziției naționale multiramurale ”Fabricat în Moldova”, la care au participat 340 de
întreprinderi din diferite ramuri ale economiei naţionale – industria alimentară, ramura
vitivinicolă, industria mobilei, industria uşoară, utilaje, tehnică şi aparataje, instituţii de cercetări
ştiinţifice şi de învăţământ superior, instituţii financiare, meşteri populari etc. – și din majoritatea
raioanelor ţării. Numărul participanţilor, vizitatorilor din țară și din străinătate, programul de
afaceri complex denotă interesul sporit față de acest eveniment.
În luna februarie, tradițional, CCI a RM organizează participarea cu stand colectiv a 15
întreprinderi din RM la expoziţia internaţională de produse alimentare „Prodexpo” de la
Moscova, Federaţia Rusă. Pe parcursul mai multor participări, produsele autohtone au fost
apreciate cu medalii de aur, argint şi bronz, iar pe durata expoziţiei agenţii economici din
Moldova au purtat negocieri de afaceri și au semnat protocoale de intenţiei cu mai mulţi
businessmeni străini.
O acțiune de o responsabilitate deosebită considerăm și organizarea participării
Republicii Moldova cu stand național la Expoziția Interstatală ”20 de ani ai CSI: noi orizonturi
80

ale parteneriatului”, CCI realizând cu succes sarcina pusă. La eveniment și-au expus mărfurile,
serviciile, elaborările tehnico-științifice și proiectele investiționale 70 de agenți economici de la
noi din țară. În cadrul expoziţiei a avut loc ”Ziua Republicii Moldova”, programul căreia a inclus
prezentarea companiilor, mărfurilor şi serviciilor, precum şi a potenţialului investiţional al
Republicii Moldova. Participarea întreprinderilor moldoveneşti la Expoziţia Interstatală a
contribuit la formarea imaginii pozitive a Republicii Moldova, promovarea oportunităților
investiţionale și mărfurilor autohtone, extinderea relaţiilor de cooperare.
În 2011 CCI a continuat și practica de organizare a vizitelor de afaceri ale agenţilor
economici din Moldova la expoziţii internaţionale de peste hotare. Asemenea vizite au avut loc
în Franța, Turcia, Ucraina, Romania, Rusia, în cadrul acestora fiind semnate mai multe acorduri
de colaborare în vederea livrării materialelor de construcţie, materiei prime, produselor
agroalimentare.
Nu au fost neglijate nici târgurile expoziționale locale. În perioada de referință, filiala
Bălți a desfășurat 8 târguri și 2 saloane, suprafața expozițională totală ajungând la peste 2000 m 2 ,
unde au fost prezentate cca 350 de companii. Filiala Edineţ și-a intensificat activitatea
expozițională, organizând 5 expoziţii universale, două dintre care – în premieră. Aceste
evenimente s-au bucurat nu doar de susţinerea autorităţilor publice locale, dar și a
reprezentanților mediului de afaceri.
La cele 7 târguri expoziționale desfășurate de filiala Găgăuzia au expus peste 150 de
companii autohtone, inclusiv din stânga Nistrului, precum și oaspeți din Ucraina și Belarus. De
asemenea, filiala a organizat participarea agenților economici din regiune, cu standuri colective,
la expozițiile internaționale ”Agrorusi” și ”Kurskaia Korenskaia Iarmarka, în Rusia.
Sunt apreciate şi concursurile organizate de CCI. În 2011 au fost înmânate 43 de
Mercurii de Aur – trofee ale concursului „Marca comercială a anului” – precum și 7 Medalii de
aur ”Patrimoniul Republicii”, 18 Medalii de aur şi 8 de argint. Distincțiile respective au devenit
surse de referință, deoarece reprezintă aprecierea brandurilor naţionale şi internaţionale
înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova de către specialiști și consumatori.
La a X-a ediție jubiliară a concursului pentru cel mai bun vin de casă „Polobocul de
Aur". Desfășurat în 2011, au participat cca 600 de vinificatori din toate raioanele republicii. La
etapa republicană au concurat 67 mostre de vin de casă ale peste 40 de vinificatori, 8 dintre care
au obţinut premiul mare şi 2 - premii speciale. Premierea învingătorilor a avut loc în cadrul
Sărbătorii Naţionale a Vinului. Marele premiu, „Polobocul de Aur", este un butoi de 120 de litri,
în care se poate păstra vinul. Concursul este iniţiat şi organizat de CCI a RM cu scopul de a
remarca cei mai buni producători de vin de casă, precum şi de promova cultura consumului
vinului de casă.
81

La nivel regional, filialele CCI se implică activ la organizarea concursurilor
”Businessmanul anului”, „Sărbătoarea Vinului”.
Totuși considerăm, că deși activitatea este susţinută, rămâne insuficientă în cadrul
Camerei, se organizează încă puţine expoziţii specializate. Camera nu beneficiază de spaţii
expoziţionale care i-ar aparţine şi deci trebuie de fiecare dată să găsească şi să închirieze localuri
adaptate pentru fiecare eveniment. Numărul de colaboratori în Direcţie este insuficient (4
persoane).
Necesită un lucru enorm şi ceia ce ţine de perfecţionarea tehnologiilor expoziţionale,
îmbunătăţirea asistenţei informaţionale, extinderea manifestărilor congresuale, forurilor de
afaceri, perfecţionarea şi mărirea numărului de cadre, etc.
O altă funcţie constă în executarea unor formalităţi ce ţin de întreprinderi.
CCI a RM nu dispune de registru al comerţului, dar ea are posibilitatea să ţină şi să
publice registrul membrilor săi. Ea nu se ocupă de formalităţile de creare, modificare sau de
lichidare a activităţii întreprinderilor. Aceste misiuni sunt asigurate de Camera Înregistrării de
Stat pe lângă Ministerul Justiţiei. Informaţiile Camerei Înregistrării de Stat sunt disponibile
pentru CCI a RM , ceia ce este indispensabil pentru rolul său în domeniul studierii economice a
ţării, a ramurilor de activităţi şi teritoriilor.
Sprijinul în Relaţiile Internaţionale este o altă funcţie foarte importantă a CCI.
Acţiunile internaţionale ale CCI a RM se înscriu întocmai în cadrul serviciilor de
proximitate acordate membrilor săi şi se bazează pe o analiză permanentă a necesitaţilor
exprimate de întreprinderi pentru a fi sprijiniţi în promovarea internaţională a activităţilor sale.
Această activitate se desfăşoară în cadrul Direcţiei Relaţii Externe şi Cooperare Internaţională,
care se prezintă sub două forme :
- Relaţiile bilaterale ;
- Relaţiile cu organismele internaţionale.
Pot fi diferenţiate trei domenii mari de intervenţie ale acestor funcţii :
Informarea
- în ce priveşte pieţele ;
- în ce priveşte reglementările ;
Promovarea
- prin însoţirea întreprinderilor la marile manifestări economice internaţionale. Această
însoţire se efectuează sub formă individuală sau sub formă colectivă ;
- prin însoţirea şi sprijinul întreprinderilor străine, sosite în Moldova cu scopul de afaceri ;
- organizarea misiunilor economice, întâlnirilor de afaceri în Moldova şi în străinătate;
- sprijinul în obţinerea vizelor de afaceri.
82

Consultaţii
- căutarea partenerilor de afaceri;
- studierea pieţelor diferitor ţări.
Ţinând cont de multiformele necesităţilor exprimate de întreprinderi, CCI trebuie să
joace un rol general, după cum urmează:
- asigură o relaţie de proximitate pentru întreprinderile exportatoare ;
- este partenerul tuturor axelor mari ale reţelelor de sprijin pentru relaţiile internaţionale.
Consultanţii au o dublă competenţă în sprijinul dublei misiuni :
- misiunea generală care constă în faptul de a fi la dispoziţia întreprinderilor - membrilor
CCI a RM, cu scopul de a fi capabili de a detecta, informa, consulta şi orienta
întreprinderile angajate în strategia de dezvoltare internaţională şi în acelaşi timp de a
depista problemele întreprinderilor pentru a putea adresa propunerile sale de ameliorare
instanţelor publice.
- Competenţe specializate : colaborarea cu alte CCI şi organisme internaţionale le permite
să pună la dispoziţia întreprinderilor competenţe geografice şi sectoriale specializate,
organizate la nivelul ţării respective.
Datorită celor 95 contracte de colaborare cu CCI din 42 ţări, CCI a RM oferă
întreprinderilor un lanţ de tratare integrată a necesităţilor în dezvoltarea relaţiilor
internaţionale.
Mediul partenerial al CCI a RM în relaţiile internaţionale este caracterizat de următoarele
componente:
- 95 Camere de Comerţ şi Industrie Naţionale şi Regionale din 42 ţări ;
- Ambasadele Republicii Moldova în străinătate şi Ambasadele altor state în Republica
Moldova;
- Organizaţiile internaţionale, ale căror membru este CCI a RM:
Eurochambres, Camera de Comerţ Internaţională, Asociaţia Camerelor de Comerţ şi
Industrie din zona mării negre, Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie din zona
Iniţiativei Central Europene, Consiliul Internaţional pentru colaborare economică al
Camerelor de Comerţ şi Industrie din CSI, ţările Baltice, ţările Europei Centrale şi de est.
În septembrie 2011 Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova a devenit
membru al Reţelei Europene a Întreprinderilor (Enterprise Europe Network) care reuneşte peste
580 organizaţii de susţinere a business-ului din 49 de ţări.
Principalele obiective ale Centrului EEN în Moldova se axează pe:
sporirea competitivităţii şi capacităţii de inovare a întreprinderilor mici şi mijlocii;
83

oferirea unei game largi de servicii pentru susţinerea internaţionalizării şi transferului
tehnologic în cadrul întreprinderilor;
crearea parteneriatelor de afaceri şi a celor tehnologice durabile între întreprinderile
din Republica Moldova şi celor din Uniunea Europeană;
promovarea cercetărilor şi spiritului inovator în cadrul instituțiilor de profil și
întreprinderilor.
”Enterprise Europe Network” a fost creată în anul 2008, fiind o combinaţie a serviciilor
oferite de fostele ”Euro Info Centre” şi ”Centrele Inovaţionale Europene”. Specialiştii ce
activează în cadrul reţelei au capacităţi şi resurse pentru a oferi un spectru larg de servicii:
identificarea partenerilor de afaceri în diverse ţări, găsirea noilor tehnologii şi primirea accesului
la finanţare, consultaţii referitor la proprietatea intelectuală, legislaţii şi standardele UE, strategii
de internaţionalizare etc.
Traducerile
Serviciile de traduceri sunt disponibile în toate filialele CCI a RM. Aceste servicii sunt
efectuate de personalul permanent (categoria operaţională a personalului) şi de angajaţi externi,
care sunt destul de numeroşi în această secţie. Traducerile sunt recunoscute de administraţia
publică. Estimarea necesităţilor pentru acest tip de servicii indică o cerere mare atât la nivel
oficial (contracte, certificate, documentele stării civile, etc .) cât şi la nivel tehnic şi comercial.
Studierea pieţelor şi oportunităţilor comerciale
Acest tip de studii este efectuat de Centrul de marketing al CCI, care are ca obiectiv a oferi
asistenţă în promovarea mărfurilor şi serviciilor autohtone pe pieţele străine; a oferi suport în
contactarea întreprinderilor moldoveneşti de către oamenii de afaceri din străinătate; a analiza şi
sistematiza ofertele comerciale, oportunităţile de afaceri şi plasarea acestora on-line; a efectua
cercetări de piaţă, studii ale concurenţei, planuri de marketing.
Această activitate propune membrilor săi următoarele servicii :
informaţii despre companii din orice ţară a lumii;
asistenţă în promovarea mărfurilor şi serviciilor;
negociere a contractelor de vânzare-cumpărare;
plasare în bazele de date on-line;
informaţii privind preţurile la bursele internaţionale de mărfuri;
consultaţii gratuite privind tehnicile de promovare şi plasare a produselor;
alte servicii.
Formarea continuă şi instruirea profesională a personalului întreprinderilor
autohtone, constituie o altă direcţie de activitate a Camerei de Comerţ şi Industrie. Această
activitate este înscrisă în cadrul legii sub articolul 4 și pe parcursul ultimilor ani are o capacitate
84

de dezvoltare importantă. Organizarea acestor activităţi constituie atribuţiile Centrului de
Formare Continuă din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova , creat în
2005, dar tot odată seminare, conferinţe şi colocvii sunt organizate în toate structurile Camerei
în domeniile respective. În această direcție CCI în ultimii ani promovează o activitate destul de
rodnică. Se întreprind mai multe măsuri organizatorice și modificări structurale, iar în scopul
implementării practicilor europene în domeniul pregătirii și perfecționării cadrelor, la CCI a RM
în anul 2011 a fost angajat un expert al Centrului Internaţional pentru Migraţie din Germania. O
enumerare mai detaliată a activităților acestui centru în anul 2011 sunt evidențiate în anexa 21.
Gestiunea echipamentelor şi infrastructurilor publice
CCI a RM nu este proprietar sau gestionar de echipamente şi servicii publice, contrar
majorităţii CCI franceze care gerează infrastructuri ce contribuie la dezvoltarea economică.
Este vorba de aeroporturi, porturi de marfa, gări rutiere, depozite, unele structuri de promovare
comercială (hale de expoziţii, centre de conferinţe şi de afaceri).
Faptul de a încredinţa această gestiune CCI este logic deoarece membrii săi sunt
principalii şi uneori unicii utilizatori ale acestor servicii. Aceste echipamente publice necesită
investiţii mari pentru infrastructuri (bazine de porturi, piste de aerodromuri, etc.) la care CCI
participă des din partea statului şi a colectivităţilor teritoriale, şi în unele cazuri a Uniunii
Europene. În ce priveşte super-structurile (aerogările, halele, etc.), Camerele sunt principalii
investitori în calitate de gestionari ai bunurilor publice. Dar şi în acest caz participările financiare
pot fi şi din partea autorităţilor publice europene, naţionale şi locale. Şi în sfârşit sunt cazuri când
CCI sunt numai gestionarii ai echipamentelor în cauză.
Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional. Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de
pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova a fost înfiinţată în anul 1994
pentru administrarea arbitrajului comercial, în scopul soluţionării litigiilor de comerţ exterior.
Curtea de Arbitraj este o instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică,
neguvernamentală şi independentă în exercitarea funcţiilor ce îi revin, care este organizată şi care
funcţionează în conformitate cu:
Legea RM Nr.23-XVI din 22 februarie 2008 „Cu privire la arbitraj”, [44]
Legea RM Nr.24-XVI din 22 februarie 2008 „Cu privire la arbitrajul comercial
internaţional”, [45]
Statutul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, aprobat prin decizia Consiliului Camerei
de Comerţ şi Industrie din 19 decembrie 2008 şi Regulamentele sale.
Convenţia Europeană de Arbitraj Comercial Internaţional din 21 aprilie 1961,
Convenţia de la New York pentru recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale din 10
iunie 1958,
85

legislaţia în vigoare a Republicii Moldova şi alte acte internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Curtea de Arbitraj are sarcina de a promova arbitrajul comercial intern şi internaţional
precum şi procedura concilierii şi alte căi alternative de soluţionare a litigiilor comerciale în
mediul de afaceri al Republicii Moldova. Curtea de Arbitraj este constituită din Preşedinte, doi
vicepreşedinţi, arbitri şi secretariat. Preşedintele Curţii de Arbitraj este numit de arbitri pentru
un mandat de 4 ani. Preşedintele organizează şi conduce activitatea curentă, reprezintă Curtea în
relaţiile sale interne şi internaţionale, exercită şi alte atribuţii ce derivă din Regulamentul Curţii
de Arbitraj.
Arbitrii sunt persoane cu o înaltă calificare şi o bogată experienţă în domeniul dreptului
şi/sau în relaţiile economice internaţionale şi posedă cunoştinţe speciale necesare pentru
soluţionarea litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Arbitraj. Arbitrii sunt aleşi pe un termen de
4 ani de către Consiliul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. Lista arbitrilor
este publică şi conţine informaţii despre arbitrii, experienţa şi calificarea acestora. Părţile
litigante desemnează arbitrii care vor soluţiona litigiul în procedură arbitrală. Părţile pot conveni
asupra numărului de arbitri care vor forma tribunalul arbitral. De regulă, acesta este format din 3
arbitri: doi arbitri numiţi de părţi şi preşedintele tribunalului arbitral.
Arbitrii nu sunt reprezentanţi ai părţilor, sunt independenţi şi imparţiali în exercitarea funcţiilor
ce le revin în conformitate cu Regulamentul Curţii.
Secretariatul, sub conducerea Preşedintelui Curţii de Arbitraj şi a vicepreşedinţilor, în
strictă conformitate cu Regulamentul Curţii, exercită orice acţiuni de birotică şi secretariat,
necesare asigurării activităţii efective a Curţii de Arbitraj şi a procedurii arbitrale. Din păcate, se
simte insuficienţa reglementării legislative în aspectul soluţionării litigiilor cu caracter
internaţional. De aceea, în rezultatul unor conferinţe internaţionale şi dezbaterilor publice s-a
ajuns la concluzia că activitatea arbitrajului comercial internaţional, având în vedere specificul
său, necesită a fi reglementat de o lege aparte.
CCI a RM reprezintă interesele generale ale membrilor săi, antreprenorilor în faţa puterilor
publice ale Moldovei, ale ţărilor străine, organizaţiilor internaţionale, europene, întreprinderilor
autohtone şi străine. În cadrul acestei reprezentări generale ale intereselor antreprenorialului
moldav, CCI a RM i-au fost încredinţate din partea puterilor publice moldoveneşti activităţile
de reprezentanţă şi consultanţă. Astfel, numai în perioada anilor 2002-2007, CCI a examinat
şi avizat peste 150 de acte legislative şi normative ce ţin de domeniul economic. Printre Legile şi
Hotărârile de Guvern la elaborarea cărora s-a participat activ la rând cu cele deja enumerate, am
menţiona:
- Legile anuale privind bugetul de stat;
86

- Legea asigurărilor sociale de stat;
- Legile privind comerţul electronic şi semnătura digitală;
- Legea cu privire la leasing;
- Legea cu privire la Societăţile cu Răspundere Limitată
- Legea cu privire la Lobbyism etc.
În vederea continuării activităţii în domeniul implementării reformei regulatorii la nivel
naţional şi regional şi reieşind din stipulările Legii privind revizuirea şi optimizarea cadrului
normativ de reglementare a activităţii de antreprenor nr.424-XV din 16.12.2004, Hotărârii
Guvernului privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de
antreprenor nr.132 din 08.02.2005, şi Legea „Cu privire la principiile de bază de reglementare a
activităţii de întreprinzător" nr. 235-XVI din 20.07.2006, CCI a delegat reprezentanţii săi în
Grupul Naţional de Lucru şi în Grupurile Regionale de Lucru.
În cadrul Grupurilor de Lucru republicane s-a participat la examinarea a 1240 de acte
legislative şi normative ce reglementau activitatea de antreprenor, dintre care unele au fost
abrogate, iar după comasarea şi modificarea celorlalte, doar 496 din actele normative au fost
incluse în Registrul actelor normative devenind publice. De asemenea, datorită aceluiaşi proces,
s-a redus numărul autorizaţiilor de la 400 la 128 şi numai 47 din ele fiind contra plată [27,
pag.1].
Participarea CCI a RM la pregătirea documentelor, precum şi investirea ei cu dreptul de
iniţiativă legislativă, î-i permite să prezinte mai activ interesele întreprinzătorilor în structurile
puterii, precum şi să dea apreciere proiectelor de legi încă în stadiul iniţial al elaborării.
2.3. Analiza mediului de afaceri în Republica Moldova
Teoretic şi practic există o legătură directă şi indirectă dintre activitatea Camerelor de
Comerţ şi Industrie şi mediul de afaceri. Mediul în care îşi desfăşoară activitatea oricare
întreprindere este deosebit de dinamic, ca urmare a schimbărilor ce intervin în cadrul lui, mai
ales sub impactul evoluţiei ştiinţei şi tehnicii. Firma poate să desfăşoare o activitate normală şi
eficientă numai în măsura în care cunoaşte factorii mediului ambiant, modificările care intervin,
adaptându-se continuu la cerinţele acestuia.
Activitatea la nivel naţional presupune un anumit nivel de incertitudine datorat anumitor
elemente, a căror cunoaştere se poate realiza cu un efort destul de dificil, datorită prezenţei unei
serii de elemente incontrolabile.
Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii firmei în
conformitate cu nevoile societăţii, influenţând acţiunile firmei prin mai multe tipuri de
87

comportamente, ca de exemplu: comportamentul consumatorului, comportamentul şi poziţia
concurenţei şi cel guvernamental.
Firma trebuie să aibă cea mai bună percepţie posibilă asupra fiecăruia din componentele
macromediului, deoarece unele dintre acestea sunt dependente puternic faţă de altele (de
exemplu, mediul economic este inseparabil de mediul politic sau de cel social). Confruntarea cu
factorii de mediu permite firmei depistarea punctelor forte şi a celor slabe, precum şi măsurarea
capacităţii de reacţie şi de anticipare. Deoarece elementele macromediului nu evoluează
simultan, în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi intensitate, efectele declanşate asupra firmei sunt
deosebite. Cunoaşterea fizionomiei şi cerinţelor mediului extern în care acţionează firma
prezintă o importanţă deosebită pentru conectarea activităţii la dinamica acestuia. Caracteristica
mediului de afaceri în Republica Moldova o vom efectua, pornind de la factorii caracterizaţi
prin metoda PEST, după cum urmează:
Tabelul 2.1. Evoluţia produsului intern brut în Republica Moldova
Indicatorul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Produsul Intern
Brut (mil lei
preţuri curente)
% faţă de anul
precedent
22556 27619 32032 37652 44754 53430 62922 60430 71849
107,8 106,6 107,4 107,5 104,8 103,0 107,8 94,0 106,9
Produsul intern 6227 7646 8890 10475 12483 14937 17625 16948 20171
brut
locuitor, lei
pe
% faţă de anul
precedent
118,7 122,8 116,3 117,8 119,21 119,7 118,0 96,2 119,0
Sursa: [4, pag.255]
Datele tabelului indică o creştere anuală a PIB-ului, începând cu anul 2002, în ritmuri
diferite, cu excepţia anului 2009. Aceeaşi tendinţă se observă şi referitor la indicatorul PIB pe
cap de locuitor.
Din analiza gradului de participare a diverselor activităţi la crearea produsului intern brut
ponderea de bază în toată perioada analizată revine serviciilor, iar bunurile au tendinţa de
scădere, după cum urmează:
88

100%
80%
60%
40%
20%
0%
-20%
12,7 14,8 14,1 16 16,6 16,9 17,7 15,9 16,6
51 51,6 53,5 53,8 56,7 61,2 61,7 63,9 60,2
38,3 35,9 34,7 32,2 29,2 24,2 22,7 21,8 25,2
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
bunuri servicii serviciile intermediarilor financiari indirect masurate impozite nete pe produse
Fig.2.2 Structura produsului intern brut pe categorii de resurse
Deşi Moldova nu este ţara cea mai puternic lovită de criza financiară globală – cu un
declin al PIB-ului de 6,5% în anul 2009 – impactul real al crizei este mult mai mare, dacă se ţine
cont de creşterea potenţială care putea fi atinsă în situaţia când nu ar fi existat criza. Principalele
cauze ale declinului au fost descreşterea consumului care a reacţionat încă în 2008 la evoluţiile
globale nefavorabile; colapsul investiţiilor de capital, cauzate atât de criza economică, cât şi de
cea politică, ultima afectând în mod deosebit investiţiile străine directe; precum şi descreşterea
cererii externe ce a rezultat într-o recesiune industrială severă. În comparaţie cu alte sectoare,
anume industria a avut cel mai profund impact negativ asupra declinului PIB-ului.
Situaţia economică şi politică dificilă a determinat şi activitatea agenţilor economici.
Astfel, putem constata, că numărul întreprinderilor este în continuă creştere, indiferent de situaţia
creată în ţară. Numărul întreprinderilor care au înregistrat profit în perioada analizată a fost în
creştere, cu excepţia anului 2009. În creştere în toată perioada analizată a fost şi numărul
întreprinderilor care au admis pierderi. O descreștere neînsemnată se evidențiază pentru anul
2010. Dar dacă în anii analizaţi ritmul creşterii întreprinderilor cu pierderi faţă de anul
precedent era în descreştere ( anexa 1 ), ajungând în anul 2008 a fi de 101,7, atunci în 2009 acest
indicator a ajuns la 119,1%. Pentru anul 2010 -98,0%. Situaţia dificilă a afectat activitatea
agenţilor economici pe toate tipurile de activităţi.
89

Fig. 2.3. Evoluţia întreprinderilor
Dinamica pozitivă a veniturilor din vânzări a agenţilor economici în perioada 2000-2008
este urmată de anul 2009 cu o scădere a acestui indicator în mărime de 26611,4 milioane lei .
Situația a revenit la tendința anterioară în anul 2010. (anexa 2)
Un indicator ce caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a
întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele scadente –
este lichiditatea.
Lichiditatea generală reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se
transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
Valoarea supraunitară a ratei dovedeşte că, cel puţin pe termen scurt, întreprinderea are
capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.
Datele prezentate în anexa 4 indică, în total pe întreprinderi, că deşi indicatorul
nominalizat a suferit o scădere în anul 2009, mărimea lui este supraunitară, ceea ce ne permite
să concluzionăm, că situaţia întreprinderilor, în general, nu este atât de critică. Este altă situaţie
dacă analizăm capacitatea de plată a agenţilor economici pe tipuri principale de activităţi. În
acest caz, prezintă îngrijorare următoarele sectoare: Energie electrică şi termică, gaze şi apă cu
coeficientul 0,43 în anul 2009. Pentru anul 2010 acest sector a asigurat o creștere neînsemnată a
indicatorului analizat cu 0,7 puncte. Hoteluri şi restaurante – 0,68, în 2009 și 0,73 pentru 2010,
învăţământ - 0,98 în 2009, iar în 2010 a depășit unitatea, , sănătate şi asistenţă socială – 0,95 în
2009 și 1,16 pentru anul 2010. În ultimele două observăm o tendinţă stabilă de creştere a
acestui indicator și, după cum am menționat, în anul 2010 au revenit la situația, considerată
normală .
50000
40000
30000
20000
10000
0
33141
15377
13589
36158
14503
Cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii este coeficientul lichidităţii
absolute. În cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active curente cu datorii pe
termen scurt. După conţinutul său economic, acest coeficient caracterizează cota datoriilor pe
termen scurt care întreprinderea este capabilă să achite imediat utilizând numai mijloacele
90
39987
16740
42121
17195 18543 18858
19102
44633
17838
46704
22462 22011
2005 2006 2007 2008 2009 2010
numărul întreprinderilor
întreprinderi cu profit
20229

ăneşti disponibile la moment. Urmărind datele anexei 3 concluzionăm, că la nivel total de
întreprinderi situaţia este în limita admisibilă pe toată perioada analizată, pe când pe tipuri de
activităţi este diferită. Prezintă îngrijorare acele domenii în care nivelul lichidităţii depăşeşte
nivelul maximal recomandat (0,25), ceea ce reflectă o structură iraţională a activelor
întreprinderii, când o parte de mijloace sunt „îngheţate” în stocuri anormale şi nejustificate, care
nu aduc venit [73, pag.289].
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
economici.
0,93
0,94
1,04
Fig.2.4. Dinamica unor indicatori ce caracterizează capacitatea de plată a agenţilor
Lumea contemporană devine tot mai mult o realitate de neconceput fără preocuparea
pentru performanţă, reuşită şi succes. Aceste elemente au devenit motivaţia oricărei întreprinderi
care încearcă să se înscrie în exigentele economiei de piaţă şi în competiţia mondială. Analiza
performanţelor economico-financiare ale întreprinderii se concentrează şi asupra evidenţierii
formării rezultatului întreprinderii, respectiv pe evidenţierea structurii lui, ţinând seama de
interdependenţele dintre elementele constitutive şi factorii care au influenţă asupra nivelului
acestor performanţe. Studierea rentabilităţii unei întreprinderi este totdeauna asociată cu
satisfacţia înregistrată ca răsplată a efortului.
1,09
Exprimarea rentabilităţii se realizează printr-un sistem de rate ce exprimă capacitatea
întreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor
investite. Acest sistem de rate se determină ca raport între efectele economice şi financiare
obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea lor.
Rentabilitatea vânzărilor este indicatorul ce caracterizează capacitatea întreprinderii de a
obţine profit în urma vânzării produselor. În perioada analizată rentabilitatea vânzărilor
agenţilor economici a avut o evoluţie, în general crescândă, ( de la 15,9% în anul 2003 până la
19,1% în anul 2010), ceea ce denotă că deciziile managementului financiar la nivelul agentului
economic în obţinerea profitului la un leu venituri din vânzări au fost eficiente. Cea mai mare
91
1,18
1,26 1,16
0,07 0,08 0,11 0,12 0,13 0,13 0,13
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
rata lichidităţii generale rata lichidităţii absolute
1,24
0,15

ată a rentabilităţii vânzărilor este atinsă de activitate ce ţine de hoteluri şi restaurante,
tranzacţiile imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor. (anexa 5).
Eficiența capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate în
activitatea întreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilităţii economice. Indiferent de
modalitatea de calcul utilizată, rata de rentabilitate economică este independentă de mecanismul
de finanţare, de impactul activităţii extraordinare cât şi de politica fiscală. Rentabilitatea
economică surprinde eficienţa mijloacelor materiale şi financiare alocate pentru desfăşurarea
activităţii unei întreprinderi.
Rentabilitatea economică pe parcursul anilor a marcat o creştere lentă, cu excepţia anului
2009 (fig. 2.5.).
25
20
15
10
5
0
Fig.2.5. Evoluţia unor indicatori ai rentabilităţii
Dimensiunea ratei rentabilităţii economice este folosită frecvent în analize externe,
deoarece permite efectuarea comparaţiilor în spaţiu între întreprinderi aparţinând aceluiaşi sector,
indiferent de mărimea lor sau forma de proprietate, măsurând aptitudinea capitalului economic
de a asigura reînnoirea şi remunerarea sa ca factor de producţie, reînnoire care ar trebui să se
realizeze într-un orizont de timp mediu.
15,9 15,5 16 16,2 16,8
3,6
4,1
5,9 5,8
Rata rentabilităţii economice trebuie apreciată în funcţie de rata inflaţiei. O rată a
rentabilităţii economice superioară ratei inflaţiei va putea asigura conservarea “substanţei
economice” a întreprinderii şi chiar reînnoirea şi creşterea activelor sale economice, într-o
perioadă cât mai scurtă. În realitate, rata rentabilităţii economice trebuie să remunereze
capitalurile investite, cel puţin la nivelul ratei medii a dobânzii, plus riscul economic şi financiar
pe care şi l-au asumat cei care au plasat capitalul în întreprindere.
92
10,4
17,9
11,2
19,3 19,1
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
rentabilitatea vânzărilor, % rentabilitatea economică, %
2,5
8,2

Fig. 2.6. Evoluţia rentabilităţii economice şi rata inflaţiei
Rata rentabilităţii economice trebuie să fie superioară ratei inflaţiei, pentru a fi posibilă
o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de randament din economie
(rata medie a dobânzii) şi al unui nivel de risc economic şi financiar asumat de cei care au pus
capitaluri la dispoziţia societăţii, permiţând în acelaşi timp reînnoirea şi creşterea activelor în
cadrul societăţii comerciale. Spre regret, în perioada analizată doar în anul 2008 rata
rentabilităţii economice (11,2) a depăşit rata inflaţiei (7,3). De asemenea putem menționa, că în
anul 2010 acești indicatori au fost practic egali, rata rentabilității economice depășind cu 0,1
puncte rata inflației, (respectiv 8,2 și 8,1).
Mediul de afaceri este determinat în mare măsură de activitatea sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii.
În Republica Moldova, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2010
numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit 45,6 mii întreprinderii,
sau cu 1,9 mii întreprinderi (cu 4,3%) mai mult faţă de anul 2009. Sectorul ÎMM reprezintă circa
97,7 % din numărul total de întreprinderi. Numărul acestora este în continuare creştere. (fig.2.7.)
[136]
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
15,7
12,5
10
14,1
13,1
10,4
11,2
5,9 5,8
7,3
8,2 8,1
3,6 4,1
2,5
0,4
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
rentabilitatea economică, % rata inflaţiei, %
Figura 2.7. Evoluţia numărului ÎMM în anii 2006-2010
93

Numărul crescând de întreprinderi mici şi mijlocii, spre regret, nu determină şi creşterea
numărului de angajaţi, deşi pornind de la numărul de angajaţi în întregime, în acest sector
lucrurile stau mai bine, decât în cele de dimensiuni mari, astfel ponderea numărului de salariaţi,
în perioada 2006-2010 este în creştere lentă, cu excepţia ultimilor 2 ani.
Figura 2.8. Numărul de salariaţi în ÎMM
Analiza ÎMM ne indică asupra creșterii dimensiunii întreprinderilor din sectorul dat.
Astfel veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere în anul 2010 au constituit 1430,2 mii lei
sau cu 114,9 mii lei (cu 8,7%) mai mult faţă de anul 2009. Veniturile din vânzări ale ÎMM în
mediu la un salariat constituie 210,9 mii lei sau cu 29,1 mii lei (cu 16%) mai mult faţă de anul
2009. Numărul de salariaţi în mediu pe o întreprindere în anul 2010 a constituit 7 persoane, fiind
la nivelul anului 2009.
Rezultatele menţionate mai sus nu diminuează nici într-un fel importanţa întreprinderilor
mici şi mijlocii, dar necesită determinarea cauzelor care au dus la scăderea, în comparaţie cu anul
precedent, a unor indicatori. Concomitent cu criza economico – financiară, putem menţiona şi
multiple cauze, de altfel una dintre acestea este personalitatea antreprenorului, calităţile pe care
le întruchipează acesta, cunoştinţele pe care le posedă, capacitatea lui de a lua decizii optime în
situaţia creată.
mii persoane
700
600
500
400
300
200
100
0
574,9 574,1 572,1
323,3 327,4 328,1
539,2
316,2
2006 2007 2008 2009 2010
526,2
316,2
total salariati
salariati IMM
Cu referire la investiţiile în capital fix în perioada 2000-2010 putem constata, că acestea
au avut o tendinţă de creştere în comparaţie cu anul precedent , excepţie fiind anul 2009,
investiţiile în capital fix, prăbuşindu-se până la 65% din nivelul anului 2008. (fig. 2.9 ) În anul
2010 acest indicator a crescut cu 16,7% faţă de anul precedent. [3, pag.362; 4, pag.363]
Structura investiţiilor pe forme de proprietate ( fig. 2.10 ) ne arată o pondere descrescândă a
investiţiilor publice, ca structură, în perioada 2000-2008 şi o creştere a ponderii acestora în anii
2009-2010, situaţia fiind inversă cu ponderea investiţiilor private. Principalele cauze ale acestui
declin în activitatea de investiţii sunt ratele înalte ale dobânzilor la creditele bancare pe termen
lung, pieţele financiare slabe, şi lipsa resurselor financiare proprii, ceea ce este amplificat de
94

pesimismul companiilor faţă de starea economică în general. Investiţiile străine în capital fix, ca
pondere, au înregistrat o creştere de până la 13,2% în anul 2008, iar pentru anii 2009-2010,
ponderea acestora a atins, respectiv, 9,6 şi 9,4%. Anii 2009-2010 nu au influenţat ponderea
investiţiilor în capital fix, efectuate de către întreprinderile mixte.
Fig. 2.9.Indicii investiţiilor în capital fix (anul precedent =100)
Fig.2.10. Structura investiţiilor în capital fix, pe forme de proprietate
Situaţia socio-economică dificilă prin care trece Republica Moldova la ora actuală
afectează şi piaţa muncii. Criza economică a adus disponibilizări, şomaj în creştere şi scăderi
salariale în foarte multe domenii. În perioada analizată (2000-2010) populaţia activă din punct
de vedere economic a scăzut cu 10,7 puncte procentuale. În această perioadă a scăzut şi populaţia
ocupată, adică persoanele care desfăşoară o activitate economică sau socială în scopul obţinerii
unor venituri ( de la 41,6% în anul 2000 până la 32,1% în anul 2010 ). În perioada dată a scăzut
şi numărul şomerilor, cu excepţia ultimilor doi ani, când ponderea acestora a crescut. ( tabelul
2.2 ).
140
120
100
80
60
40
20
0
%
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
85
111
111
107
95
108 121 124
121,9
102,3
65
116,7
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
publică privată mixtă(publică şi privată) străină a întreprinderilor mixte

Rata de ocupare este într-o descreştere evidenţiată în toată perioada analizată, iar rata
şomajului BIM a avut o evoluţie diferită pe parcursul anilor, dar cu o creştere semnificativă în
anii 2009 - 2010. (fig 2.11)
70
60
50
40
30
20
10
0
59,9 57,9
57,2
54,8 53,7 53,3
Fig. 2.11.Evoluţia repartizării populaţiei după participarea la activitatea economică
Remarcăm şi nivelul ridicat de pesimism economic pentru anii 2009-2010, demonstrat
de creşterea rapidă a numărului persoanelor descurajate, adică care nici nu mai caută de lucru,
fiind convinși de faptul că oricum nu vor găsi postul căutat. Dacă în anul 2008 numărul acestora
era de 18 mii persoane, fiind în descreştere faţă de anul 2007 cu 30% sau în comparaţie cu anul
2000 de 5,6 ori, atunci în anul 2009 numărul acestora a atins 30 mii persoane, rămânând la
același nivel și în anul 2010 [3, pag.77; 4, pag.71].Criza financiară globală a adus de asemenea
mulţi emigranţi moldoveni acasă, unde locurile de muncă lipsesc. Acest influx de forţă de muncă
nu face decât să înrăutăţească şi mai mult situaţia pe piaţă.
51,6 49,7 49 46,3 44,8 44,3 42,8 41,6
47,5
Tabel 2.2. Structura populaţiei după participarea la activitatea economică, %
Anul Total
Populaţie economic activă Populaţie
populaţie
total ocupate Şomeri BIM
economic
inactivă
2000 100,0 45,4 41,6 3,8 54,6
2001 100,0 44,4 41,2 3,2 55,6
2002 100,0 44,5 41,5 3,0 55,5
2003 100,0 40,8 37,5 3,2 59,2
2004 100,0 39,7 36,5 3,2 60,3
2005 100,0 39,5 36,6 2,9 60,5
2006 100,0 37,8 35,0 2,8 62,2
2007 100,0 36,7 34,8 1,9 63,3
2008 100,0 36,5 35,0 1,5 63,6
96
45,7 45,4 42,9 42,5 42,5 40 38,5
8,5 7,3 6,8 7,9 8,1 7,3 7,4 5,1 4
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
rata de activitate,% rata de ocupare,% rata şomajului BIM,%
6,4
7,4

2009 100,0 35,5 33,2 2,3 64,5
2010 100,0 34,7 32,1 2,6 65,3
Sursa: [3;4]
Repartizarea populaţiei pe forme de proprietate demonstrează o creştere a ponderii
populaţiei ocupate în sectorul public ( de la 25,6% în anul 2000 până la 28,4% în anul 2010), şi
o descreştere pentru sectorul privat (respectiv, 68,4% şi 64,9%) [3, pag.75, 4, pag.75]. În
perioada analizată a scăzut ca pondere în totalul populaţiei ocupate, a persoanelor ocupate în
agricultură ( de la 50,6% în anul 2000 până la 27,5% în anul 2010), dar a crescut în celelalte
domenii cu ritmuri diferite. În industrie, respectiv de la 10,6% până la 12,8%, în construcţii de la
2,9% la 5,9%, iar în comerţ cu ridicata și cu amănuntul de la 10,7 până la 18,6%.
Veniturile populaţiei în perioada 2001-2010, determinate de salariul mediu lunar, au fost
în permanentă creştere. ( anexa 8) Cu excepţia anului 2009, a fost în creştere în comparaţie cu
anul precedent şi salariul mediu lunar pe un membru al familiei. Deşi, conform statisticii oficiale,
salariul mediu pe economie a crescut cu circa 7- 8% în expresie reală în 2009, această creștere nu
reflectă o îmbunătăţire a situaţiei salariaţilor, fiind explicată de creşterii restanţelor salariale şi
descreşterii ratei ocupării. Minimul de existenţă are aceeaşi tendinţă ca şi indicatorul anterior.
Analizând raportul dintre veniturile disponibile şi minimul de existenţă, observăm că în anul
2010 minimul de existenţă este acoperit de venitul disponibil la 92,7%, fiind în creştere pe toţi
anii analizaţi (în anul 2001, acest indice era de 51,4). Deşi veniturile populaţiei încă nu au atins
nivelul anilor dinaintea tranziţiei, totuşi, putem observa unele performanţe la acest capitol.
Totodată, aceste performanţe sunt privite cu scepticism de unii experţi locali și străini, potrivit
cărora creşterea economică se bazează, în mare parte, atât pe reformele structurale anterioare, cât
şi pe conjunctura regională favorabilă şi fluxul enorm de valută survenit de la cetăţenii
Republicii Moldova, angajaţi la munci peste hotare. Analizând structura veniturilor disponibile,
constatăm, că ponderea de bază „veniturile provenite din activitatea salarizată”, în perioada
2006-2009 a crescut de la 41,6% în anul 2006 la 45,3% în anul 2009. În anul 2010 acest
indicator a scăzut până la 42,6%. Evident, această pondere diferă, în funcţie de mediul: urban sau
rural. A scăzut în perioada analizată ponderea veniturilor din activitatea individuală atât
agricolă, cât şi non-agricolă. Este remarcabil faptul, că în perioada menţionată a crescut ponderea
prestaţiilor sociale de la 13,2% în anul 2006 până la 16,4% în anul 2010 [3, pag.120; 4, pag.115].
În baza analizei efectuate, am stabilit că veniturile sunt distribuite foarte neuniform şi diferă
foarte mult atât de la o ţară la alta, cât şi de la un individ la altul în interiorul aceleiaşi ţări. Unii
specialişti consideră că inegalităţile de venit nu reprezintă, în sine, o problemă care trebuie
rezolvată, iar creşterea moderată a inegalităţii lor nu prezintă în sine, un fenomen cu conotaţie
negativă. Ea poate răspunde unei diferenţieri stimulative necesare a veniturilor. Alţii, însă, sunt
97

de părerea că inegalitatea în venituri este cauza apariţiei sărăciei pe termen lung şi pierderea
speranţei de depăşire a „cercului vicios al sărăciei”, cu care suntem de acord.
Am considerat util de a analiza evoluţia indicelui preţurilor de consum, care are destinaţia
de a măsura schimbările în dinamică a nivelului general al preţurilor la produsele şi serviciile
procurate pentru consum de către gospodăriile populaţiei din ţară. IPC este un indice lunar şi se
calculează numai pentru elemente care intră în consumul direct al populaţiei, fiind excluse:
consumul de bunuri şi servicii din producţia proprie a gospodăriei casnice, cheltuielile sub forma
de investiţii şi acumulare, dobânzile plătite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele,
etc., precum şi cheltuielile aferente plăţii muncii pentru producţia (agricolă etc.) a gospodăriilor
individuale. IPC măsoară tendinţa generală de schimbare a preţurilor de consum în timp.
%
125
120
115
110
105
100
95
123,1
112,5
111,6
107,9
106,1
108,2
104,5 104,4
102,8
Fig. 2.12. Indicii preţurilor de consum (decembrie anul precedent = 100)
Indicii preţurilor de consum au avut o evoluţie deferită, în funcţie de felul de produse.
Astfel, la produsele alimentare, după mai mulţi ani de inflaţie înaltă în anul 2009 s-a înregistrat
o deflaţie anuală de 3,8%. La mărfurile nealimentare evoluţia a fost mai uniformă pe ani, dar se
vede o scădere mai bruscă faţă de anul precedent în anul 2008, iar apoi şi în anul 2009. Pentru
anul 2010 se atestă o creștere a IPC pentru toate categoriile de mărfuri.
120
112,6 113,1
111,5 111,9
111,8
Căderea exporturilor şi importurilor ( Figura 2.13) a scos în evidenţă dependenţa
economiei Moldovei faţă de riscurile externe şi a ajutat să se înţeleagă mai bine termenul de „o
economie mică şi deschisă”. Trebuie menţionat faptul că exporturile au avut de suferit de pe
urma crizei mai repede ca importurile. Iniţial cererea internă s-a menţinut relativ constantă şi
declinul importurilor nu a fost aşa de rapid ca în cazul exporturilor. Elasticitatea importurilor este
98
114,9
108,7
106,6
120,1
115,7
109,5
115,4
113
111,6
117,5
106,5
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
102,1
produse alimentare mărfuri nealimentare servicii
102,5
102,2
96,2
109,7
107,7
107,1

şi mai surprinzătoare dacă luăm in considerare căderea bruscă a exporturilor. Dacă vectorul
importurilor pe ani ( cu excepţia anului 2009) indică o creştere mai îndrăzneaţă, atunci cel al
exporturilor este cu mult mai modest. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi din anul
2001 este în permanentă descreştere: 63,4% în anul 2001 şi 40,0% în anul 2010 şi, evident, pe
parcursul acestor ani balanţa comercială este una negativă.
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Fig. 2.13. Evoluţia exporturilor şi importurilor în Republica Moldova, milioane
dolari SUA
2 693,18
2 292,29
565,49 643,79 789,93 1 091,25 1 341,74
1 051,62
985,17
1 591,18 1 768,53
1 402,35
1 541,49
1 287,54
892,23
1 038,00
Cu toate acestea, tendinţele negative din ultimii ani nu au afectat tendinţa recentă de
reorientare geografică a exporturilor moldoveneşti către piaţa UE. Astfel, pe parcursul ultimilor
ani se evidenţiază o creştere, deşi nesemnificativă, a cotei exporturilor către piaţa ţărilor Uniunii
Europene, în timp ce cota ţărilor CSI a scăzut. Într-un fel criza a încurajat procesul de
„reorientare” deoarece ţările CSI au fost mai tare afectate de criză.
Astfel, analizând mediul de afaceri în Republica Moldova şi luând în considerare unii
indicatori economici, putem concluziona, că acesta este unul relativ favorabil pentru dezvoltarea
antreprenoriatului, dar totodată el lasă mult de dorit.
Concluzia noastră este confirmată şi de raportul Băncii Mondiale privind “Mediul de
Afaceri 2010”, ce a fost publicat in Septembrie 2010, care reflectă progresele înregistrate de
Moldova: creşterea în rating de la locul 103 in 2008 la 94 in 2009 din 183 de ţări, fiind situată
între Vietnam (locul 93) şi Kenya (95). Ca urmarea s-a micşorat decalajul dintre Moldova şi
media pe regiune (In acest context, regiunea definită cuprinde Albania, Armenia, Azerbaidjan,
Bielorusia, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Estonia, Georgia, Kazahstan,
Kosovo, Republica Kirghiză, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia,
Romania, Federaţia Rusă, Serbia, Slovenia, Tadjikistan, Turcia, Ucraina, şi Uzbekistan) ce a
crescut de la locul 76 la 72. Moldova a înregistrat cel mai semnificativ progres in ceea ce
99
3 689,52
4 898,76
3 278,27
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
3 855,29
export
import

priveşte înregistrarea proprietăţii (de la locul 50th in 2008 la 17th in 2009), datorită reducerii
timpului necesar pentru perfectarea actelor (de la 48 la 5 zile). Acest lucru a fost posibil ca
urmare a reformei Cadastrului de Stat. O altă îmbunătăţire a mediului de afaceri ţine de achitarea
taxelor (o creştere de la poziţia 123 la 101), datorită reducerii numărului de proceduri şi timp
necesar pentru administrarea fiscală şi micşorarea poverii fiscale. Moldova a avansat cu 12
poziţii in facilitarea lansării unei afaceri noi, (de la 15 la 10 zile) datorită micşorării termenului
de perfectare a actelor, numărul acestora precum şi costurile aferente. Aceste evoluţii pozitive au
fost determinate parţial de faza a doua a reformei regulatorii “ghilotina”. Din păcate se
înregistrează o scădere in rating-ul ţării privind angajarea muncitorilor (de la 119 in 2008 la 141
in 2010), eliberarea permiselor de construcţii (de la 158 la 161), comerţul transfrontalier (de la
135 la 140), protejarea investitorilor (de la 104 la 109), închiderea afacerilor (de la 88 la 90),
obţinerea creditelor (de la 84 la 87) şi executarea contractelor (de la 17 la 22). Ca rezultat al
acestor evoluţii se pot depista problemele climatului de afaceri din Moldova: corupţia, gradul
excesiv de birocratizare, costuri ridicate ale capitalului [123].
Totodată, potrivit raportului "Doing Business 2011" (Mediul afaceri 2011. Schimbări
pozitive pentru întreprinzători), făcut public, Republica Moldova are cele mai proaste note la
capitolul obţinerii autorizaţiilor de construcţie, fiind pe locul 159 în lume, cu 30 de proceduri, un
proces ce durează 292 de zile, un cost de 120,9% din venitul pe cap de locuitor, evaluat la 1 590
USD. Republica Moldova ocupă locul 141 din lume după uşurinţa realizării comerţului exterior,
cu şase documente pentru export, un proces ce durează 32 de zile, un cost de 1 765 USD per
container şi respectiv şapte documente pentru import, un proces ce durează 35 de zile şi un cost
de 1 960 USD per container. Mediul de afaceri moldovenesc este pe locul 109 în lume la
protecţia investitorilor. "Uşurinţa de a face afaceri", după cum este rezumat setul de criterii în
baza cărora a fost efectuat clasamentul, plasează Moldova pe locul 106 după uşurinţa cu care
firma se poate achita de obligaţiile de stat, deşi numărul de taxe care trebuie plătite în fiecare an
de firme, respectiv 48, este relativ mic în comparaţie cu alte ţări. Un antreprenor pierde în total
228 de ore pe an pentru a plăti toate taxele, chiar dacă rata totală de impozitare este joasă,
respectiv 30,9%. Cel mai mare regres, cu 16 poziţii, până pe locul 94, Republica Moldova l-a
înregistrat la capitolul iniţierea afacerilor, ca urmare a creşterii costurilor, până la 10,9% din
venitul de cap de locuitor, faţă de 7,0% anterior. Numărul de proceduri necesare pentru
înregistrarea afacerii a rămas acelaşi, 8, la fel ca şi timpul pe care îl cheltuiesc antreprenorii
pentru a „onora” toate formalităţile, 10 zile. Din raportul BM reiese că ridicarea costului iniţierii
afacerii a împins în jos Republica Moldova în top. De altfel, pe şase din nouă indicatori, luaţi în
calcul la alcătuirea clasamentului, Moldova a coborât în top, pe doi indicatori şi-a menţinut
poziţia şi doar la obţinerea autorizaţiilor de construcţii a urcat patru poziţii. Banca Mondială
100

menţionează totodată că „Moldova a redus ratele contribuţiei angajatorului pentru asigurare
socială”. Republica Moldova ocupă locul 18 în lume după uşurinţa de a înregistra proprietatea,
procedură ce durează cinci zile, un proces ce durează 5 zile şi un cost de 0,9% din evaluarea
proprietăţii. Suntem pe poziţia 20 după uşurinţa cu care afacerile reuşesc să impună condiţiile
contractuale. Moldova se află pe locul 89 după uşurinţa cu care firmele obţin credite.
Firmele locale au nevoie de doi ani şi opt luni şi 9% din valoarea activelor pentru a se închide,
iar rata totală de recuperare pentru investitori este de numai 28,2%, plasând Republica Moldova
pe locul 92 din lume [124].
Făcut public raportul anual realizat de Banca Mondială “Doing Business 2012: Doing
Business in a More Transparent World” (“Mediul de afaceri-2012”), arată, că Moldova a făcut
un salt semnificativ în clasamentul statelor după criteriul uşurinţei de a derula o afacere.
Potrivit raportului Băncii Mondiale, Moldova se află în grupul de state care au reuşit să
obţină cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte crearea condiţiilor favorabile pentru business.
Printre principalele realizări ale Moldovei în facilitarea afacerilor, experţii Băncii
Mondiale au remarcat şi eficientizarea executării hotărârilor judecătoreşti prin introducerea
executorilor judecătoreşti privaţi, alături de simplificarea procedurii de iniţiere a afacerii şi
înregistrării întreprinderilor prin deschiderea unui “ghişeu unic”, mărirea accesului la credite prin
crearea biroului de credit şi modificarea normelor cu privire la insolvabilitate prin care s-a
asigurat prioritatea creditorilor garantaţi.
Pentru aceste patru reforme implementate în 2011, Moldova a intrat în topul primelor 12
economii reformiste din lume. Clasamentul a fost realizat pe baza numărului de reforme şi a
impactului exercitat de acestea.
În rezultatul implementării acestor reforme legislative, Moldova a avansat 18 poziţii, de
pe locul 99 pe locul 81, în clasamentul mondial realizat de Banca Mondială, poziţionându-se
înaintea unor ţări precum Italia, China, Grecia, Rusia sau Ucraina. Astfel, Republica Moldova,
de rând cu Maroc şi Macedonia, se află printre primele trei state care şi-au îmbunătăţit ratingul
“Mediului de afaceri”.
Pe primele 10 locuri se clasează Singapore, Hong Kong, Noua Zeelanda, SUA,
Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, Coreea de Sud, Islanda şi Irlanda, iar pe ultimele trei
locuri se situează Republica Congo, Republica Centrafricana şi Ciad.
Raportul “Doing Business-2012” analizează normele regulatorii care sunt aplicate cu
referire la întreprinderile din ţară pe parcursul întregii perioade de activitate, inclusiv crearea
întreprinderii şi gestionarea afacerii, comerţul internaţional, impozitarea, precum şi soluţionarea
cazurilor de incapacitate de plată. Ratingul este elaborat în baza a 10 indici şi cuprinde 183 de
ţări.
101

În acest context, câteva concluzii ni se par evidente. Nu există tipare pentru creştere
economică şi prosperitate, însă un factor important îl constituie asigurarea unui climat
investiţional favorabil pentru începerea şi gestionarea unei afaceri, în care respectarea
reglementărilor legale să genereze mai multe beneficii decât obligaţii. În asigurarea unui climat
investiţional favorabil – reformele ce asigură calitatea şi punerea în aplicare a actului de justiţie
sunt mai importante ca oricând. Acestea ajută la crearea încrederii investitorilor şi stimulează
creşterea economică.
Însă în cadrul raportului nu se evaluează aspecte, cum ar fi securitatea, stabilitatea
macroeconomică, nivelul corupţiei, nivelului de calificare a angajaţilor şi stabilitatea sistemelor
financiare, lucruri destul de importante pentru investitori şi companii internaţionale. Noul criteriu
introdus în acest an este uşurinţa cu care o firmă se poate conecta la electricitate.
Analiza mediului de afaceri în Republica Moldova, precum și analiza activității Camerei
de Comerț și Industrie a Republicii Moldova din punct de vedere al impactului acesteia asupra
mediului de afaceri ne-a permis să concluzionăm, că aceasta nu numai că este influențată de
factorii macro mediului, încercând să se adapteze la macrosistemele din care face parte, dar la
rândul său, fiind o organizație organic adaptivă, influenţează atât ieşirile sale, cât și unele din
caracteristicile sistemelor cu care intră în contact. Din acest punct de vedere, am grupat
serviciile și acțiunile CCI a RM în dependență de influența acestora asupra macro-mediului
firmei, prin intermediul celor 4 factori enumerați în capitolul I. (Anexa 24).
Factorii politico-legali
CCI a RM influențează direct și prin intermediul comitetelor activitatea de lobby. În
Republica Moldova, ca şi pe întreg spaţiu balcanic şi al Europei de sud-est, datorită
particularităţilor socio-politice ale tranziţiei de la un regim socialist la cel democratic, percepţia
opiniei publice asupra activităţii de lobby era, și în multe cazuri încă rămâne, a fi una absolut
negativistă. Dar adevărul este că o activitate de lobby într-o societate democratică este
generatoare de schimbări pozitive. În cele mai mari democraţii ale lumii occidentale, şi nu
numai, acesta a fost instituţionalizat şi reglementat drept un mecanism sofisticat, o profesie, o
activitate, un domeniu de studiu……cu alte cuvinte, un element indispensabil şi un indicator al
echilibrului şi bunei funcţionări a unui sistem politic. [71]
Conform altei surse Lobby-ul include „activităţi care cer decidenţilor politici să ia o
poziţie fixă pe un segment specific al legislaţiei, sau care cere altora să solicite acelaşi lucru. Prin
contrast, în limbajul comun definiţia lobby-ului include, de obicei, orice discuţie a problemelor
cu factorii de decizie”. [102]
CCI a RM încearcă să influenţeze în mod direct promovarea, abrogarea sau modificarea
unor acte legislative, în numele intereselor agenților economici - membrilor săi. Aceste acțiuni
102

de lobby au loc de obicei prin intermediul unor comitete de lucru, create din rândul membrilor
CCI a RM, care studiază problema în cauză, formează demersurile comune și le înaintează
instituțiilor de decizie.
Stabilirea și menținerea relațiilor dintre guvern și membrii camerei
CCI a RM colaborează cu administraţia publică centrală şi locală, instituţiile ştiinţifice şi de
învăţământ, asociaţiile nonguvernamentale ce reprezintă interesele antreprenorilor, cu scopul
dezvoltării ascendente a economiei naţionale şi asigurării unui suport real în implementarea
programelor naţionale de dezvoltare economică. Astfel, de către CCI a RM au fost întreprinse
următoarele acţiuni [25, pag.1]:
Participarea la elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale de Creştere Economică şi
Reducere a Sărăciei.
Contribuirea plenară la elaborarea strategiei promovării exportului şi atragerii investiţiilor
în Republica Moldova pentru perioadele 2002-2006 şi 2006-2015.
Participarea activă la elaborarea şi implementarea Hotărârii Guvernului Republicii
Moldova nr.521 din 15 mai 2006, cu privire la strategia de susţinere a dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008.
Desfăşurarea de comun cu MEC în baza unui program bine definit a mai multor seminare
şi training-uri pentru agenţii economici cu tema: "Sistemul generalizat de preferinţe
plus", Acordul Central European de Comerţ Liber CEFTA, Impactul aderării României la
Uniunea Europeană asupra comerţului extern al RM , Sistemul de calitate ISO prin
implementarea proiectului Ameliorarea Competitivităţii MSTQ (Metrology,
Standardization, Testing and Quality).
Crearea Institutului de Broker Vamal care permite înlăturarea factorului uman în relaţiile
agenţilor economici cu Serviciul Vamal.
Implicarea directă şi activă de comun cu Serviciul Vamal la implementarea Proiectului
„Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de sud-est" care, a permis
automatizarea Serviciului Vamal şi reducerea timpului pierdut de agenţii economici în
vamă.
În colaborare cu instituţiile guvernamentale abilitate (MEC şi MAEIE), a elaborat şi
realizează măsuri menite să faciliteze implementarea prevederilor planului de acţiuni
Republica Moldova -- Uniunea Europeană.
De comun cu Ministerul Educaţiei, Camera Meşteşugarilor din Koblenz s-au organizat
mai multe măsuri cu cadrele didactice din şcolile profesionale şi de meserii, cu scopul
preluării experienţei UE în domeniul pregătirii specialiştilor de profil.
103

În vederea implementării prevederilor Legii RM 115-XVI din 06.06.2005 "Cu privire la
producţia agroalimentară ecologică" şi a Programului Naţional "Cu privire la producţia
agroalimentară ecologică", CCI a RM de comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei
prelucrătoare, cu participarea experţilor din UE, au organizat trei seminare regionale
(Chişinău, Bălţi si Căuşeni) cu tematica: "Experienţa UE în domeniul producţiei
ecologice".
În conlucrare cu ASEM a fost elaborat un program de acţiuni menit să informeze
cercurile de afaceri despre noile prevederi ale legislaţiei în domeniul documentului
electronic, semnătura digitală şi comerţului electronic. În acest scop au fost organizate 3
seminare zonale în Chişinău, Orhei, Căuşeni la care au participat peste 100 de
antreprenori.
Întru susţinerea dialogului public-privat, au devenit deja o tradiţie întrevederile anuale ale
Consiliului CCI a RM cu reprezentanţii puterii publice centrale, cum ar fi: Preşedintele
Republicii Moldova, Prim-ministrul, Miniştri, în cadrul cărora membrii Consiliului CCI au
posibilitatea de a discuta probleme stringente ale oamenilor de afaceri, în vederea consolidării şi
dezvoltării continue a economiei republicii. Astfel, prin inițierea și desfășurarea activităților
enumerate mai sus CCI a RM i-și desfășoară funcția reprezentativă în raport cu Guvernul,
organele publice locale și centrale, influențând astfel mediul de afaceri din țară.
Expertizarea legislației
În conformitate cu Legea Republicii Moldova „Cu privire la Camera de Comerţ şi
Industrie " şi prevederile statutare, Camera de Comerţ şi Industrie este încadrată destul de activ
în procesul de elaborare şi avizare a actelor legislative şi normative.
Astfel, după cum am menționat deja, în ultimii 10 ani, CCI a RM a examinat şi avizat
peste 150 de acte legislative şi normative ce ţin de domeniul economic: Legile anuale privind
bugetul de stat; Legea asigurărilor sociale de stat; Legile privind comerţul electronic şi
semnătura digitală; Legea cu privire la leasing; Legea cu privire la Societăţile cu Răspundere
Limitată, Legea cu privire la Lobby etc.
Vom menționa că în vederea continuării activităţii în domeniul implementării reformei
regulatorii la nivel naţional şi regional, CCI a RM a delegat reprezentanţii săi în Grupul Naţional
de Lucru şi în Grupurile Regionale de Lucru.
Activitatea CCI a RM ce ține de participarea la procesul de elaborare și avizare a actelor
legislative a fost descrisă mai detailat în subcapitolul 2.2 a prezentului capitol.
Așadar prin această activitate, CCI a RM participă activ la formarea cadrului legislativ și
normativ al țării, și prin aceste acțiuni are o influență directă asupra creării macro-mediului
firmei.
104

Factorii economici
În același timp CCI a RM influențează în mod direct și indirect factorii economici prin
intermediul serviciilor oferite agenților economici: organizarea meselor rotunde, misiunilor
economice, expozițiilor, consultanței de afaceri, etc. ceia ce contribuie la creșterea exporturilor,
atragerea investițiilor și creșterea economică în întregime a țării.
În capitolul II, subcapitolul 2.2 am analizat detailat activitatea CCI a RM prin prisma
misiunii și funcțiilor sale. Astfel putem cu siguranță constata faptul, că activitatea acestei
organizații este îndreptată spre dezvoltarea economică durabilă și contribuie la ridicarea
nivelului PIB-ului, la formarea structurii pe ramuri a economiei naționale, contribuie la creșterea
nivelului de dezvoltare a fiecărei ramuri, la creșterea gradului de ocupare a forței de munca, la
îmbunătățirea situației financiară și valutară a țării, la evoluția preturilor, etc.
Factorii socio-culturali
Este binecunoscut faptul că sistemul de valori al societăţii, ca şi comportamentele ce
motivează acest sistem, constituie un element specific și important pentru mediul de afaceri.
Factorii socio-culturali care pot influenţa situaţia unor sectoare economice sau a economiei, la
rândul său, pot fi influențați datorită unor activități specifice directe și indirecte a mai multor
organizații, inclusiv si a CCI a RM: formarea cadrelor la diferite nivele (sistemul educațional),
activități ce duc la deschiderea noilor locuri de muncă (mobilitatea populației), organizarea
diverselor concursuri (atitudinea populației față de muncă).
CCI a RM participă la diverse proiecte și programe, având un impact benefic socio-
cultural. Astfel Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), include
organizarea cursurilor si seminarelor cu tematica “Instruire şi consultanţă antreprenorială”.
Aceste cursuri au ca scop formarea întreprinzătorilor de mâine. După finalizarea programului de
instruire, participanții primesc un certificat, ce le oferă posibilitatea să obțină un credit
preferențial cu un grant pentru inițierea sau dezvoltarea afacerii. În perioada octombrie-
decembrie 2011, prin intermediul PNAET au fost instruite 105 persoane din municipiul Bălţi şi
raionul Sângerei. [137]
Proiectele și programele de acest gen sunt binevenite pentru cei ce doresc sa-și inițieze
propriile lor afaceri. Astfel ei i-și asigură nu numai propriul viitor, dar contribuie și la
soluționarea problemelor economice și sociale prin crearea noilor locuri de muncă în localitățile
rurale și dezvoltarea infrastructurii.
Vom menționa și alte proiecte cu participarea CCI a RM care contribuie la crearea noilor
locuri de muncă:
- în parteneriat cu Misiunea în Moldova a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în
Europa (OSCE), şi Academia de Studii Economice a Moldovei a fost realizat
105

proiectul "Recalificarea personalului militar din Republica Moldova". Proiectul
are scopul de a oferi asistenţă militarilor care îndeplinesc serviciul prin contract şi
ofiţerilor în rezervă pentru ca aceştia să fie reintegraţi mai uşor social şi profesional.
- Proiectul-parteneriat de instruire a meșteșugarilor ”Kreishandwerkerschaft Hersfeld-
Rotenburg”, care a fost lansat oficial pe 11 mai 2011, de către Camera de Comerț și
Industrie a Republicii Moldova și organizația obștească ”Kreishandwerkerschaft
Hersfeld-Rotenburg” din Germania. Obiectivele principale ale proiectului se referă la:
optimizarea formării profesionale în domeniul prelucrării lemnului și metalelor, în special
în școlile profesionale din regiunile rurale; sporirea cooperării întreprinderilor cu școlile
profesionale; îmbunătăţirea situaţiei în domeniul ocupării forţei de muncă; facilitarea
tranziției de la școală la activitatea profesională propriu-zisă. [138]
Factorii tehnologici
Cunoaşterea efectelor factorilor tehnologici e deosebit de importantă datorită impactului
lor direct asupra performanței întreprinderii. Astfel, nivelul dotărilor tehnice ale întreprinderii şi
al tehnologiilor disponibile, nivelul tehnic al produselor, ritmul dezvoltării şi lansării de noi
produse influențează nivelul productivității muncii, al costurilor şi profiturilor, volumul
producției şi vânzărilor, calitatea produselor, poziția pe piață, imaginea întreprinderii şi
a produselor sale, etc.
Evoluţiile tehnologice au efect asupra creşterii şi maturităţii sectorului, stau uneori la
originea unor afaceri noi, contribuie la modificarea piețelor și au ca rezultat influențe pozitive
asupra creșterii economice.
Prin intermediul acțiunilor sale CCI a RM influențează direct și indirect rata de înnoire a
produselor, viteza schimbării și adoptării noilor tehnologii, ritmul de apariţie a invenţiilor,
apariția produselor noi şi brevetelor. Printre serviciile directe ale CCI a RM ce influențează
factorii tehnologici se numără: servicii de consulting, promovare și informare, sprijin în
domeniul internațional, formarea profesională, etc. Printre cele indirecte vom menționa: crearea
și gestionarea pepinierelor de afaceri, organizarea întâlnirilor de afaceri, meselor rotunde, etc.
Aici ne vom referi și la participarea la unele proiecte. Camera de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova în comun cu alţi parteneri din 9 ţări ale Europei de Sud-Est implementează
proiectul „Inno-Food See – Configurarea mecanismelor de susţinere a inovării şi sporirea
gradului de conştientizare a potenţialului inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice în
industria alimentară în regiunea Europei de Sud-Est”. Proiectul este coordonat de Centrul pentru
Cercetări şi Tehnologii Hellas – Institutul de Agrobiotehnologii şi reuneşte 12 parteneri: institute
de cercetare în domeniul agroalimentar şi organizaţii de susţinere a business-ului din Grecia,
Italia, Ungaria, România, Bulgaria, Slovenia, Serbia, Moldova, Ucraina. [138]
106

După cum vedem CCI a RM, la fel ca și alte organizații consulare europene, prin activitatea
sa influențează în mod direct și indirect mediul de afaceri, având impact asupra celor patru
categorii clasice distincte de factori ce intervin în macro-mediul firmei: politico-legali,
economici, socio-culturali şi tehnologici.
Concluzii la capitolul II
Experienţa mondială a Camerelor de Comerţ şi Industrie este relevantă prin
evidenţierea unor activităţi cu impact major asupra dezvoltării economice din ţară. În acest
capitol am analizat experienţa activităţii organizaţiilor consulare din Franţa. Acestea sunt
formate din mai multe tipuri de organizaţii: Camerele de Comerţ şi Industrie, Camerele de
Meserii şi Artizanat, Camerele Agricole. Prezintă interes studierea particularităţilor acestora,
evidenţierea unor trăsături comune între ele. Un loc aparte revine studierii experienţei organizării
şi funcţionării Camerei de Comerţ şi Industrie din Franţa. Sunt evidenţiate organele de
conducere, modalitatea de alegere pentru anumite posturi. Sursele financiare ale acestei
organizaţii se formează din cinci surse principale:
1. Taxe (impozite). Este vorba despre impozitarea adiţională la taxa profesională
(l’imposition additionnelle à la taxe professionnelle - IATP). Spre deosebire de alte
impozite, IATP este prelevat de la o categorie socială specială : celei a comercianţilor,
industriaşilor şi întreprinzătorilor înregistraţi în registru comerţului şi al societăţilor şi
reprezintă în mediu 27% din resursele Camerelor.
2. Subvenţiile ;
3. Împrumuturile;
4. Resursele proprii ale Camerelor;
5. Colectările facultative ale taxelor destinate promovării învăţământului, formării
cadrelor şi promovării locuinţelor salariaţilor.
Este analizată şi activitatea Camerelor de Meserii şi Artizanat şi a celor agricole.
Fenomenul consular, fiind universal, Camerele de Comerţ există practic în toate ţările,
indiferent de regimul lor politic sau situaţia economică. Cu toate acestea el se manifestă ,cum am
remarcat deja, în forme foarte variate. În acest capitol se analizează evoluţia activităţii Camerei
de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, pornind cu anul 1968, când a fost deschisă la
Ungheni ca filială a CCI a Uniunii Sovietice. Un loc aparte revine analizei activităţii în perioada
independenţei Republicii Moldova, începând cu anul 1991. Este analizată baza juridico-
normativă de activitate a acestui organ consular: Decretul cu privire la activitatea CCI RM ,
semnat de Preşedintele Republicii Moldova (Decretul Preşedintelui Republicii Moldova Nr25
din 20 ianuarie 1994). Serviciul consular a activat în acest cadru legislativ până în anul 1999.
CCI a Republicii Moldova activează într-un cadru legislativ definit prin legea Nr 393-XIV din
107

13 mai 1999 „Cu privire la Camera de Comerţ si Industrie". Camera de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova este unica organizaţie consulară în Republică, exercitând competenţele sale
pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. Ea nu numai că reprezintă diverse meserii, ea este
organul de interes comercial, industrial, organizat într-un cadru multiprofesional în cadrul unei
organizaţii de drept public. CCI a Republicii Moldova, conform legislaţiei, beneficiază de
autonomie financiară. Astăzi Camera de Comerţ şi Industrie din Moldova este o structură unică,
care pe „verticală” reprezintă interesele tuturor nivelurilor de afaceri – mici, mijlocii, mari. Pe
„orizontală” cuprinde prin activitatea sa toate domeniile de activitate : industrie, comerţ – intern
şi extern, agricultură, servicii etc. Include 1351 de întreprinderi şi organizaţii obşteşti, 10 filiale,
amplasate pe tot teritoriul republicii : Ungheni, Tighina, Soroca, Râbniţa, Orhei, Hânceşti, UTA
Găgăuzia, Edineţ, Cahul, Bălţi.
Am prezentat relaţiile pe care le are CCI a RM cu alte organizaţii de acest gen, Camerele
bilaterale create cu participarea acesteia. Prin cele menţionate în teză, activitatea Camerei de
Comerţ şi Industrie din Republica Moldova se încadrează perfect în domeniile de activitate a
Camerelor europene. Principalele funcţii pe care le realizează CCI a RM corespund direcţiilor de
bază, caracterizate mai sus, tot odată, având şi unele particularităţi, determinate de specificul
economic, politic de altă natură a ţării şi se reduc la eliberarea certificatelor de origine a mărfii,
expertiza şi evaluarea, organizarea târgurilor şi expoziţiilor, executarea unor formalităţi ce ţin de
întreprinderi, sprijinul în Relaţiile Internaţionale, traducerile, studierea pieţelor şi oportunităţilor
comerciale , formarea continuă şi instruirea profesională a personalului întreprinderilor
autohtone, gestiunea echipamentelor şi infrastructurilor publice.
Pentru a evidenţia rolul pe care îl are Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii
Moldova în dezvoltarea unui mediu de afaceri consolidat, s-a efectuat analiza mediului de
afaceri, având la bază datele statistice, furnizate de Biroul Naţional de Statistică şi, luând în
considerare unii indicatori economici şi sociali. Analiza cuprinde anii 2000-2010, perioadă în
care, evoluţia indicatorilor studiaţi a fost diferită.
Analiza mediului de afaceri în Republica Moldova, precum și analiza activității Camerei
de Comerț și Industrie a Republicii Moldova din punct de vedere al impactului acesteia asupra
mediului de afaceri, ne-a permis să concluzionăm, că aceasta nu numai că este influențată de
factorii macro mediului, încercând să se adapteze la macrosistemele din care face parte, dar la
rândul său, fiind o organizație organic adaptivă, influenţează atât ieşirile sale, cât și unele din
caracteristicile sistemelor cu care intră în contact.
108

3. PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A
REPUBLICII MOLDOVA
3.1. Organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova
Îndeplinirea de către o întreprindere a obiectivelor stabilite în condiţii cât mai eficiente
necesită, în primul rând, o conducere competentă și un cadru organizatoric raţional care se
realizează prin elaborarea structurii sale organizatorice. Organizarea întreprinderii presupune
egalizarea dorinţelor organizaţiei atât în direcţia stabilităţii cât şi a schimbării: pe de o parte
stabilitatea şi încrederea trebuie să domine climatul de muncă astfel încât angajaţii să-şi
desfăşoare activitatea protejaţi de „spectrul şomajului”, iar pe de altă parte structura
organizatorică trebuie să fie adaptabilă, flexibilă la modificările interne şi externe,
întreprinderea trebuind să funcţioneze eficient şi după ajustările operate datorită unor noi
restricţii. Ca şi î n alte activităţi manageriale nu se poate defini o cale unică, ideală, structurile şi
metodele organizatorice fiind adoptate pe baza unor orientări şi practici generalizate ţinând cont
de caracteristicile particulare specifice fiecărei întreprinderi.
Pentru procesul de organizare E. Dale , Stoner, J., [101] - Management, Prentince Hall,
propune mai multe obiective realizate etapizat solicitând implicarea totală şi responsabilă a
managerilor:
1. Identificarea tuturor activităţilor care asigură realizarea obiectivelor organizaţiei.
Orice întreprindere este constituită pentru a produce bunuri sau servicii care pot fi obţinute prin
transformări tehnologice. Odată identificate activităţile, în etapa următoare se vor inventaria
echipamentele, personalul muncitor, departamentele specializate, legăturile faţă de organismele
de stat şi bancare etc.
2. Divizarea activităţilor în operaţii şi faze de lucru care logic şi confortabil pot fi
realizate performant de către o persoană sau un grup. Această divizare porneşte de la premisa că
întreprinderea, o organizaţie cu scop lucrativ, se justifică datorită faptului că munca unui om nu
poate materializa obiectivele propuse; sunt necesari mai mulţi operatori, iar munca trebuie
distribuită şi divizată în funcţie de calificarea şi îndemânarea acestora.
3. Activitatea productivă a angajaţilor trebuie combinată într-o manieră logică şi
eficientă. Este necesar ca personalul care prestează activităţi asemănătoare să fie grupat în
formaţii de lucru specializate. Planificarea, vânzarea, consultingul, etc. sunt compartimente ale
organizaţiei productive, care îşi desfăşoară activităţile cu personal care are îndemânări,
cunoştinţe, specializări şi nivele de calificare specifice, asumându-şi responsabilităţi bine
definite. Agregarea muncii specializate este realizată prin procesul de compartimentare.
109

4. Construirea unui mecanism care să coordoneze activităţile compartimentelor într-o
manieră unitară şi care să piloteze interpretările specializate ale obiectivelor organizației de
către departamentele sale.
5. Monitorizarea eficacităţii metodelor de organizare adoptate şi ajustarea periodică a
acestora pentru a menţine eficienţa sistemului.
Camera de Comerţ şi Industrie, atât în momentul organizării activităţii sale, cât şi pe
parcursul funcţionării a ţinut şi ţine cont de aceste etape. La moment s-a stabilit o anumită
organizare internă a Camerei, la bază fiind organizarea instituţiilor similare din alte state, dar
pornind de la acele funcţii pe care le realizează CCI a RM.
Iniţial, vom analiza organizarea internă în unele ţări, ce fac parte din cele două modele
indicate: continentală şi anglo-saxonă cu scopul de a utiliza experienţa acestora.
Legea germană despre Camere reglementează cadrul general al organizării interne a
Camerei. Ministerul Economiei susţine şi aprobă celelalte proceduri ale activităţii organizaţiei,
prevăzute în statut. Statutul defineşte drepturile şi obligaţiile adunărilor, ale Preşedintelui,
Secretarului General şi ale comisiilor.
Luarea deciziilor în Camerele germane are loc indirect. O dată la patru ani membrii
Camerei aleg delegaţii pentru adunarea generală, care are loc, de obicei, o dată în an. La şedinţă
participă, în mediu, 65 delegaţi. Locurile sunt repartizate conform structurii economice a
regiunii. La fiecare doi ani adunarea alege preşedintele din rândul delegaţilor. Adunarea alege şi
Secretarul General. Delegaţii şi Preşedintele lucrează pe principii benevole, pe când Secretarul
General este persoană angajată , care conduce cu personalul Camerei (în mediu 80 persoane).
Preşedintele şi Secretarul General în comun reprezintă Camera, dar funcţia de conducere revine
secretarului. În toată ţara în cele 83 de camere activează aproximativ 6500 de persoane (structura
organizatorică se prezintă în anexa 12).
Legea franceză despre Camere determină clar responsabilităţile fiecărui organ în
cadrul acesteia. La fel ca în Germania, procesul de luare a deciziilor în camerele de comerţ şi
industrie franceze se efectuează indirect. Membrii Camerei aleg delegaţii, numiţi membri
nominali, care slujesc şase ani şi formează „Chambre” (Camera) sau Adunarea Generală. În
afară de delegaţii aleşi din cadrul adunării generale fac parte şi delegaţii din partea patronatelor,
sindicatelor şi puterii de stat. Dar aceștia au doar vot consultativ. Numai membrii nominali au
dreptul să determine politica Camerei, să voteze pentru formarea bugetului sau să aleagă
Preşedintele şi alte persoane responsabile. Preşedintele este ales pe 3 ani din rândul membrilor.
Spre deosebire de Germania, Adunarea Generală nu alege Secretarul General, acesta fiind numit
de către Preşedinte. Activitatea Camerei este asigurată de către Secretarul General sau Directorul
General şi statele Camerei. În 183 de Camere locale şi regionale din Franţa, activează în jurul a
110

22000 specialişti. În mediu în fiecare Cameră activează 120 persoane [107]. Structura
organizatorică a acestora este prezentată în anexa 13.
Din modelul anglo-saxon de organizare a Camerelor de Comerţ, ne vom referi, în
primul rând, la organizarea Camerelor în Statele Unite.
Organizarea internă a Camerelor în SUA sunt determinate în exclusivitate de statut, care
specifică drepturile şi obligaţiile diferitor organe, în deosebi, a consiliului de directori, a
Preşedintelui consiliului, a Preşedintelui şi comisiilor.
Cel mai important organ al Camerei în SUA este Consiliul Directorilor, care este ales
direct de către membrii. Candidaţii în Consiliul trebuie să fie membri ai Camerei. De obicei
durata mandatului este de 3 ani. Consiliul de Directori joacă un rol central în procesul de luare a
deciziilor în Cameră şi, de obicei, se întruneşte în fiecare lună. Consiliul este organul principal
strategic care formulează politicile şi obiectivele organizaţiei. Structura organizatorică se
prezintă în anexa 14.
Având în vedere că activitatea Camerelor în Filipine nu este reglementată prin legi
speciale , organizarea internă este determinată de statut. Structura Camerei (anexa 15) include:
Adunarea Generală, Consiliul Directorilor, Trezorierul, Secretarul responsabil şi diverse comisii.
După cum se evidenţiază din cele menţionate mai sus, Camera de Comerţ şi
Industrie este gestionată de delegaţi. Anume în aceasta, după părerea mai multor specialişti în
domeniu, constă veritabila originalitate a companiilor consulare , dar care trebuie sa se înţeleagă
nu ca o destindere (relaxare) în aplicarea unor reguli, dar ca o mare libertate în alegerea
programului strategic al acţiunilor sale, sub rezerva, bineînţeles, a respectării specificului. În
acest context, după părerea noastră, în Legea cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie s-a
reuşit de asigurat un echilibru competent între necesara libertate, de care trebuie să dispună un
organism ales şi nu mai puţin necesara reglementare care trebuie să prezidă în organizarea sa şi
prerogativele sale.
De la origine, Camerele au fost organele de interes economic general al circumscripţiilor
sale. Rolul lor se diferenţia şi diferă totalmente de cel al sindicatelor, scopul cărora este apărarea
intereselor particulare ale profesiilor şi ai celor care le exercită. Camerele de Comerţ nu sunt
organizaţii patronale sau profesionale în acel sens, ele nu au vocaţia specifică de a apăra
interesele conducătorilor de întreprinderi şi nici a sectorului privat, dar acel al economiei în
integralitate. Acest principiu este fundamental.
Primele alegeri consulare în Republica Moldova au avut loc în septembrie 2002, pentru a
constitui efectiv Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în noua sa formă. Pentru a
stabili o ordine şi un mecanism unic corect şi concret în alegerea delegaţilor la Congresul CCI a
111

RM a fost elaborat un Regulament „Cu privire la alegerea delegaţilor”. Acest regulament
include :
- modul de desfăşurare a alegerilor delegaţilor la Congresul Camerei de Comerţ şi
Industrie ;
- termenii adunărilor membrilor Camerei cu scopul alegerii delegaţilor la Congres ;
- reprezentativitatea membrilor camerei de către conducătorii săi (de obicei de conducătorii
întreprinderilor, dar în caz particular de o altă persoană, dar numai în cazul prezentării de
către cea din urmă a unei procuri semnate de către responsabilul juridic al întreprinderii) ;
- respectarea structurii economiei teritoriilor : să fie reprezentate principalele ramuri ale
economiei naţionale.
În ce priveşte administraţia generală, sistemul care a fost instituit, nu se îndepărtează de
particularităţile companiilor consulare, deoarece el tinde de a consilia regulile de drept public
care reiese din statutul lor şi tot odată un management, căruia conducătorii de întreprinderi, care
sunt membrii Camerei, tind să-i dea un caracter de avantaj antreprenorial.
Camera este administrată de patru organe : Congresul, organul său suprem ; Consiliu, Biroul
executiv care reprezintă organele administrative ale Camerei între două reuniuni ale Congresului,
Preşedintele care este în fruntea executivului Camerei.
Organizarea internă a serviciilor permanente a oricărei companii consulare depinde evident
de mărimea sa. În Camerele mari deseori putem găsi subdiviziuni în direcţiile centrale
(administraţia generală, informatica, studii juridice, economice, animarea industrială, comercială,
a serviciilor, comunicării, …) şi în serviciile externe (centre de congrese, asociaţii,…).
Schema structurii organizatorice a CCI a RM (figura de mai jos) nu indică legăturile de
subordonare ierarhică. Dar Legea şi Statutul Camerei descriu exact structura şi ierarhiile sale.
Consilieri
Congresul
Preşedintele Consiliul Comisia de cenzori
Vicepreşedinţi Biroul executiv Arbitrajul Filialele
Departamentul
Economie
Secţia Generală
Departamentul
112
Expertize,
Evaluare şi
Directorii
Filialelor

Departamentul
Dezvoltarea
Competenţelor
Departamentul
Lucrul
Organizatoric
Direcţia Târguri
şi Expoziţii
Direcţia
Tehnologii
Informaţionale
Secţia
Administrativă
Secţia Planificare
şi Control
Financiar
Contabilitatea
Secţia Juridică
113
Certificare
Redacţia ziarului
“Dezvoltarea”
Figura 3.1. Structura organizatorică actuală a CCI a RM
Sursa : situl CCI a RM www.chamber.md
In vârful structurii consulare a Republicii Moldova se află Congresul. Congresul este
instanţa de decizie, autoritatea supremă a Camerei [44, art.13 (1)]. El este compus din 151
delegaţi desemnaţi direct de membrii Camerei (în număr de 1351), antreprenori ai Republicii
Moldova, care constituie colegiu electoral al Camerei conform modalităţilor definite de Statutul-
regulamentul interior. Deci delegaţii la Congres sunt aleşi de membrii Camerei. Congresul poate
fi ordinar (el este convocat o dată în 5 ani) sau extraordinar (el este convocat conform deciziei
Consiliului Camerei sau cel puţin de o treime de membri ai Camerei).
Mandatul de delegat este de cinci ani şi este renuvelabil. Delegaţii reprezintă interesele
membrilor Camerei în sânul instanţelor sale pentru toată durata de mandat.
Delegaţii la Congres reprezintă ansamblul de interese ale activităţii economice şi ale
teritoriilor Republicii Moldova, la fel şi diferite categorii şi tipuri de întreprinderi la care ei
aparţin. Funcţiile delegaţiilor sunt gratuite, dar această gratuitate nu este un obstacol al
atribuţiilor, cu excepţia cazurilor, când indemnizaţia este destinată să compenseze cheltuielile de
deplasare şi de sejur cauzate de exersarea unui mandat, reprezentarea sau delegarea de către
Cameră, în particular în cadrul comisiilor Camerei sau organismelor care Camera poate să creeze
pentru a-şi desfăşura activităţile sale. În afara delegării care le sunt lor încredinţate din partea
Camerei, delegaţii la Congres nu au dreptul să –şi asume sau să ia o poziţie a Camerei din
numele său.

Congresul este convocat de Preşedintele Camerei printr-o scrisoare adresată membrilor
cu 15 zile înainte de reuniune. Convocarea trebuie să cuprindă ordinea de zi a reuniunii şi să fie
însoţită de documente sau dosare de informaţii necesare pentru a permite de a lua decizii
cunoscând cauza.
Ministerul Economiei al Republicii Moldova sau reprezentantul său asistă la reuniunile
Congresului, la fel ca şi un oarecare număr de consilieri tehnici, lista cărora este definită de
Congres la propunerea Consiliului. Ei au vot consultativ. Congresul alege Preşedintele şi
Comisia de Cenzori, formează organele de administrare ale Camerei şi determină atribuţiile lor,
adoptă şi modifică Statutul. El deliberează interesele şi problemele generale ale întreprinderilor,
ia deciziile privind reorganizarea sau lichidarea Camerei. Congresul adoptă politica majoră a
Camerei.
Congresul, fiind instanţa supremă a Camerei, adoptă Statutul, modificările şi
completările. El adoptă direcţiile generale şi programele de activitate ale Camerei pe termen
lung.
Congresul alege Consiliul, Preşedintele (care este membru al Consiliului) şi Comisia de
cenzori. Deci Congresul este competent pentru a determina politica generală a Camerei şi
mijloacele financiare necesare pentru realizare, fie consultative sau de servicii. El ia decizia în ce
priveşte mijloacele de deliberări adoptate cu condiţiile majorității quorumului. Procedura de
votare este precedată de expunerea unui raport şi de dezbateri. În cadrul Congresului, fiecare
delegat dispune de un singur vot. Deci delegaţii sunt egali în drepturi, indiferent de importanţa
întreprinderii sale sau de categoria pe care o reprezintă. Deoarece delegaţii reprezintă fiecare un
ansamblu al corpului electoral, membrii Camerei au vocaţia să apere interesele generale ale
comerţului şi industriei, şi nu sectorul profesional sau grupele de întreprinderi la care aparţin.
Este imposibil de a face totalmente abstracţia intereselor specifice profesiei lor sau apartenenţei
sindicale. Aceasta eventualitate a fost tot timpul respinsă de Camerele mai multor ţări până în
prezent şi pe bună dreptate. Apărarea intereselor profesionale ţin de sindicate. Obiectul
instituţiei consulare consta exact în asigurarea intereselor particulare pentru a degaja interesele
generale. Divizarea Camerei poate duce la reducerea rolului sau la un rol secundar şi poate
tinde să suprime reprezentativitatea globală a economiei ţării şi tot odată şi a mijloacelor sale de
apărare.
Consiliul si Biroul executiv sunt organele administrative. Consiliul Camerei fixează
direcţiile principale ale activităţii Camerei pentru perioada între două Congrese, se subordonează
congresului şi exersează controlul asupra activităţii Biroului Executiv şi al Camerei. Membrii
Consiliului, în număr de 75, printre care Preşedintele (ales direct de Congres şi care prezidă
Consiliul pe durata mandatului), sunt repartizaţi pe filiale şi categorii profesionale cu scopul de a
114

eflecta economia Republicii Moldova conform activităţilor profesionale ale întreprinderilor şi
teritoriilor care o formează. Ei sunt aleşi pe o perioadă de 5 ani. Şedinţele Consiliului sunt
convocate cel puţin o dată pe lună la iniţiativa Consiliului, Biroului executiv, Preşedintelui, sau
Comisiei de cenzori a Camerei.
Funcţiile membrilor Consiliului sunt gratuite. Este admisă numai indemnizaţia destinată
deplasării şi sejurului ocazionat de exersarea mandatului de membru al Consiliului. Consiliul
exercită controlul , din numele Congresului între două reuniuni ale celui din urmă, asupra
activităţii Biroului executiv, Preşedintelui şi asupra tuturor misiunilor care le-au fost încredinţate
de Congres. El alege Biroul executiv şi vice-preşedinţii.
Principalele sarcini administrative de gestiune curentă ţin de :
- aprobarea bugetului şi raportului financiar anual al Camerei ;
- stabilirea taxei de înscriere şi de cotizaţie de membru ;
- fondarea şi lichidarea filialelor şi reprezentarea Camerei.
Biroul Executiv administrează activitatea Camerei în perioada între şedinţele Consiliului.
Membrii Biroului executiv sunt aleşi pe o perioadă de 5 ani, în număr de 15 persoane, de
Consiliu din rândul membrilor săi. Fiind organ executiv, Biroul este informat de principalele
dosare, organizează lucrările şi înaintează decizii. El se reuneşte o dată pe lună la convocarea
Preşedintelui. Funcţiile membrilor Biroului executiv sunt gratuite. Este admisă numai
indemnizaţia destinată deplasării şi sejurului ocazionat de exersarea mandatului de membru al
Biroului executiv.
Şedinţele Biroului executiv se consideră deliberative dacă sunt prezenţi nu mai puţin de
jumătate din membrii săi şi deciziile sale se iau cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor
prezenţi la şedinţă.
Biroul executiv examinează întrebările destinate să asigure activitatea Camerei, când ele nu
ţin de competenţa Congresului, Consiliului şi Comisiei de Cenzori. El sprijină Preşedintele şi
administrează activitatea Camerei în perioada dintre şedinţele Consiliului :
- Pregăteşte reuniunile Congresului şi Consiliului Camerei şi fixează ordinea lor de zi ;
- Supraveghează executarea deliberărilor Congresului şi Consiliului în condiţiile când
acestea sunt prevăzute ;
- Aprobă structura şi organigrama Camerei ;
- Aprobă tarifele pentru serviciile Camerei.
Comisia de cenzori este organul de control general asupra activităţii economico-financiare a
Camerei şi este aleasă de Congres şi se subordonează Congresului Camerei. Membrii Comisiei
de cenzori sunt aleşi dintre membrii Camerei pe o perioadă de 5 ani în număr de 7 persoane.
Comisia de cenzori are dreptul de a exersa controlul în orice moment şi are dreptul incondiționat
115

la toată documentaţia internă, dreptul de investigare la toate serviciile, filialele Camerei. Ea da
darea de seama asupra controlului efectuat Congresului, iar intre doua reuniuni ale Congresului,
Consiliului Camerei. Din motivele descrise mai sus, membrii Consiliului si ai Biroului nu au
dreptul de a fi membrii Comisiei de Cenzori.
Preşedintele reprezintă CCI în faţa puterilor publice, comisiilor şi consiliilor, în toate actele
vieţii juridice, administrative şi economice. El aplică în practică deciziile Camerei şi orientează
acţiunile serviciilor. Preşedintele asigură funcţionarea Consiliului, Biroului Executiv şi prezidă
reuniunile lor. În limitele competenţilor sale, el reprezintă interesele Camerei în fata
organizaţiilor internaţionale şi străine. În absenţa Preşedintelui, atribuţiile sale sunt exercitate de
unul (sau mai mulţi) vice-președinți conform unui mod stabilit.
Preşedintele deţine dreptul de patron în faţa persoanelor angajate la Cameră. Toate serviciile
sunt plasate sub autoritatea Preşedintelui. Există deci în interiorul Camerei o dublă structură :
acea a delegaţilor şi acea a colaboratorilor. Preşedintele are în realitate o dublă funcţie. El est
dotat pe de o parte cu împuterniciri manageriale, ceia ce îl obligă să asigure, în mod permanent,
continuitatea funcţionării organizaţiei de drept public şi, în special, coeziunea (legătura) gestiunii
sale în timp, în pofida duratei, ipotezei provizorii a mandatului de delegat.
Dar dincolo de acest rol reglementar, Preşedintele evident trebuie să supravegheze ca
deciziile delegaţilor sa fie corect aplicate în practică, şi la fel el trebuie să personifice o forţă de
propunere dând dovadă de un spirit de sinteza şi inovare, privilegind relaţiile între Cameră şi
întreprinderi (membre ale CCI a RM), puterile publice, responsabilii politici locali, mas
media,…Preşedintele este veriga de legătura între delegaţi şi colaboratori.
Din organigrama CCI a RM reiese structura « colaboratorilor », care se subordonează
Preşedintelui şi celor doi vice - Preşedinți. Serviciile şi obligaţiile sunt repartizate între 2
Departamente (Departamentul Dezvoltare Economică şi Lucru Organizatoric, Departamentul
Expertize, Evaluare şi Certificare), 3 direcţii (Direcţia Relaţii Externe şi Colaborare
Internaţională, Direcţia Târguri şi expoziţii, Direcţia Tehnologii Informaţionale), 4 secţii (Secţia
Generală, Secţia Administrativă, Secţia Planificare şi Control Financiar, Secţia Juridică), 1
centru (Centrul Instruire şi Marketing), 1 serviciu (Contabilitatea), 1 redacţie (Redacţia
săptămânalului « Dezvoltarea »), 10 filiale . CCI a RM funcţionează la nivelul diferitor servicii
graţie fişelor de misiuni, care sunt reînnoite regulat.
Calitatea deciziilor strategice ale organelor de conducere dintr-o organizație, inclusiv
Camera de Comerț și Industrie, este influențată de validitatea și relevanța înțelegerii de către
personalul din managementul decident al organizației a valorilor și amenințărilor mediului său
intern și extern. Și nu este vorba doar despre o înțelegere a situației sale statice, la un moment
dat, ci și a tendințelor determinate de condiționările acestor valori și amenințări asupra evoluției
116

organizației, de asemenea despre înțelegerea folosirii optime a datelor respective pentru
generarea și alegerea strategiei organizației.
În acest context, pornind de la cercetările efectuate în prezenta teza, am decis să efectuăm
analiza SWOT a Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.
Tabelul 3.1. Analiza SWOT a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova
Puncte forte/ Strengths Puncte slabe/ Weaknesses
Personal calificat;
Echipă managerială competentă;
Diversificarea permanentă a serviciilor;
Prezenţa bună în teritoriu (nivel naţional
şi regional);
Activitate pe plan naţional şi
internaţional;
Existenţa unei legi, ce reglementează
clar domeniul de activitate şi determină
obligativitatea unor categorii de membri
CCI, iar în această bază, o finanţare
minimă garantată prin cotizaţiile
membrilor;
Existenţa unei direcţii strategice clare de
dezvoltare;
Autonomie financiară;
Este parte componenta a unei reţele
mondiale de organizaţii consulare;
Misiune interprofesională.
117
Putere de reprezentare a cercurilor de
afaceri destul de redusă;
Credibilitate redusă în reprezentarea
drepturilor;
Informare slabă a populaţiei,
mediatizarea activităţii şi vizibilitatea
în mass-media redusă;
Comunicare insuficientă cu mediul de
afaceri;
Lipsa unei structuri organizatorice
clare, ce ar delimita atribuţiile fiecărui
sector;
CCI RM nu deţine o bază
informaţională completă în ce priveşte
agenţii economici ce activează pe
teritoriul Republicii Moldova.
Oportunităţi/ Opportunities Ameninţări/ Threats
Unica organizaţie consulară în
Republica Moldova;
Dezvoltarea relaţiilor cu alte instituţii
similare din UE şi din lume;
Posibilitatea atragerii noilor membri şi
creării unei baze de date complete şi
actuale a agenţilor economici;
Lărgirea reţelei de reprezentanţe ale CCI
RM peste hotarele ţării.
Sursa : Elaborat de autor
Mediu concurenţial insuficient
dezvoltat;
Dificultăţi în implementarea unor legi,
datorită conjuncturii politice,
economice nefavorabile;
Lipsa unei finanţări suficiente
garantate.
Din tabel se vede, că activitatea CCI a RM are suficient de multe puncte forte, dar tot
odată se evidențiază și anumite vulnerabilități, pe care conducerea trebuie să le ia în considerare
în elaborarea planurilor pe viitor. Oportunitățile pe care le-am evidențiat, credem că îi permit
Camerei să-și diversifice activitățile și să-și stabilească și mai ferm pozițiile.
Caracterul public al serviciilor gerate de CCI a RM provoacă consecinţe importante asupra
funcţionării acesteia. În acest sens, am evidenţiat următoarele principii de bază :

În primul rând, principiul continuităţii ( realizare permanentă). Serviciile de drept public
trebuie să fie acordate fără întrerupere. Ele nu pot fi în etapa de suspendare sau de încetare a
activităţii, chiar din cauza insuficienţii financiare. În caz de necesitate deficitul trebuie să fie
acoperit de Cameră.
În activitatea sa Camera trebuie să respecte principiul egalităţii utilizatorilor, atât în plan
administrativ, cât şi în plan financiar (cu excepţia reducerilor pentru membrii Camerei). Ea nu
poate acorda regimuri facilitare, doar poate aplica regulamente generale şi impersonale (cazul cu
membrii Camerei).
Al treilea principiu se referă la faptul, că Camera nu trebuie să urmărească scop lucrativ.
Cele din urmă nu înseamnă nici într-un caz că serviciile prestate trebuie să genereze obligatoriu
pierderi. Din contra, ele pot şi sunt orientate spre eficienţă.
Pentru a realiza diversele sale servicii, Camera face indispensabil apel la colaboratori
specialişti. Numărul şi sarcinile acestor colaboratori sunt foarte variate în dependenţă de
importanţa şi natura serviciilor prestate.
De obicei recrutarea nu se face în bază de concurs. Ea este liberă, ceia ce înseamnă că
Camera determină ea însăşi criteriile şi cerinţele pentru a selecta colaboratorii în vederea
suplinirii posturilor vacante.
Multiplicitatea şi specificitatea serviciilor prestate duc la aceia că nu există o omogenitate a
personalului în interiorul Camerei. Aici putem găsi specialişti în administrare, finanţe, manageri,
comercianţi, tehnicieni, programatori, profesori, economişti etc.
În dependenţă de misiunile executate de Cameră, am repartizat angajaţii în trei categorii
principale :
- Categorie funcţională : colaboratorii administrativi, în largul sens al termenului, cu alte
cuvinte, cei ce se ocupă de gestiunea interioara a Camerei (secţia generală, secţia administrativă,
secţia de planificare şi control financiar, contabilitatea, direcţia Tehnologii Informaţionale…) cu
scopul studierii şi informării, cu scopul asistenţii tehnice.
- Categorie operaţională : colaboratorii care participă la acordarea serviciilor (Direcţia de relaţii
externe şi colaborare internaţională, Direcţia târguri şi expoziţii, Departamentul de expertize,
evaluare şi certificare,etc.).
- Categorie mixtă : colaboratorii care se referă la cele două categorii descrise mai sus, la
gestiunea interioară şi la gestiunea serviciilor (Direcţia de dezvoltare economică şi lucrul
organizatoric, secţia juridica, redacţia « Dezvoltarea », etc.).
De asemenea merită a fi remarcat personalul care este angajat de Cameră pentru o
perioadă scurtă şi care participă la prestarea serviciilor sau care sunt angajaţi pentru o problemă
118

concretă şi scurtă (cel mai des translatorii, profesorii, diverşi specialişti în cadrul seminarelor,
etc.). Aceste persoane formează personalul exterior al Camerei.
Un element important al structurii organizatorice a CCI a RM reprezintă Reţeaua consulară.
Filialele CCI a RM ocupă un loc aparte în structura Camerei. Camera are 10 filiale create în
cadrul legal al organizării administrativ-teritoriale al Republicii Moldova. Structura teritorială a
Camerei şi a filialelor sale a fost creată în anul 2000. Opt filiale (Edineţ, Bălţi, Cahul, Tighina,
Găgăuzia, Soroca, Ungheni, Râbnița) au fost reînregistrate în baza birourilor, firmelor şi
reprezentanţelor care existau deja, iar două filiale ( Hâncești, Orhei) au fost nou create.
În municipiul Chişinău funcţiile filialei Camerei sunt exersate de însăşi Camera. Celelalte
filiale au fiecare sediul în oraşele şi localităţile stabilite. Fiecare filială regrupează membrii
Camerei situaţi pe teritoriul său. Ele desemnează, conform regulilor stabilite, delegaţii la
Congres şi membrii care î-i va reprezenta în organele administrative ale Camerei. Trebuie de
menţionat că Camera prevede prestarea serviciilor si pentru agenţii economici din Transnistria.
Filialele sunt supuse controlului din partea Comisiei de Cenzori. Deoarece Camera este o
organizaţie unicorporală, filialele sale î-şi desfăşoară activitatea în conformitate cu Statutul
Camerei, Legea cu privire la Cameră şi Codul civil. În fruntea fiecărei filiale se află un director,
care este numit de Preşedintele Camerei. Structura filialelor este stabilită, ţinând cont de
sarcinile principale, particularităţile teritoriale şi a filialelor. Filialele nu au autonomie
financiară, ci numai autonomie administrativă şi contabilă. Camera stabileşte pentru fiecare
dintre ele un buget special. Fiecare filială, ţinând cont de necesităţile membrilor, evaluează
fezabilitatea activităţii sau acţiunii în funcţie de mijloacele proprii. Ele pot de asemenea să
solicite ajutor tehnic sau financiar la Camera.
Considerăm oportun să menţionăm că pe parcursul unei perioade scurte de timp, filialele, cu
sprijinul total al Camerei, au fost informatizate, primind nu numai ajutor tehnic, dar şi
beneficiind de pregătirea specialiştilor pentru a deservi reţeaua comună a Camerei.
Am menţionat mai sus, că pretinsa organigramă, existentă şi prezentată în figura 3.1 , care
reprezintă nişte figuri plasate una lângă alta, fără relaţiile organizatorice şi nivelurile ierarhice,
nu pot ţine locul unei organigrame. Este necesar de a concretiza şi de a elabora structura
organizatorică a CCI în conformitate cu cerinţele teoriei manageriale.
Analizând structura organizatorică a Camerei de Comerț și Industrie, sistematizând
experiența altor state, am înaintat propria organigrama (anexa 22 ) a acestei organizații
consulare.
Organigrama propusă permite evidențierea mai clară a legăturilor de subordonare,
evidențiază delimitarea funcțiilor vicepreședinților, precum și regruparea anumitor activități ale
Camerei.
119

Legea Republicii Moldova cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie în articolul 4
stabileşte o largă panoplie a atribuţiilor şi funcţiilor atribuite CCI a RM. Camera practic nu este
limitată în activitatea sa în ce priveşte serviciile pe care poate să le presteze la slujba
întreprinderilor.
CCI a RM îi sunt atribuite funcţiile de a contribui prin toate mijloacele de reprezentare şi
a activităţilor sale la promovarea unei imagini pozitive a Republicii Moldova pe scena
internaţională.
3.2. Analiza activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova
În prezent, în întreg sistemul cameral din Republica Moldova activează 245 de
persoane – specialişti profesionişti. Peste 75% din numărul angajaţilor au studii superioare. CCI
a Moldovei nu este reticentă nici faţă de tineri, pe care îi susţine şi le împărtăşeşte experienţa în
cadrul stagiilor practice. Pentru că societatea de astăzi este în permanentă schimbare, iar fluxul
informaţional este ameţitor, CCI este preocupată şi de formarea continuă a colaboratorilor săi.
Pentru a spori calificarea angajaţilor CCI a RM, permanent sunt organizate seminare şi cursuri,
inclusiv cu invitarea experţilor de peste hotare. În felul acesta, lucrătorii CCI sunt informaţi
despre noutăţile din domeniul pe care îl profesează, obţin noi cunoştinţe şi abilităţi, fiind apţi să
facă faţă noilor provocări. [28, pag.7]
În condiţiile economiei de piaţă orice activitate tinde să fie profitabilă. Redresarea
funcţionării organizaţiei după ce s-a produs o abatere majoră de la parametrii de stabilitate –
situaţie caracteristică multor întreprinderi în perioadă de tranziţie – şi înscrierea sa pe traiectoria
profitabilităţii este posibilă, teoretic, fie în cazul în care presiunea externă a încetat, fie când
sistemul a reuşit să-şi adapteze structurile pentru a interioriza constrângerile externe, asigurându-
şi funcţionarea în noile condiţii. În acest context, ne-am pus drept sarcină să analizăm măsura în
care CCI corespunde unei organizaţii moderne, să evidenţiem sursele de obţinere a venitului în
urma activităţilor de bază pe care le desface. O astfel de analiză va permite de a urmări sursele de
obţinere şi utilizare a profitului, de a evidenţia noi surse şi posibilităţi de majorare a mărimii
acestuia, pentru a putea evita falimentarea întreprinderii şi cu scopul ca aceasta să poată face faţă
cerinţelor dure ale pieţei concurenţiale. Deci, analiza economică urmăreşte pe de o parte căile de
creştere a veniturilor, iar pe de altă parte, factorii şi căile de reducere a cheltuielilor.
120

Indicatori
Tabel 3.2. Dinamica veniturilor din vânzări din activitatea operaţională a CCI a RM
Suma veniturilor din
vânzări,
mii lei
121
Ritmul creșterii față
de anul precedent
Abaterea
absolută
față de anul
precedent
2008 2009 2010 2009 2010 2009 2010
1 2 3 4 5 6 7 8
Veniturile întreprinderii
din prestarea serviciilor 22234,9 19669,4 22501,2 88,46 114,4 -2565,5 +2831,8
Total venituri din
vânzări
22234,9 19669,4 22501,2 88,46 114,4 -2565,5 +2831,8
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor CCI a RM
Mai sus ne-am referit la activităţile de bază pe care le desfăşoară CCI, toate acestea făcând
parte din domeniul prestării serviciilor, ceea ce se confirmă şi din datele prezentate în tabel. În
anul 2009 veniturile CCI a RM din prestarea serviciilor au constituit 19669,4 mii lei. Se observă
o diminuare a acestui indicator faţă de anul 2008 cu 2565,5 mii lei, ceea ce reprezintă circa
12,5% din suma veniturilor perioadă de gestiune precedent. Situaţia nefavorabilă privind
dinamica vânzărilor este cauzată, în mare parte, de criza economică care afectează activitatea
organizaţiilor din întreaga economie mondială, inclusiv şi a Republicii Moldova. Totuși, în anul
2010 volumul vânzărilor a crescut față de anul 2009 cu 14,4%, depășind nesemnificativ
indicatorul respectiv din anul 2008.
Trebuie de menţionat, că veniturile CCI a RM provin din trei surse :
1) Taxa de înscriere şi cotizaţia de membru
Mărimea acestora este fixată de Consiliul Camerei în dependenţă de salariul minim în
Moldova.
2) Prestarea serviciilor cu plată :
a) Certificate, expertiză, declaraţii vamale ;
b) Organizarea târgurilor şi expoziţiilor ;
c) Misiuni economice ;
d) Formarea şi perfecţionarea cadrelor ;
e) Alte servicii (consultaţii, studii de piaţă, informaţii, etc.).
3) Subvenţii
Ele sunt atribuite pentru a realiza unele operaţiuni sau participări la proiecte, care pot fi
finanţate atât de structuri naţionale, locale, cât şi de structuri internaţionale, proiecte. În oricare
din cazurile menţionate trebuie să se ţină cont de scopul major al Camerei.

Tabel 3.3. Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare
2008 2009 2010
Indicatori Suma, mii Ponderea, Suma, mii Ponderea, sumă, mii ponderea,
lei % lei % lei %
1
1. Rezultatul
2 3 4 5 6 7
din activitatea
operaţională
2. Rezultatul
(38,4) -27,02 720,8 39,81 772,2 55,83
din activitatea
de investiţii
3. Rezultatul
156,3 109,99 372 20,54 162,3 11,73
din activitatea
financiară
24,2 17,03 716,3 39,56 448,7 32,44
4. Rezultatul
excepţional
5. Profitul
- 1,6 0,09 -
(pierderea)
până la
impozitare
142,1 100 1810,7 100 1383,2 100
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor CCI a RM
Din datele prezentate în tabel, rezultă că CCI a RM a obţinut un rezultat financiar
pozitiv în toți anii analizaţi. În anul 2009 mărimea profitului până la impozitare a constituit
1810,70 mii lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 1668,6 mii lei faţă de mărimea perioadei
precedente. Această creştere este determinată de influenţa pozitivă a tuturor celor 4 factori:
rezultatul din activitatea operaţională, care a contribuit la mărirea profitului până la impozitare cu
759,2 mii lei; rezultatul din activitatea financiară, care a contribuit la mărirea profitului până la
impozitare cu 692,10 mii lei; rezultatul din activitatea de investiţii, care a contribuit la mărirea
profitului până la impozitare cu 692,10 mii lei; rezultatul excepţional, care a contribuit la mărirea
profitului până la impozitare cu 1,6 mii lei. În anul 2010 indicatorul analizat a scăzut cu 427,5
mii lei față de anul 2009.
E de menţionat că ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului brut, o deţine
profitul obţinut din activitatea operaţională, ceea ce este apreciat ca pozitiv, deoarece reflectă
desfăşurarea normală a activităţii de bază a întreprinderii.
nr Denumirea
coeficientului
Tabel 3.4. Calculul coeficienţilor de lichiditate în cadrul analizei exprese
Lichiditatea curentă 7505595
5931563=1,26
/
Lichiditatea
(3158923+1650000
intermediară
+2264694)/
5931563 = 1,19
/
Calculul coeficientului
2008 2009 2010
122
7857825 /
6044163=1,3
(3562557+198000
0+1906569)/
/ 6044163 = 1,23
8045650/
4131912= 1,95
(4431455+12900
00+1845963)/
4131912 = 1,83
Intervalul
optim
2,0 - 2,5
0,7-0,8

Lichiditatea absolută 3158923
5931563 = 0,53
/
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor CCI RM
123
3562557 /
6044163 = 0,58
443145/
4131912 = 1,07
0,2-0,25
Datele din tabel denotă o creştere a coeficienţilor de lichidate în anul 2010 în comparaţie
cu anii precedenți. Cu toate acestea, nici în un an din cei analizați, aceşti coeficienţi nu s-au
încadrat în intervalul optim de: 2-2,5 pentru lichiditatea curentă, deși în anul 2010 a fost foarte
aproape; 0,7-0,8 pentru lichiditatea intermediară şi 0,2-0,25 pentru lichiditatea absolută. Acest
fenomen negativ se explică prin faptul că datoriile pe termen scurt depăşesc considerabil activele
curente, investiţiile pe termen scurt şi mijloacele băneşti. În această situaţie, Camera de Comerţ
şi Industrie, va întâmpina dificultăţi la obţinerea unui credit bancar, în caz de necesitate.
Tabel 3.5. Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor
Denumirea
coeficientului
2008 2009 2010 Notă
1. Coeficientul 5592424/
5729415 /
6068938/ ≥0,5
de autonomie 12494320 = 0,45 12468601 = 0,46 12645259 = 0,48
2. Coeficientul
de atragere a
surselor
împrumutate
1-0,45=0,55 1-0,46=0,54 1-0,48 = 0,52 0-0,5
3. Coeficientul (970333+5931563)/ (695023+6044163)/ (2444409+4131912)/ Punctul
corelaţiei dintre
sursele
împrumutate şi
proprii
5592424=
1,16
5729415
=1,18
6068938 = 1,08 critic=
1
4. Rata
12494320/
12468601/
12645259/ ≥ 2
solvabilităţii (970333+5931563)= (695023+6044163) (2444409+4131912)
generale
1,81
=1,85
= 1,92
5. Rata generală 12494320/
12468601/ 12645259/6068938 =
de acoperire a
capitalului
propriu
5592424=2,23 5729415=2,18
2,08
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor CCI a RM
Datele analizei surselor de formare a activelor atestă un nivel scăzut al independenţei
financiare a CCI a RM faţă de sursele împrumutate. Această concluzie derivă din faptul că în
structura pasivelor prevalează sursele împrumutate de finanţare în mărime de 55% în anul 2008,
54% în 2009 și 52% în anul 2010. Cu toate că, în dinamică se observă modificarea proporţiei în
direcţia micşorării cotei surselor împrumutate, aceasta nu reuşeşte să atingă nivelul de siguranţă
(50%) şi, respectiv, la apariţia necesităţii de obţinere a creditelor, conducerea organizaţiei va
întâlni dificultăţi.

Tabel 3.6. Aprecierea dinamicii rentabilităţii veniturilor din activităţi
Indicatori Formula de
calcul
2008 2009 2010
1 2 3 4
1. Venituri din vânzări, lei - 22233951 19669412 22501155
2. Profitul brut, lei - 7267374 5256664 7898863
3. Profitul din activitatea operaţională, lei - (38435) 720787 772150
4. Profitul până la impozitare, lei - 142126 1810717 1383156
5. Profitul net (pierderea netă), lei
6. Rentabilitatea veniturilor din vânzări
(%), calculată în baza:
- 6886 1810717 1383156
6.1. Profitului brut
rd.2/rd.1*100 32,69 26,73 35,1
6.2. Profitului din activitatea operaţională rd.3/rd.1*100 (0,17) 3,66 3,43
6.3. Profitului până la impozitare rd.4/rd.1*100
6.4. Profitului net (pierderii nete) rd.5/rd.1*100 0,64 9,21 6,15
0,03 9,21 6,15
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor CCI a RM
Din calculele efectuate în tabel, se poate constata, în ansamblu, la CCI a R.M. o creştere a
indicatorilor de rentabilitate faţă de anul 2008. În particular, rentabilitatea veniturilor din vânzări,
calculată în baza profitului din activitatea operaţională, s-a majorat faţă de anul menționat cu 3,6
puncte procentuale, iar mărimea profitului contabil obţinut la 1 leu venituri din vânzări s-a
transformat din valoarea negativă de 0,17 bani până la 3,43 bani valoare pozitivă în anul curent.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului până la impozitare a
constituit în anul precedent 0,64%, pe parcursul perioadei de gestiune, nivelul acestui indicator s-
a majorat cu 5,51 puncte procentuale.
De asemenea, rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului net
constituie în perioada de gestiune 6,15 %, cu 6,12 puncte procentuale mai mult faţă de anul
2008, dar mai puțin ca în anul precedent cu 3,06 puncte procentuale. Asupra acestei creşteri a
influenţat pozitiv nivelul profitului până la impozitare.
Indicatorul de rentabilitate a veniturilor din vânzări, calculat pe baza profitului brut a
înregistrat în anul 2009 reducere faţă de anul 2008. Această reducere este cauzată de scăderea
veniturilor din vânzări şi, respectiv a profitului brut. Dar acesta s-a reabilitat pentru anul 2010,
depășind mărimea indicatorului nominalizat cu 2,41 procente.
În contextul relaţiilor economiei de piaţă, o atenţie deosebită trebuie să se acorde
managementului resurselor umane în cadrul organizaţiilor din Republica Moldova. Astăzi mai
multe organizaţii se confruntă cu un neajuns de forţă de muncă calificată, ceea ce este legat de
migraţia populaţiei, mai ales, din regiunile rurale, datorită nivelului scăzut de trai al populaţiei,
motivaţiei slabe a angajaţilor etc. Deci, managerii trebuie să se gândească bine la ceea ce le oferă
124

angajaţilor şi ce aşteaptă de la ei, dacă doresc ca performanţele Camerei să fie cât mai înalte, iar
organizaţiile lor – competitive.
Transformările în sistemul economic şi politic din Republica Moldova oferă fiecărui om
posibilităţi mari, dar concomitent îi şi periclitează stabilitatea existenţei, implicit, insuflându-i un
anumit grad de incertitudine. În această situaţie managementul resurselor umane capătă o
deosebită importanţă, întrucât permite soluţionarea şi generalizarea unui spectru de probleme ce
vizează adaptarea individului la condiţiile mediului. O mai buna utilizare a factorului uman se
situează printre factorii cu influenţă majoră în creşterea eficienţei şi a profitului unităţii
economice.
Analiza angajaţilor CCI a RM (municipiul Chișinău) am efectuat-o după trei criterii de
bază: vârsta, vechimea în muncă, studii , considerând aceste criterii importante în asigurarea unei
activităţi eficiente a organizaţiei.
Tabel 3.7. Aprecierea structurii personalului după vârstă, stagiu de muncă şi nivelul de instruire
Clasificarea
personalului
În funcţie de
1. vârstă
- până la 30 ani
- 30 – 40 ani
- 40 – 50 ani
- 50 – 60 ani
- peste 60 ani
2. vechimea în
muncă
- până la 3 ani
- 3 – 5 ani
- 5 – 10 ani
- 10 – 15 ani
- 15 - 25 ani
- peste 25 ani
3. nivelul de
studii
- superioare
- medii speciale
- medii
2007 2008 2009 2010
Nr Ponderea,
%
36
12
10
37
16
40
23
29
6
4
9
83
12
16
32,4
10,8
9
33,3
14,4
36
20,7
26,1
5,4
3,6
8,1
74,8
10,8
14,4
Nr Ponderea,
%
29
14
15
26
16
23
32
25
5
8
7
76
11
13
Total angajaţi 111 100 100 100 102 100 100 100
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor CCI a RM
Structura pe vârstă în perioada analizată a suferit schimbări esenţiale. Astfel, în anul
2007 ponderea de bază (aproximativ câte o treime din numărul total de angajaţi) revine
125
29
14
15
26
16
23
32
25
5
8
7
76
11
13
Nr Ponderea,
%
35
18
18
19
12
30
29
24
6
8
5
80
6
16
34,3
17,7
17,7
18,6
11,7
29,4
28,4
23,5
5.9
7,8
4,9
78,4
5,9
15,7
Nr Ponderea,
%
28
19
17
20
16
22
33
25
6
8
6
78
9
13
28
19
17
20
16
22
33
25
6
8
6
78
9
13

categoriei de vârstă până la 30 ani şi categoriei de vârstă între 50-60 ani. Prima categorie poate fi
caracterizată prin lipsa suficientă de experienţă, dar care posedă cunoştinţe acumulate în perioada
economiei de piaţă, persoane, care cunosc limbi străine de circulaţie internaţională, au cunoştinţe
vaste în utilizarea calculatorului. A doua categorie de vârstă este cea a persoanelor, care
beneficiază de cunoştinţe şi experienţă de natură să-i ajute în derularea activităţilor practicate, în
special a celor de conducere. Pentru anul 2010 cea mai mare parte a angajaţilor – 28 % - fac
parte din categoria de vârstă până la 30 ani, iar cei mai puţini – 16 % - sunt cei de vârsta peste 60
ani. După vechimea în muncă, după cum şi era de aşteptat, pornind de la vârsta angajaţilor,
predomină persoanele care o experienţă de muncă de până la 10 ani (82,8% în anul 2007, 80% în
anii 2008 și 2010, 80,3% în anul 2009).
În funcţie de studii ponderea de bază ( devierea căreia nu este semnificativă pe
parcursul perioadei analizate) o constituie persoanele cu studii superioare. Este un lucru evident,
deoarece activităţile desfăşurate de CCI necesită cunoştinţe, calificare şi studii superioare. Nu
posedă studii superioare, de obicei, personalul auxiliar.
3.3. Cercetarea gradului de cunoaștere a activității Camerei de Comerț și Industrie a
Republicii Moldova
Gradul de cunoaştere a organelor menite să ajute dezvoltarea afacerilor este cu atât mai
important cu cât firmele sunt cele care beneficiază de susţinerea respectivă; cu alte cuvinte,
siguranţa legală este dată nu de procedura aleasă, ci de gradul de cunoaştere a legii, de claritatea
acesteia şi de calitatea evaluării pe care o fac firmele. De aceea, considerăm necesară efectuarea
unei cercetări în rândul firmelor din Republica Moldova, care să permită obţinerea unor
informaţii comprehensive valide şi valoroase, pentru a ajunge la concluzii pertinente privind
rolul Camerei de Comerţ şi Industrie în dezvoltarea economică a şi gradul de percepţie a
firmelor.
Metodologia cercetării efectuate în rândul întreprinderilor din Republica Moldova a
urmărit întocmai etapele specifice unui astfel de demers, respectând standardele acceptate în
cazul cercetărilor de marketing. Ca elemente definitorii ale acestei cercetări sunt prezentate
următoarele:
Cercetarea are ca scop analiza gradului de cunoaştere şi informare a mediului de afaceri
din Republica Moldova privind activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie, şi aprecierile pe care
le fac întreprinderile cu referire la rolul acestei instituţii în dezvoltarea mediului de afaceri şi
asigurarea unui management performant. Astfel, obiectivele cercetării pot fi sintetizate astfel:
identificarea gradului de informare a mediului de afaceri privind acţiunile întreprinse de Camera
126

de Comerţ şi Industrie; atitudinea agenților economici asupra necesității unor astfel de
organizații ș.a.
După tipul informaţiilor rezultate din cercetare, aceasta este o cercetare calitativă, iar
după locul de desfăşurare, o cercetare de teren. După scopul funcţional al acestei cercetări, este o
cercetare exploratorie preponderent descriptivă, care a urmărit descrierea şi evaluarea unor
coordonate, dar şi explicativă, deoarece încearcă să analizeze relaţiile cauzale existente între
anumite variabile date.
Colectivitatea generală este reprezentată de totalitatea întreprinderilor din Republica
Moldova. Unitatea de observare este reprezentată de întreprindere, iar unitatea de sondaj este
managerul. În cazul întreprinderilor mai mici, a fost intervievat managerul general. În unele
cazuri, chestionarul a fost completat de un specialist din cadrul departamentului de marketing
(comercial sau vânzări, după caz). În acest sens au fost contactate telefonic sau personal vizitaţi
la întreprindere 300 de firme din Republica Moldova, preponderent din municipiile Chişinău şi
Bălţi, unde, conform datelor statistice, în anul 2010 au fost amplasate 70,3 % din firmele din
republică. Au răspuns solicitărilor noastre 170 întreprinderi, astfel rata răspunsurilor fiind de
56,7%. (În anexele 18, 19 se indică formularele chestionarului, iar anexa 20 conține lista
agenților economic ce au formulat chestionarul)
Pentru a putea răspunde cât mai bine obiectivelor cercetării, am optat pentru preluarea
informaţiilor prin interviu pe baza unui chestionar cu întrebări prestabilite, ce a fost administrat
de către competitor. Informaţiile au fost culese în perioada ianuarie – aprilie 2011 şi apoi au fost
prelucrate, analizate şi interpretate.
Corespunzător metodei de recoltare a informaţiilor, a fost elaborat instrumentul de
culegere a informaţiilor, şi anume un chestionar alcătuit din câteva întrebări, destinat
întreprinderilor care sunt membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie şi altul pentru
întreprinderile care încă nu sunt membre.
Astfel, 57,1% din cei chestionaţi sunt membri ai CCI a RM. După forma organizatorico-
juridică 67,86% din întreprinderile - respondente sunt societăţi cu răspundere limitată, 21,43% -
societăţi pe acţiuni, după cum urmează:
127

Figura 3.2. Structura respondenţilor după forma organizator-juridică
După tipul de proprietate 92,2% sunt întreprinderi private, 4,8% -de stat şi 3,0% - cu
proprietate mixtă. După mărime – 27,9% fac parte din întreprinderi micro (cu un număr de
salariaţi ce nu depăşeşte 9), 40,6% - întreprinderi mici (până la 49 salariaţi), 21,2% - mijlocii
(până la 249 angajaţi) şi 10,3% - întreprinderi mari.
Cei 97 membri ai CCI a RM, care au binevoit să răspundă solicitărilor noastre, au o
experienţă diferită ca membru a acestei organizaţii: de la 20 ani (4,5%), până la noi intraţi în
anul 2010 14,8%. (figura 3.3.)
128

Figura 3.3. Repartizarea respondenţilor după vechimea de membru al CCI a RM
Membrii Camerei de Comerţ sunt iniţiaţi referitor la serviciile pe care le prestează această
organizaţie şi apelează cu diferită periodicitate. În fiece zi simt necesitatea de a fi consultaţi
3,2%, în fiecare săptămână 5,32%, lunar – 35,1%, iar 56,38% se adresează mai rar odată sau de
câteva ori pe an. Mai des apelează pentru activitate de expertizare, evaluare şi certificare, pentru
participarea la diferite expoziţii şi târguri, participarea la misiuni economice şi întâlniri de
afaceri. Aceste activităţi au fost menţionate mai des de respondenţi şi s-au plasat pe primele
locuri.
La întrebarea „Care din funcţiile camerale caracterizează CCI a RM” respondenţii pe
primul loc au plasat funcţia informativă cu 45,3%, apoi cea consultativă – 28,1%. Doar 19,3%
din cei chestionaţi consideră că CCI a RM le reprezintă interesele în diferite instanţe. Prezintă
interes motivul care i-a determinat pe respondenţi să devină membri ai acestui organ consular.
(tabel 3.8 ). Cei mai mulţi consideră, că CCI oferă servicii suplimentare şi îi reprezintă atât în
interiorul, cât şi în exteriorul ţării, şi creează condiţii pentru dezvoltarea mediului de afaceri din
ţară. (tabelul 3.11).
129

Tabel 3.8. Motivul care i-a determinat pe respondenţi să devină membri ai CCI a RM
Motivul
№ de
Răspunsuri
Procente din
răspunsuri răspunsuri
ne oferă servicii suplimentare 70 17,0
ne oferă servicii gratis 30 7,3
ne oferă mediu național de afaceri 60 14,6
ne oferă mediu internațional de afaceri 35 8,5
avem nevoie să fim reprezentați în interiorul țării 64 15,6
avem nevoie să fim reprezentați în exteriorul țării 50 12,2
să ne simțim în siguranță 51 12,4
să fie auzite şi soluționate problemele noastre de către
conducerea țării
50 12,2
altele 1 0,2
Total 411 100,0
Toţi respondenţii, cu excepţia unei persoane, au indicat, că activitatea CCI a RM este
necesară pentru oamenii de afaceri din ţară, iar 29% au determinat-o ca inevitabilă pentru
economia ţării. Aceste calificative ne permit să concluzionăm, că Camera de Comerţ şi Industrie
a Republicii Moldova oferă servicii necesare şi utile pentru întreprinderile din ţară.
Spre regret, activitatea organizației consulare este mai puţin cunoscută de către firmele
care nu sunt membre. Astfel, 22,5% din respondenţi nu cunosc nimic despre această organizație,
iar 8,2% eronat percep Camera de Comerţ şi Industrie drept o structură privată, care are scopul
de a obţine profit în urma activităţii. Mai mult de jumătate din respondenţii ce nu sunt membri ai
CCI (50,7%) tot greşit o consideră organizaţie de stat care duce evidenţa agenţilor economici
din sfera comerţului şi industriei în Republica Moldova. Numai 16,4% cunosc, că CCI a RM este
o organizaţie nonguvernamentală, care reprezintă şi apără interesele întreprinzătorilor din ţară.
În acest context, Camera de Comerţ şi Industrie trebuie să –şi promoveze pe larg activităţile pe
care le efectuează şi să demonstreze întreprinderilor utilitatea şi rolul în dezvoltarea mediului de
afaceri.
Este interesant, că 27,1%, fără a cunoaşte exact ceea ce reprezintă organizația în cauză,
nu sunt până în prezent membri deoarece consideră, că această calitate este una pur formală, iar
30,5% cred, că cotizaţia de membru este prea mare şi nu este justificată prin serviciile pe care le
oferă.
Nefiind membri ai CCI a RM, unele din întreprinderile chestionate au apelat la careva
servicii ale acesteia, în deosebi la expertize, evaluare şi certificare -37,5% şi la expoziţii şi târguri
130

40,0%. Totodată 7,5% au participat la misiuni economice şi întâlniri de afaceri organizate de
CCI a RM.
Trebuie să menţionăm, că promovarea şi asigurarea condiţiilor necesare unei bune
desfăşurări a activităţii agenţilor economici - membri ai CCI a RM se desfăşoară pe două planuri:
unul intern şi altul extern. În afara diferenţierilor dintre cele două planuri generate de deosebirile
economice, sociale, legislative existente între ţara noastră şi ţările din mediul de afaceri
internaţional, există şi aspecte comune. Astfel, această atribuţie conferă certe avantaje membrilor
Camerei în faţa agenţilor economici şi a firmelor neînscrise în Camera de Comerţ şi Industrie,
prin asigurarea accesului la informaţii, acordarea de consultanţă în condiţii avantajoase,
acoperirea integrală sau parţială a unor cheltuieli de participare la diferite târguri, expoziţii,
saloane. Între avantajele respective pot fi amintite: gratuităţi generale pentru sfaturi de acţionare,
privind existenţa unor nişe de piaţă acordate tuturor celor care se adresează unei Camere de
Comerţ şi Industrie; gratuităţi numai pentru membrii Camerei de Comerţ si Industrie în
conformitate cu prevederile statutare; realizarea contra cost a unor comenzi privind asigurarea
unor studii de fezabilitate, a unor studii de piaţă, ori a unor sinteze pe anumite teme sau domenii.
Fără a cunoaşte cele menţionate mai sus, mai mult de jumătate (55,6%) din cei
chestionaţi au menţionat, că nu au nevoie de a fi reprezentaţi sau de a i se apară interesele
companiei pe teritoriul ţării. Ceilalţi au opinii diferite (tabel 3.9 ) de la ministerul de resort până
la organizaţii ca AGEPI sau ANPC.
Tabel 3.9. Organizaţia care reprezintă şi vă apără interesele companiei pe teritoriul RM
în opinia respondenţilor
Răspunsuri
Organizaţia indicată de respondenţi
Numărul de Procente din
răspunsuri răspunsuri
Sindicatele 2 1,7
Ministerul de resort 20 17,4
Guvernul 12 10,4
Asociaţiile oamenilor de afaceri 8 7,0
AGEPI 1 0,9
Asociația profesională 1 0,9
CPCRM 1 0,9
CNPF 1 0,9
Nimeni 64 55,6
nu ştiu 5 4,3
Total 115 100,0
131

Lucrând direct cu agenţii economici, una din dimensiunile cele mai importante ale
activităţii sale se plasează în universul microeconomic, ceea ce le permite să fie in contact
permanent cu problemele economiei şi să promoveze acţiuni şi măsuri de constituire şi
dezvoltare a economiei de piaţă. Camera contribuie decisiv în procesul creşterii economice prin
obiectivele majore pe care le urmăreşte şi pentru realizarea cărora activează cu consecvenţă,
respectiv dezvoltarea mediului de afaceri, atragerea investiţiilor străine, căutarea de parteneri
străini, realizarea de parteneriate economice, restructurarea economiei, formarea
comportamentului managerial şi civic specific economiei de piaţă.
Schimbările ce au loc în economie, politică şi în domeniul guvernării la nivel de stat,
creează premise reale pentru consolidarea antreprenoriatului, fortificarea colaborării între
mediul de afaceri şi guvern, consolidarea rolului Camerelor de Comerţ şi Industrie în procesul de
elaborare şi punere în aplicare a strategiilor de dezvoltare socio-economică a Republicii
Moldova.
Având în vedere acest lucru, CCI a RM în colaborare cu unele instituţii
nonguvernamentale, cum ar fi Patronatele, Sindicatele, Asociaţia Producătorilor şi altele,
organizează acţiuni privind implementarea unor proiecte naţionale în domeniul economic şi
social, prezentarea şi promovarea produselor autohtone în ţară şi peste hotare în scopul
promovării active a agenţilor economici în consolidarea eforturile de a proteja interesele lor,
pentru a asigura dezvoltarea prioritară a sectorului real al economiei.
În pofida problemelor existente, asociaţiile de afaceri devin tot mai ordonate şi
organizate, are loc aprofundarea şi diversificarea activităţii acestora. Pe prim plan a activităţilor
lor, se plasează problema de îmbunătăţire a structurilor şi mecanismelor existente, de căutare a
dimensiunii optime, a strategiilor şi proporţiilor dezvoltării organizaţionale.
Majoritatea asociaţiilor de afaceri care sunt membri ai CCI a RM se află la etapa de
dezvoltare intensivă. Ele demonstrează exemple de organizare excelentă şi joacă un rol
semnificativ în dezvoltarea diferitor ramuri sau activităţi de afaceri, concentrându-se asupra
exprimării intereselor de afaceri specifice, unite printr-o piaţă comună de bunuri sau servicii, şi
au interese şi nevoi comune. Spre regret, în calitate de membri ai CCI a RM sunt doar câteva
asociaţii, cum ar fi Asociaţia Avicultorilor din Moldova, Uniunea Centrală a Cooperativelor de
Consum din Republica Moldova, Uniunea Transportatorilor şi drumarilor din Republica
Moldova, Societatea orbilor.
La moment, aproape 2/3 din PIB se produce în cadrul întreprinderilor private. În
majoritatea lor, întreprinzătorii se unesc în asociaţii, uniuni, care prezintă interesele sale
corporative, care în anumite cazuri nu numai că nu coincid, dar intră în contradicţii pentru
diferite sectoare. Spre deosebire de asociaţiile întreprinzătorilor pe diferite ramuri şi domenii,
132

Camera de Comerţ şi Industrie grupează sub „umbrela „ sa cercuri de afaceri din toate domeniile
economiei, prezentând şi apărând interesele lor în organele legislative şi executive ale statului la
toate nivelurile ierarhice. În acest context, în opinia noastră, prezintă interes experienţa ţărilor, în
care Camerele Naţionale contribuie la dezvoltarea colaborării cu aceste asociaţii, uniuni şi alte
grupări corporative a întreprinzătorilor în vederea luării unei decizii comune cu privire la
procesele social-economice ce au loc în ţară. Formele unei astfel de colaborări pot fi diferite:
calitatea de membru al asociaţiilor de întreprinzători a CCI, crearea în cadrul Camerelor a unor
comitete şi comisii pentru diferite sectoare ale economiei.
Sondajele sociologice efectuate, publicaţiile ce apar în mass media, cercetările realizate,
inclusiv şi cea prezentă, demonstrează că oamenii de afaceri conştientizează necesitatea
autoorganizării, consolidării continue şi căută unele posibilităţi noi de a îmbunătăţi poziţiile de
afaceri în cooperare cu autorităţile centrale şi locale, în scopul influenţării asupra guvernării în
vederea adoptării unor legi şi acte normative ce reglementează activitatea de antreprenoriat
pentru ca în ţară să se instaleze afaceri civilizate, în condiţii de siguranţă şi responsabilitate
socială.
Cercetările efectuate ne permit să evidenţiem un rând de sarcini, care sunt necesare a fi
luate în considerare :
Prima se referă în principal la întreprinderile mari. Este important de creat condiţii pentru
ca acestea să-şi concentreze interesul asupra diversificării investiţiilor şi a domeniilor în
producerea autohtonă. Acest lucru este foarte important din punct de vedere al înnoirii
mijloacelor fixe a întreprinderilor, a căror uzură fizică şi morală este evidentă. În acest sens, CCI
ar putea veni cu unele propuneri, care ar stimula investiţiile autohtone.
O altă sarcină se referă la crearea unor condiţii cât mai bune pentru dezvoltarea
întreprinderilor mici şi mijlocii. CCI a RM conlucrează cu Organizaţia pentru Dezvoltarea
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în elaborarea unor programe de activitate.
A treia sarcină ţine de contribuţia la integrarea antreprenoriatului Republicii Moldova în
spaţiul economic mondial. În acest scop, CCI a RM îşi pune ca obiectiv sporirea acţiunilor
menite să contribuie la atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor, inclusiv prin extinderea
relaţiilor de afaceri ale întreprinderilor din Moldova pe plan extern, informarea agenţilor
economici locali şi străini despre oportunităţile oferite de regimurile comerciale preferenţiale de
care beneficiază RM.
Una din direcţiile prioritare de activitate se referă la intensificarea cooperării cu
autorităţile guvernamentale, societatea civilă în vederea consolidării eforturilor pentru
dezvoltarea continuă a economiei RM. Cele mai importante direcţii ale acestui parteneriat ar
trebui să fie continuarea reformei administrative, îmbunătăţirea climatului de afaceri şi
133

investiţional, crearea de mecanisme de sprijin public pentru politica anticorupţie. Camera trebuie
şi în continuare să asigure sprijinul de către comunitatea de afaceri în vederea elaborării şi
realizării strategiilor regionale pentru dezvoltarea socio-economică.
Altă direcţie constă în activizarea activităţii de formarea a responsabilităţii sociale şi
formarea unei imagini pozitive a antreprenoriatului autohton. În Programul de activitate al
Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova pentru anii 2007-2012, se conţin mai
multe direcţii de activitate cu referire la formarea imaginii pozitive a Republicii Moldova pe
arena internaţională, dar nu se preconizează nimic cu referire la formarea responsabilităţii sociale
a antreprenoriatului. Totodată, considerăm că aceasta constituie o condiţie obligatorie a unei
afaceri prospere, a minimizării riscurilor şi stabilirea unor relaţii de parteneriat între guvern,
organizaţiile neguvernamentale şi structurile private.
În opinia noastră, Camera trebuie să se implice în formarea pe întreg spaţiu al ţării a unei
economii orientate ecologic, caracterizată prin crearea unui mediu favorabil pentru viaţă, consum
redus de resurse şi eficienţa energetică înaltă.
Luând în considerare experienţa Camerelor de Comerţ şi Industrie din alte state studiată
în teză, considerăm necesară implicarea CCI a RM în consolidarea rolului întreprinderilor mici şi
mijlocii în viaţa economică şi socială. Dezvoltarea afacerilor mici este un factor critic în
accelerarea creşterii economice, eliminarea dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor, reducerea
sărăciei şi stimularea inovaţiei, de aceea considerăm, că cea din urmă trebuie să constituie una
din priorităţile Camerei.
În ciuda unor progrese în dezvoltarea acestui sector al economiei care au avut loc în
ultimii ani, încă nu se reuşeşte să se asigure o creştere calitativă a numărului de întreprinderi
mici şi mijlocii şi o creştere semnificativă a ocupării forţei de muncă în acest sector. Aceasta este
una din cauzele principale a unei structuri ineficiente a economiei naţionale. Camera de Comerţ
trebuie să participe mai activ la formarea politicii de stat în domeniul reglementării ÎMM, în
vederea elaborării şi adoptării programelor de dezvoltare naţională, regională, sectorială şi locală
de sprijinire a afacerilor mici.
Extinderea şi aprofundarea cooperării internaţionale este o altă direcţie prioritară de
activitatea a CCI a RM. Participarea activă la procesul de globalizare este o cerinţă obligatorie
pentru ţările care aspiră să îşi extindă rolul în lumea modernă. În acest sens, o importanţă
deosebită o are nu numai volumul comerţului exterior, dar, de asemenea, calitatea participării în
procesele economice internaţionale, rolul şi locul economiei naţionale în „lanţurile” mondiale de
creare a valorii adăugată. Concurenţa cu companiile străine, atât pe pieţele interne cât şi pe cele
externe, devine pentru întreprinderile autohtone un factor din ce în ce mai important.
134

O direcţie, care în opinia noastră merită atenţie, ar fi preluarea unor funcţii specifice
organelor de stat, dar, care în condiţiile economiei de piaţă, pot fi transmise Camerei de Comerţ
şi Industrie. Astfel, în baza studierii experienţei străine, observăm delegarea unor funcţii a puterii
de stat Camerelor de Comerţ Naţionale. Astfel, în Ţările de Jos , dar şi în Japonia şi Grecia
înregistrarea întreprinderilor este prerogativa Camerelor de Comerţ. În Franţa sunt stabilite
anumite taxe, care se transmit camerelor de comerţ, şi, după cum am menţionat , în această ţară
camerele au dreptul de a înfiinţa şi gestiona activitatea unor unităţi de infrastructură, cum ar fi,
aeroporturi, porturi maritime, centre de expoziţii, parcuri tehnologice, zone industriale . În
Austria, de exemplu, prin lege, Camerele au obligaţiunea de a expertiza legislaţia în domeniul
economic, şi a gestiona întrebările ce ţin de parteneriatul social. În multe ţări este obligatorie
apartenenţa agenţilor economici Camerei de Comerţ (aşa numita sistema continentală). Această
experienţă merită atenţie a fi aplicată aplicare şi în ţara noastră.
Concluzii la capitolul III.
Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova este o organizaţie
nonguvernamentală, autonomă şi independentă, care reprezintă interesele în ansamblu ale
întreprinzătorilor din Republica Moldova. Camera este persoană juridică de drept public şi în
această calitate beneficiază de susţinerea statului. Obiectivul major al CCI a RM este crearea
unui mediu şi a unei comunităţi de afaceri în societate şi reprezentarea intereselor membrilor săi
în sistemul relaţiilor economice externe ale Republicii Moldova, în relaţiile membrilor cu
autorităţile guvernamentale şi cu cercurile străine de afaceri .
În condiţiile economiei de piaţă orice activitate tinde să fie profitabilă. În acest sens, în
capitolul III au fost analizate principalele surse de profit ale CCI a RM, au fost analizaţi unii
indicatori economico-financiari pentru perioada 2008-2010, care demonstrează, că organizaţia
analizată este una profitabilă, care diversifică serviciile pe care le prestează, realizează
obiectivele trasate.
Îndeplinirea de către o organizaţie a obiectivelor stabilite în condiţii cât mai eficiente
necesită în primul rând o conducere competentă şi un cadru organizatoric raţional care se
realizează prin elaborarea structurii sale organizatorice. Managementul Progresiv presupune
egalizarea dorinţelor organizaţiei atât în direcţia stabilităţii cât şi a schimbării.
A fost analizată organizarea internă în unele ţări, ce fac parte din cele două modele
indicate: continentală şi anglo-saxonă: Germania, Franţa, SUA.
Cu referire la organizarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova,
sistemul care a fost instituit, nu se îndepărtează de particularităţile companiilor consulare,
deoarece el tinde de a consilia regulile de drept public care reiese din statutul lor şi totodată un
135

management, căruia conducătorii de întreprinderi, care sunt membrii Camerei, tind să-i dea un
caracter de avantaj antreprenorial.
Camera este administrată de patru organe : Congresul, organul său suprem ; Consiliu, Biroul
executiv care reprezintă organele administrative ale Camerei între două reuniuni ale Congresului,
Preşedintele care este în fruntea executivului Camerei.
Organizarea internă a serviciilor permanente a oricărei companii consulare depinde evident
de mărimea sa. În Camerele mari deseori putem găsi subdiviziuni în direcţiile centrale
(administraţia generală, informatica, studii juridice, economice, animarea industrială, comercială,
a serviciilor, comunicării şi altele) şi în serviciile externe (centre de congrese, asociaţii, etc.).
Analizând structura organizatorică a CCI a RM au fost evidenţiate unele lacune în
organigrama organizaţiei şi înaintate careva propuneri de îmbunătăţire a acesteia.
Gradul de cunoaştere a organelor menite să ajute dezvoltarea afacerilor este cu atât mai
important cu cât firmele sunt cele care beneficiază de susţinerea respectivă. De aceea, am
considerat necesară efectuarea unei cercetări în rândul firmelor din Republica Moldova, care să
permită obţinerea unor informaţii comprehensive valide şi valoroase, pentru a ajunge la concluzii
pertinente privind rolul Camerei de Comerţ şi Industrie în dezvoltarea economică şi puterea de
percepţie a firmelor.
Respondenţii au indicat, că activitatea CCI a RM este necesară pentru oamenii de afaceri
din ţară, iar unii au determinat-o ca inevitabilă pentru economia ţării. Aceste calificative ne
permit să concluzionăm, că Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova oferă servicii
necesare şi utile pentru întreprinderile din ţară. Tot odată, activitatea acestei organizații consulare
este mai puţin cunoscută de către firmele care nu sunt membre. Considerăm, că CCI a RM
trebuie să atragă mai multă atenţie atragerii de noi membri ai camerei printr-o promovare mai
intensă a activităţii sale.
136

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Sinteza literaturii ştiinţifice studiate la tema cercetării, precum şi investigaţiile proprii
efectuate permit formularea următoarelor concluzii:
1. În literatura de specialitate, Camera de Comerţ şi Industrie, este percepută drept
catalizator al Sistemului Cameral şi motor al dezvoltării economice durabile. În acest sens, în
teză am evidențiat și am argumentat, că aceasta reprezintă o organizaţie nonguvernamentală,
autonomă, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, având drept scop
reprezentarea, sprijinul şi apărarea intereselor generale ale comunităţii de afaceri din ţară,
urmărind promovarea şi dezvoltarea industriei, comerţului, serviciilor şi agriculturii, în
concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă. Tot odată, experiența multor țări demonstrează, că
Camerele de Comerț și Industrie reprezintă faţă de Guvern şi autorităţile centrale, precum şi pe
plan internaţional, membrii săi, în probleme de interes general, pune la dispoziţia Guvernului şi
autorităţilor publice centrale informaţii şi opinii motivate privind interesele generale ale
economiei.
În deosebi, în investigația efectuată, am evidențiat contribuția Camerelor de Comerț și
Industrie la consolidarea mediului de afaceri şi la dezvoltarea economică locală, regională şi
naţională durabilă.
2. Studiind istoricul Camerelor de Comerţ şi Industrie, precum și particularitățile
activității în unele state ( SUA, Franța), am constatat, că acestea sunt organizaţii fondate de
oameni de afaceri, care le reprezintă şi apără interesele și au menirea de a înviora în diverse
forme viaţa economică. Tot odată Camerele de Comerț și Industrie reprezintă, conform
statutului, fie tot ansamblul de întreprinderi mari, mici si mijlocii din domeniul industriei,
comerţului şi serviciilor de pe un anumit teritoriu, fie un oarecare număr dintre ele. Aceste
companii Consulare au o esență comună, dar destul de diversă în funcție de statutul
fiecăreia. Punctul comun este, că în ansamblu ele toate reprezintă interesele generale ale
alegătorilor (membrilor săi) şi au ca scop principal de a promova, sub forme diferite,
dezvoltarea economică a circumscripţiei lor, influenţând asupra mediului în care activează
întreprinderile (asistenţa tehnică, expertiza, informarea, formarea profesională,
amenajarea,etc.), primordial în domeniile industriei, comerţului şi serviciilor, uneori a
agriculturii, mai puţin în domeniul artizanatului, şi rar în domeniul profesiilor liberale.
3. Cercetările efectuate ne-au permis să concluzionăm, că Camerele de Comerț și Industrie se
plasează într-o situație strategică favorabilă datorită faptului, că acestea sunt plasate la
intersecţia sectorului public, legat de Guvernarea Statului, şi, totodată de sectorul privat
supus legii pieţei. Nici într-o ţară nu există un sector public în întregime fără sector privat
sau sector privat într-o formă pura fără sector public. Societatea este totdeauna mixtă, cu mai
137

multă sau mai puţină implicare a statului. Această situație mixtă le permite Camerelor să
beneficieze din partea Statului de delegarea serviciilor publice, de dreptul de a încasa plată
pentru aceste servicii şi pentru serviciile proprii. Anume datorită acestui raport, instituţiile
consulare pot fi clasate în cel puţin 2 categorii: de drept public și de drept privat.
Una din întrebările la care am căutat răspuns este dacă statutul juridic este un factor, care
determină eficiența și eficacitatea activității acesteia. Studiul ne-a demonstrat că , acesta nu
este primordial, calitatea managementului este principalul factor ce explică diferenţa
performanțelor organizaţiilor.
4. În teză am analizat evoluția Camerelor de Comerț și Industrie , luând în considerare și
schimbările ce au loc în societate, care influențează activitatea acestora. Astfel, am constatat
și am evidențiat faptul, că procesele de globalizare au adus la intensificarea colaborării între
Camerele de Comerţ din diferite ţări. În acest context, în opinia noastră, este importantă
crearea, încă de la începutul secolului trecut, a Camerei de Comerț Internațională , iar în a
doua jumătate –apariția asociaţiilor regionale ale Camerelor de Comerţ. Menționăm și
apariția sistemului multicameral prin înființarea Asociației Balcanice a Camerelor de Comerț
si Industrie, structura căreia reprezintă o concretizare a fenomenului de regionalizare al
cooperării economice, iar activitatea acesteia este orientată spre cooperare și sprijin reciproc.
Pentru lărgirea şi promovarea intereselor economiei naţionale, pe plan internaţional,
considerăm deosebit de important crearea sistemului bicameral. Studierea statutului și
activității unor camere bilaterale, ne-au permis să evidențiem careva caracteristici ale lor și să
prezentăm o caracterizare mai amplă a acestora, prin care Camera de Comerţ şi Industrie
bilaterală o prezentăm, drept persoană juridică cu caracter apolitic, nelucrativ, constituită la
iniţiativa unor societăţi comerciale, structuri economice, instituţii dintr-o ţară la propunerea
unor agenţi economici din altă ţară pe baza unor îndelungate relaţii de afaceri.
Scopul Camerelor de Comerţ şi Industrie bilaterale constă în utilizarea diverselor
mijloace pentru îmbunătăţirea cunoaşterii reciproce; pentru informarea asupra domeniilor de
interes comun; pentru aplicarea metodelor moderne şi eficiente de export; pentru informarea
reciprocă asupra reglementărilor în materie de comerţ, transport etc.
5. Analiza cadrului legal, al activității Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii
Moldova ne-a permis să facem concluzia, că aceasta funcţionează ca o organizaţie
reprezentativă şi consultativă pentru agenţii economici din teritoriu, asigură legături cu
organisme similare străine, organizează misiuni economice, care au drept obiective
principale intensificarea relaţiilor comercial-economice între Moldova şi alte ţări, identifică
138

noi posibilităţi de afaceri, stabilesc contacte directe de colaborare, promovează produsele şi
serviciile moldoveneşti pe piaţa ţărilor respective, atrag investiţiile străine în economia
Republicii Moldova. În cercetarea noastră am argumentat, că Camera are legături strânse cu
oamenii de afaceri din țară și contribuie la stabilirea unor relații de afaceri cu partenerii din
alte țări prin organizarea de diferite misiuni economice, în cadrul cărora sunt preconizate şi
unele vizite, care prevăd întrevederi bilaterale cu reprezentanţii business-ului, vizite la
companii, unde oamenii de afaceri din Republica Moldova au posibilitatea de a purta discuţii
separate cu întreprinzători din alte ţări. De asemenea Camera organizează studii de
prospectarea pieţei, acordă sprijin în localizarea și contactarea de potenţiali parteneri, firme
sau organizaţii de profil din țară și din străinătate, organizează cursuri de instruire si
perfecţionare pentru agenţii economici.
6. Cercetările efectuate în cadrul prezentei teze, ne-au permis să evidențiem unele caracteristici
ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. Astfel, am argumentat, că aceasta
este o organizaţie consulară unicamerala, care exercită competenţele sale pe întreg teritoriu
al Republicii Moldova. Ea nu numai că reprezintă diverse meserii, dar și este organul de
interes comercial, industrial, organizat într-un cadru multiprofesional în interiorul unei
organizaţii de drept public. O altă caracteristică argumentată de noi în teză este, că CCI a
Republicii Moldova, conform legislaţiei, beneficiază de autonomie financiară. Am stabilit,
că astăzi Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova este o structură unică, care pe
„verticală” reprezintă interesele tuturor nivelurilor de afaceri – mici, mijlocii, mari. Pe
„orizontală” cuprinde prin activitatea sa toate domeniile de activitate : industrie, comerţ –
intern şi extern, agricultură, servicii etc. Analiza activității Camerei ne-a permis să stabilim,
că la moment ea include 1351 de întreprinderi şi organizaţii obşteşti, 10 filiale, amplasate pe
tot teritoriul republicii : Ungheni, Tighina, Soroca, Râbniţa, Orhei, Hânceşti, UTA Găgăuzia,
Edineț, Cahul, Bălţi.
7. Analiza mediului de afaceri în Republica Moldova, precum și analiza activității Camerei
de Comerț și Industrie a Republicii Moldova din punct de vedere al impactului acesteia
asupra mediului de afaceri, ne-a permis să grupăm serviciile și acțiunile CCI a RM în
dependență de influența acestora asupra macro-mediului firmei, prin intermediul celor 4
factori: economici, politico-legali, socio-culturali și tehnologici. Investigațiile efectuate ne-au
permis să concluzionăm, că CCI a RM nu numai că este influențată de factorii macro
mediului, încercând să se adapteze la macrosistemele din care face parte, dar la rândul său,
fiind o organizație organic adaptivă, influenţează atât ieşirile sale, cât și unele din
caracteristicile sistemelor cu care intră în contact.
139

8. Investigațiile efectuate în cadrul prezentei teze ne-au permis să facem concluzia referitor la
compatibilitatea misiunii și funcțiilor Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova
cu cele ale organelor similare din alte state. Astfel, constatăm, că activitatea Camerei de
Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova se încadrează perfect în domeniile de activitate a
Camerelor europene. Principalele funcţii pe care le realizează CCI a RM corespund
direcţiilor de bază ale acestora, tot odată, având şi unele particularităţi, determinate de
specificul economic, politic și de altă natură a ţării şi se reduc la eliberarea certificatelor de
origine a mărfii, expertiza şi evaluarea mărfurilor, organizarea târgurilor şi expoziţiilor,
executarea unor formalităţi ce ţin de întreprinderi, sprijinul în stabilirea şi dezvoltarea
Relaţiile Internaţionale, traducerile, studierea pieţelor şi oportunităţilor comerciale, formarea
continuă şi instruirea profesională a personalului întreprinderilor autohtone.
Concomitent menționăm că atât Camera de Comerț și Industrie , cât și unitățile
economice ale Republicii Moldova dispun de posibilități semnificative pentru valorificarea
factorilor de dezvoltare economică a țării.
Problema ştiinţifică importantă, soluționată în teză se referă la cercetarea de pionierat
pentru Republica Moldova a Camerelor de Comerț și Industrie ca sistem complex de
reprezentare a intereselor antreprenorilor și evidențierea unor direcții prioritare de dezvoltare a
Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în strânsă legătură cu dezvoltarea
mediului de afaceri a Republicii Moldova, luând în considerare experiența internațională a altor
organizații de acest tip.
Cercetările efectuate în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în
corespundere cu scopul și sarcinile înaintate, precum și studierea experienței altor țări în acest
domeniu, ne-au permis să înaintăm următoarele recomandări:
Recomandări:
1.Considerăm necesar şi recomandăm Camerei de Comerț și Industrie a Republicii
Moldova să-și canalizeze activitatea în direcţia implementării mecanismului de aplicare a legii
cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie în practică. Dacă pentru alte state acest moment nu
este esenţial, pentru Republica Moldova îl consideram absolut necesar în vederea dezvoltării
economice a ţării în ansamblu, susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltării teritoriilor,
creării noilor locuri de munca şi micşorării ratei şomajului.
În teză am argumentat necesitatea respectării în practică a legii cu privire la CCI a RM,
și prin aceasta atribuirea locului bine meritat al CCI a RM în ţesutul economic al ţării. Astfel,
legea prevede, că persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova în calitate de
subiecţi ai activităţii de întreprinzător în domeniul comerţului, industriei, transporturilor,
construcţiilor şi prestării serviciilor, cu mici excepții, prevăzute de aceeași lege, sunt membri
140

ai Camerei în mod obligatoriu. Realitatea este, însă alta: doar 1351 din 46,7 mii agenți economici
înregistrați sunt membri ai CCI a RM. Astfel, funcţia reprezentativă a CCI a RM este foarte
redusă, iar Camera de facto nu reprezintă interesele economiei naţionale în întregime, ci doar a
unor cercuri de afaceri.
Pe de altă parte, trebuie de menţionat faptul, că statutul obligatoriu al membrilor
Camerei duce direct la finanţarea organizată, sistematică şi stabilă a Camerelor ceea ce este un
moment pozitiv în activitatea celei din urmă. Fără o finanţare stabilă (prin intermediul unor taxe
sau cotizaţii obligatorii) activitatea Camerelor de Comerţ ar putea lua o altă direcţie decât cea de
reprezentant oficial al economiei naţionale, de fixarea obiectivelor de dezvoltare economică a
ţării la momentul dat şi desfăşurarea activităţii pentru atingerea acestor obiective. Activitatea
Camerei ar putea fi îndreptată nu spre interesele comune, dar spre acele servicii şi activităţi care
i-ar permite să supravieţuiască. În acest caz, Camera se va deplasa spre modelul cameral anglo-
saxon, fiind o organizaţie privată şi apărând şi reprezentând interesele unui cerc restrâns de
agenţi economici.
2. Tot odată, în vederea sporirii eficienţei activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova, a ridicării prestigiului acestei organizaţii, precum şi în vederea asigurării
unui mediu de afaceri în Republica Moldova onest, stabil, coerent şi propice dezvoltării
sectorului privat, unei economii de piaţă reale, durabile şi deschise spre exterior, mai atrăgătoare
pentru investiţii atât autohtone, cât şi străine, recomandăm reglementarea problemei referitoare
la retragerea calităţii de membru al CCI, completând prevederile existente. Considerăm
necesar, de a exclude din rândurile membrilor CCI acei întreprinzătorii, care au fost implicaţi în
acte de corupţie, fraude, neîndeplinirea sistematică a obligaţiunilor contractuale, încălcarea
legislaţiei.
Mai mult, ca atât, excluderea întreprinderii din membrii CCI, în aceste condiţii, trebuie să
conducă la încetarea a orice relaţii de afaceri şi de parteneriat cu ei, la excluderea acestor
întreprinzători din cluburile oamenilor de afaceri, asociaţii, interzicerea publicităţii produselor
acestora.
3. Cercetările efectuate în teză, ne-au permis să considerăm descentralizarea sistemului
Cameral în Republica Moldova drept una din soluţiile, ce ar putea duce la dezvoltarea mai
rapidă şi efectivă a raioanelor Republicii. Transferarea filialelor în Camere locale ar atribui
acestora o responsabilitate mai înaltă, motivare în dezvoltarea climatului de afaceri, ar contribui
la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, la crearea locurilor de muncă noi, crearea
infrastructurii, repararea drumurilor, atragerea investiţiilor, etc. Finanţarea parţială a Camerelor
locale din cotizaţiile tuturor agenţilor economici din localitate (prin intermediul unei taxe
obligatorii), va permite acestora în mod sigur să contribuie la dezvoltarea teritoriilor.
141

Este de remarcat faptul că o conlucrare şi colaborare strânsă a Camerelor cu puterile
publice locale în direcţia dezvoltării infrastructurii teritoriale (drumuri, gări, incubatoare de
afaceri, şcoli profesionale, etc.) este o practică interesantă pentru dezvoltarea economică a
teritoriilor pe care o putem urmări în aşa state ca Franţa, România și altele.
4. Cu scopul promovării serviciilor acordate de Camera de Comerț și Industrie a Republicii
Moldova în rândul viitorilor oameni de afaceri, considerăm oportun de a organiza în cadrul
Instituțiilor de învățământ superior întâlniri cu studenții (fie la orele de curs sau în afara lor) în
vederea familiarizării acestora cu activitatea Camerei de Comerț si Industrie și prezentarea
utilității colaborării pentru agenții economici.
5. Cu scopul promovării activității CCI a RM considerăm oportun organizarea, o dată pe
an, a așa numitei “Ziua ușilor deschise”, care ar include mai multe evenimente de informare și
promovare a activității Camerale: seminare, mese rotunde, vizite la CCI și filialele ei, etc., toate
fiind destinate unui scop: informarea oamenilor de afaceri cu privire la serviciile variate pe care
le propune CCI a RM precum și posibilitățile vaste de care dispune.
6. CCI a RM nu are astăzi o organigramă clară care ar indica legăturile de subordonare
ierarhică, dar Legea şi Statutul Camerei descriu exact structura şi ierarhiile sale. Considerăm
necesar elaborarea unei organigrame, care ar reflecta structura organizatorică existentă, ținând
cont de specificul național al aceste organizați, dar și de cerințele mediului de afaceri. În această
ordine de idei organigrama propusă în teză ar putea fi analizată în vederea implementării în
practică.
7. Din punctul nostru de vedere, CCI a RM are locul şi rolul său important nu numai în crearea
locurilor de muncă cu scopul diminuării plecării specialiştilor peste hotarele ţării, dar şi în ce
priveşte formarea permanentă a cadrelor. Este cunoscut că factorul uman şi competenţele
acestuia sunt cheia succesului de mâine. Aici trebuie să menţionăm dubla necesitate: de formare
continuă şi menţinere la nivel a cadrelor Camerale şi, pe de altă parte, a formării şi dezvoltării
oamenilor de afaceri, specialiştilor din diverse domenii conform cerinţelor înaintate de timpurile
pe care le trăim.
Deci aici recomandările le axăm pe două direcții:
Perfecţionarea cadrelor din sistemul Cameral. Este vorba de creşterea permanentă a
nivelului specialiştilor în domeniile lor de activitate, precum şi a competenţei în domeniile
proprii şi adiţionale. Aceasta se poate realiza prin organizarea şcolilor de vară, seminarelor și
conferinţelor tematice, stagiilor de documentare, schimbului de experienţă, etc. Conceptul de
„inteligenţă economică” este deosebit de actual pentru reţeaua consulară şi mai cu seamă într-un
stat aflat la etapa de tranziţie. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale accelerează răspândirea
142

inteligenţei economice. Si totuşi nu trebuie sa uităm sau să neglijam factorul uman care este
determinant în ce priveşte inteligenţa economică.
Un aspect foarte important al activităţii Camerelor de Comerţ din străinătate, inclusiv din
Franţa, este organizarea pregătirii profesionale a întreprinzătorilor şi muncitorilor. Camerele
dispun de o reţea de şcoli şi centre, colaborează cu instituţiile de învăţământ, sunt fondatori la
unele şcoli superioare. În acest sens, recomandăm CCI a RM de a se implica mai activ în
pregătirea în primul rând profesională prin încheierea de contracte cu instituţiile de învăţământ
superior şi mai ales cu cele profesionale în vederea asigurării unei pregătiri practice cât mai bune
a specialiştilor și muncitorilor prin organizarea stagiilor de practică în cadrul întreprinderilor-
membre ale CCI, participarea la eliberarea unor calificări.
143

În limba română:
BIBLIOGRAFIE:
1. Albu Nadia, „Instrumente de management a performanţei”, Editura Economică, Bucureşti,
2003, 272 pag
2. Androniceanu Armenia, „Management”, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2003
3. Anuarul statistic al Republicii Moldova, Biroul Naţional de Statistică al RM, Chişinău,
2010, 572 pag.
4. Anuarul statistic al Republicii Moldova, Biroul Naţional de Statistică al RM, Chişinău,
2011, 564 pag.
5. Bacal Petru „ Economia protecţiei mediului”, Chişinău, DEP al ASEM, 2007, 414 pag.
6. Băcanu B., Management strategic, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
7. Bărbulescu C. Economia şi gestiunea întreprinderii, Bucureşti, Editura Economica, 1995
8. Belostecinic Gr. , Ştiinţa - direcţie prioritară a CCI . În : Dezvoltarea, An 2007, 24 aug
9. Belostecinic Gr. Secolul XXI impune o optică ştiinţifică şi în afaceri, în ProBusiness,
nr.9, 2007, pag. 13-14
10. Belostecinic Gr. Economia cunoașterii ca sursă de creștere economică sustenabilă, în
Analele ASEM, Ed.a 9-a. - Chișinău, ASEM, 2011, p. 6 – 20
11. Burduș Eugen, Căprărescu Gheorghița, Androniceanu Armenia, Miles Michael,
„Managementul schimbării organizaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 2003, 573
pag.;
12. Cârstea Gh., Analiza strategică a mediului ambiant, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
pag. 24:
13. Chircă S. Necesitatea corectării politicii economice a tranziției, Economie și finanțe,
Chișinău, 2001, nr.3, pag.16-21;
14. Chircă S. Republica Moldova a ratat dezvoltarea viabilă. Conferință științifică
internațională „Creșterea competitivității și dezvoltarea economiei bazată pe
cunoaștere„(28-29 septembrie 2007), Chișinău, 2008, vol.I, pag.19-20;
15. Chircă S. Uniunea Europeană – garant real al dezvoltării viabile a Republicii Moldova.
Analele ASEM, Chișinău, 2005, Vol.III, pag.120-127;
16. Chirtoagă I., Cucu Gh., Galanton N. Camera de comerţ şi industrie a Republicii Moldova:
Trecut, Prezent, Viitor” , Editura Pontos, Chişinău, 2007, 309 pag.
17. Ciobanu S. Criza economico-financiară mondială şi consecinţele ei în Republica Moldova,
Revista Akademos, AŞM, 2009, nr.2, pag. 39-41
18. Clarche Liz, „Managementul schimbării”, Editura Teora, Bucureşti, 2002, 192 pag
144

19. Cojocaru, Gheorghe. Zece ani de la renaşterea sistemului cameral românesc // Tribuna
economică, 2000, Nr. 27, pag. 24-25.
20. Cole Gerald, „Management”, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2004, 442 pag
21. Constantinescu, D. Rolul camerelor de comerţ şi industrie în dezvoltarea fluxurilor
economice internaţionale – Bucureşti : A.S.E., 2002, 267 p.
22. Cornescu Viorel, „Managementul organizaţiei”, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2004, 192
pag
23. Cotelnic A. Competitivitatea şi factorii ce o determină, Anale Academiei de Studii
Economice din Moldova, Ediţia a VI ASEM, Chişinău, 2008, pag. 42-46, 2008;
24. Cotelnic A. Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne, Conferinţa
ştiinţifică internaţională „Dezvoltarea durabilă a României şi Republicii Moldova în context
european şi mondial”, 22-23 septembrie 2006, Chişinău, 2007, editura ASEM, , vol.I. pag.
73-75;
25. Cotelnic A. Întreprinderea contemporană sub impactul mediului concurenţial, Managementul
întreprinderii în mediul economic contemporan, Materialele conferinţei ştiinţifice 24-25
septembrie 2009,ATIC, Chişinău, ed.Evrica, 2009, pag.3-13
26. Cotelnic A. Schimbările organizaţionale şi impactul acestora asupra culturii antreprenoriale,
Revista „Economica”, ASEM, Chişinău, 2008, nr.3, pag.20-25
27. Darea de seamă a Consiliului Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova despre
activitatea camerei în perioada dintre Congresele I şi II, 6 septembrie 2002 - 21 august
2007. - Chişinău : [s. n.], 2007. - 42 p.
28. Dezvoltarea, Buletin Informativ al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova,
nr.9, 2010
29. Feuraș E. Metodologia cercetării economice, editura ASEM, Chișinău 2007, pag. 215
30. Galanton N. Funcţiile economice ale Camerelor de Comerţ şi Industrie. În: „Economie şi
sociologie”, Chișinău, 2006, nr.1, pag.128-134
31. Galanton N. Implicarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în formarea profesională. În:
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, ASEM, volumul I, ediţia VI-a, 18-19
aprilie 2008, editura ASEM, Chişinău, pag. 60-62.
32. Galanton N. Locul camerelor de comerţ şi industrie în economia bazată pe cunoaştere. În:
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, v.I, DEP ASEM, Chişinău, 2004 pag.
33. Galanton N. Practica activităţii Camerelor de Comerţ şi Industrie, Lucrare de sinteză,
Chişinău, 2007, 105 pag.
145

34. Galanton N. Rolul Camerelor de Comerţ şi Industrie în pregătirea şi perfecţionarea
cadrelor. În: Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, ASEM, v.I, ediţia a IV, 14-
15 aprilie 2006, editura ASEM, Chişinău, 2006, pag. 93-94.
35. Galanton N. Rolul Camerelor de Comerţ şi Industrie în fondarea şi dezvoltarea
întreprinderilor. În: Conferinţa internaţională „Ştiinţa, businessul, societatea: evoluţii şi
intercorelări în condiţiile integrării în spaţiul economic european (12-14 februarie 2004),
v.II, DEP ASEM, Chişinău, 2004, pag.17-19,
36. Galanton N. Structura organizatorică a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii
Moldova şi Franţa: elemente comparative. În: Simpozionul Internaţional al tinerilor
cercetători, vol I, ediţia a III (21-22 aprilie 2005), DEP al ASEM, Chişinău, 2005, pag.49-
52.
37. Galanton, Natalia. Funcţiile administrative ale camerelor de comerţ şi industrie,
Economica. – 2005. - Nr. 4. - P. 43-46.
38. Galanton, Natalia. Organizaţiile consulare în Statele Unite ale Americii. Conferinţa
ştiinţifică Internaţională "Managementul funcţionării întreprinderilor în condiţiile
economiei concurenţiale" (25 februarie 2010). - Chişinău : ASEM, 2010. - P. 106-112.
39. Galanton, Natalia. Evoluţia camerelor de comerţ şi industrie Economica., 2003. - Nr. 4. - P.
45-48.
40. Instrucțiune ”Cu privire la desfășurarea expertizei mărfurilor de către experții Camerei de
Comerț și Industrie a Republicii Moldova”// Monitorul Oficial al Republicii Moldova
Nr.35, art.88 din 27.02.2004
41. Ioniţa Ion. Kaizen-ul – stil de management performant, disponibil
http://ionionita.finantare.ro/2009/06/24/kaizen-un-stil-de-management-performant-2
42. Legea Republicii Moldova nr.1515 din 16.06.1993 cu modificările ulterioare privind
protecţia mediului înconjurător
43. Legea Republicii Moldova nr.178 din 20.07.2007 pentru modificarea şi completarea legii
nr.837 – XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti
44. Legea Republicii Moldova cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie Nr.393-XIV din
13.05.99 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.73-77 din 15.07.1999
45. Legea Republicii Moldova Nr.23-XVI din 22 februarie 2008 „Cu privire la arbitraj”,
46. Legea Republicii Moldova Nr.24-XVI din 22 februarie 2008 „Cu privire la arbitrajul
comercial internaţional”,
47. Makin Peter, „Schimbarea în organizaţii”, Editura Polirom, Iaşi, 2004, 318 pag
48. Mihut Ioan, „Euromanagement”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, 320 pag
49. Nica Elvira, „Managementul performanţei”, Editura Economică, Bucureşti, 2006, 270 pag.;
146

50. Nicolescu O., Strategii manageriale de firma, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag. 49.
51. Nicolescu O., Verboncu I. Management, Bucureşti, Editura Economica, 1999.
52. Paladi Ion, Rolul şi locul micului business în economia contemporană
53. Petrescu Ion, „Fundamentele managementului organizaţiei”, Editura Alma Mater, Sibiu,
2005, 477 pag
54. Petrescu Ion, „Managementul european”, Editura Expert, Bucureşti, 2004, 475 pag
55. Petrescu-Prodan, Eugen. Istorie, economie, afaceri : Camera de Comerţ şi Industrie din
Bucureşti– Bucureşti, 2000. – 208 p
56. Popa I., Cosmin D., Trăsăturile societăţii cunoaşterii, în Revista Amfiteatru Economic ,
nr.22, 2007, ASE Bucureşti, pag. 78
57. Poziţia Camerelor de Comerţ şi Industrie din România privind problemele actuale ale
economiei româneşti//Marketing-Management. – 1999. – Nr. 1-2. – P. 100-110
58. Prescure, Titus. Registrul comerţului, Bucureşti : All Beck, 2001. – 513 p.
59. Regulament cu privire la eliberarea carnetelor ATA pentru admiterea temporară a
mărfurilor din 10.05.2010 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2010. – Nr. 72-
74/290a. – 14 mai
60. Regulament cu privire la sistemul ”Expertul CCI a Republicii Moldova”, nr.10 din
25.12.2003//Monitorul oficial al Republicii Moldova – 2004.- Nr.35/a.86 – 27 februarie;
61. Regulamentul cu privire la experții-evaluatori și consultanții ”Expertul CCI a Republicii
Moldova” // Monitorul Oficial al Republicii Moldova – 2011- Nr.182-186/1687 - 28
octombrie;
62. Regulamentul cu privire la registrul sistemului ”Expertul CCI a Republicii Moldova”
nr.11/1 din 19.03.2004 // Monitorul oficial al Republicii Moldova – 2004- Nr.061, art.151 -
16 aprilie
63. Rusu Corneliu, Management strategic, Editura ALL Back, Bucureşti, 2000
64. Sabău Gabriela, Societatea cunoaşterii, o perspectivă românească, Editura Economică,
Bucureşti, 2001;
65. Solcan A. Bazele antreprenoriatului. Dezvoltarea unei mici afaceri, Chișinău, 2006, 176
pag.;
66. Solcan A. Bazele antreprenoriatului. Inițierea unei afaceri, Chișinău, 2006, 117 pag.;
67. Solcan A., Covaș L. Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și promovarea spiritului
antreprenorial în Uniunea Europeană. Conferința internațional «Știința, businessul,
societatea: evoluții și intercorelări în condițiile integrării în spațial economic European»
(12-14 februarie 2004), Chișinău, 2004, vol.I, pag.252-254;
147

68. Statutul Camerei de Comerţ şi Industrie din 06.09.2002 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. – 2002. – Nr. 144-145/330. – 24 octombrie.
69. Statutul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi
Industrie a Republicii Moldova din 19.12.2008 Monitorul Oficial al Republicii Moldova. –
2009. – Nr. 18-21. – 3 februarie.
70. Stratan A. Rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în contextul globalizării economice a
ţărilor în tranziţie, Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Seria
Economie, ULIM, Chişinău, 2008, Vol.7, p.108-113.
71. Troşin Pavel, Perspectiva reglementării activităţii de lobby în Republica Moldova (Tipogr.
“MS Logo” SRL). – 48 p. – (Politici Publice, Nr 3, 2011, ISBN 978- 9975-4007-6-3)
72. Tudorescu, Nicolae. Rolul Camerelor de Comerţ şi Industrie în dezvoltarea întreprinderilor
mici şi mijlocii în România , Craiova : Universitaria, 2007. – 210 p.
73. Țiriulnicova N. (coordonator). Analiza rapoartelor financiare, Chișinău, Tipografia
Centrală, 2004, 384 pag.
74. Vainer, Aurel. Camera de Comerţ şi Industrie a României Marketing-Management. – 1997.
– Nr. 1-2. – P. 83-84.
75. Veveriță V., Aculai E. Tendenţe ale schimbării mediului de afaceri în Republica Moldova,
Finconsultant. Chişinău, 2010, nr. 8, pag. 78-93.
În limba franceză:
76. ACFCI: CCI pratique, Organisation et fonctionnement, Paris, 1998
77. ACFCI: La formation professionnelle en France, une construction progressive, janvier 2003
78. Alecian Serge, Dominique Foucher, Le management dans le service public, Ed.
d’organisation, Paris, 2004, pg.446
79. Bouneau Christophe, Eric Bussiere, Francis Demier etc.: La Chambre de commerce et
d’industrie de Paris (1803-2003). Histoire d’une institution. DROZ, Geneve. 2003
80. CCI P: Rapport d’activite, „Un monde de services pour entreprendre”, 2001
81. Delliere Claude, Management de l entreprise performante: apprendre par l’ action, Ed.
Robert Jauze, Paris, 2004, pg.287
82. Interview du Président Bernardin dans le journal "Le Figaro" du 15 avril 2010: "le Président
explique la réforme »,
83. Lefevre Claude “Les chambres de commerce et d industrie en France”, Ed. Sirey, Paris,
1977, 155 pag.
84. Les chambres consulaires et les organisations socioprofessionnelles, l’ enseignement
agricole partenaire des territoires: un guide pour l’ action, pg.4
148

85. Loi relative aux Chambres de Commerce et d’Industrie, 9 avril 1898, Publication au JORF
(Journal Officiel de la Republique Francaise) du 19 avril 1898)
86. Magliulo Bruno: Les Chambres de Commerce et d’Industrie, P.U.F. 1980
87. Magliulo Bruno: Les Chambres de Metiers, P.U.F. 1985
88. Marchenay B. Economie d’entreprise, Colection Gestion, Paris, 1991.
89. Mutation Stratégique des chambres de commerce et d’ industrie, Ed.Economica, Paris,
2004, 275 pag.
90. Nouvion A.P, Origine et histoire des juridictions consulaires et des chambres de commerce
et d'industrie françaises, Ed. Neo- Typo, Paris, Paris, 2002, 256 pag.
91. Nouvion A.P. „L’institution des Chambres de commerce. Pouvoirs et contrepoids”,
Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1992, 389 pag.
92. Nouvion A.P. Pratique et Droit des Chambres de Commerce et d’Industrie Françaises.
Reforme 2004-2005, Ed. Ed. Neo- Typo, Paris, 2005, 459 pag.
93. Nouvion A.P. Pratique et Droit des Chambres de Commerce et d’Industrie Françaises.
Reforme 2005, volume II, Ed. Ed. Neo- Typo, Paris, 2005, 159 pag.
94. Nouvion A-P, Pratique et Droit des Chambres de Commerce et d’Industrie Françaises, Ed.
Neo- Typo, Paris, 1999; 188 pag
95. Passeron M.„L’autonomie de gestion des établissements publics nationaux” (Th.1968,
pg.140-146)
96. Plaidoyer pour l’apprentissage, les 12 propositions des CCI, ACFCI – DFC – 26.01.2011
97. PUAUX Pierre, Les Chambres de Commerce et d’Industrie au passe, au present et au futur,
L’Harmattan, 2003
98. Rapport Annuel des Chambres de Commerce et d'Industrie, editorial : les entreprises a la
Peine, Jean-Francois Bernardin, 2009, pg 48, http://www.cci.fr/web/nos-metiers-nos-
missions/rapport-d-activites-de-l-annannee (vizitat 09.09.2010)
99. Rapport Annuel des Chambres de commerces et d’Industrie, 2006
100. Vautrin Catherine, députée, Rapport fait au nom de la commission des affaires
économiques sur le projet de loi, relatif aux réseaux consulaires, au commerce, a l’artisanat
et aux services, N 2388, Enregistré à la Présidence de l'Assemblée nationale le 24 mars
2010, pg. 28,
În limba engleză:
101. Dale E., Stoner, J., - Management, Prentince Hall
149

102. Lobbying Versus Advocacy: Legal Definitions, Non Profit Action, 1742 Connecticut
Avenue, NW Washington, DC 2009, disponibil pe pagina web:
http://www.npaction.org/article/articleview/76/1/248, vizitat în august 2010
103. Ohmal K, The mind of the Strategist, Mc. Graw-Hill, 1982, pag. 59.
104. Parasuraman, Berry and Zeithaml, "Perceived Service Qualtiy as a Customer-Based
Performance Measure: An Empirical Examination of Organizational Barriers Using an
Extended Service Quality Model," Human Resource Management, Fall 1991, pp. 335-364.
105. The road to EU, Eurochambres, 2002
În limba rusă:
106. Войтенок А.В. Защита интересов бизнеса общественными организациями. –
Саратов: Изд-во ТПП СО, 2006. – 98 стр..
107. Войтенок А.В. Торгово-промышленная палата как субъект политического развития
российских регионов, Автореферат диссертации на соискание ученой степени
кандидата политических наук, Саратов, 2008, 22 стр.
108. Дерябина Наталья Николаевна , Международный опыт деятельности торгово-
промышленных палат, Автореферат диссертации на соискание ученой степени
кандидата экономических наук, Москва, 2010 г. , 25 cтр.
109. Конкина Ю.А. Торгово-промышленные палаты: особенности правового
положения, роль в развитии предпринимательских отношений // Юридические и
физические лица: проблемы правового положения. Сборник научных трудов. -
Калининград: Изд-во РГУ им. И. Канта, 2005.
110. Кузнецова А.А. Торгово-промышленная палата РФ и ее роль в развитии
предпринимательской деятельности // Современные проблемы юридической науки.
Материалы III Всероссийской с международным участием научно-практической
конференции молодых исследователей, 26-28 апреля 2007 г. - Челябинск: Полиграф-
Мастер, 2007, Ч. 1.
111. Пилгрим Маркус и Ральф Мейер Развитие торговых палат. Пособие по организации
и роли систем торгово-промышленных палат. Бонн, Германия. май 1995 г.,
iimba.ru/media/rolepalat.doc
112. Сапунова Т. А. Исследование деятельности региональных торгово-промышленных
палат и принятие решений по выбору оптимальной структуры управления
Диссертация на соискание ученой степени кандидата экономических наук: 08.00.13:
Майкоп, 2003, 169 стр.
150

113. Смирнов С.А. Торгово-промышленные палаты история и современность.
Экономическая наука современной России, Экспресс-выпуск, nr. 2(7), 2001 с. 7-16.
114. Тютрин И.В. Проблема делегирования отдельных государственных полномочий
негосударственным организациям (на примере торгово-промышленных палат в
Российской Федерации) // Сибирский юридический вестник, nr. 2 (37), 2007, с. 29-32
115. Федотов В.И. Торгово-промышленные палаты. Ч.2. Теория и практика. – Саратов:
Изд-во СГТПП, 2004. – 320 с., 20,0 п.л., ISBN 5-8270-201-1
116. Федотов В.И. Управление торгово-промышленной палатой: методические
рекомендации по организации учебного курса для руководителей высшего и среднего
звена торгово-промышленных палат. – Саратов: Изд-во СГ ТПП, 2003. – 43 с.
117. Фрумкин, Б. Е. Международная торговая палата : роль в мировом экономическом
развитии // Россия и современный мир. – 2004. - Nr. 2. – С. 174-184
Surse statistice de date şi documente electronice
118. http://www.cci.fr/c/document_library/get_file?uuid=38d3c738-46a4-4c52-a2fa-
9a17bc7f8db4&groupId=11018 (vizitat 28.02.2011)
119. http://marches.lefigaro.fr/news/societes.htm (vizitat 20.06.2010)
120. http://www.assemblee-nationale.fr/13/rapports/r2388.asp (vizitat 10.09.2010)
121. http://www.formater.com/ressources/telechargement/politique/P4_organisations.pdf
(vizitat 18.02.2011)
122. http://lex.justice.md/index.php?search=true&current_page=1
123. http://www.expert-grup.org/library_upld/d287.pdf
124. http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/moldova
125. www.acfci.fr (vizitat 22.05.2011)
126. www.chamber.com/about (vizitat 22.06.2011)
127. www.ccina.ro/EuroInfo/ (vizitat 14.03.2011)
128. www.registru.md/about (vizitat 02.06.2011)
129. www.registru.md/rsud (vizitat 03.09.2011)
130. www.cci.fr/web/organization-du-reseau/presentation-acfci (vizitat 22.06.2011)
131. www.uccife.org/publications/annuaire-2010-2011-des-ccife.html (vizitat 22.06.2011)
132. http://www.tpprf.ru/ru/about/scheme/ (vizitat 12.01.2012)
133. http://www.artisanat.fr/Default.aspx?tabid=151, (vizitat 20.02.2012)
134. http://www.chambres-agriculture.fr/grands-contextes/chambres-dagriculture/notre-
reseau/, (vizitat 20.02.2012)
151

135. http://chamber.md/index.php?option=com_content&view=article&id=365&Itemid=246&
lang=ro (vizitat 16.02.2012)
136. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3444
137. http://chamber.md/index.php?option=com_content&view=article&id=655%3Aabiliti-
antreprenoriale-pentru-tineri-din-raionul-racani&catid=76%3Anouti-din-
filiale&Itemid=240&lang=ro, vizitat 02.06.2012
138. http://www.chamber.md/index.php?option=com_content&view=article&id=73&Itemid=
80&lang=ro, vizitat, 02.06.2012)
152

A N E X E
153

Activitatea agenţilor economici pe principalele tipuri de activităţi
154
Anexa 1
Numărul întreprinderilor raportoare Întreprinderile care au obţinut profit Întreprinderile care au admis pierderi
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 33141 36158 39987 42121 44633 46704 13589 14503 16740 19102 17838 20229 15377 17195 18543 18858 22462 22011
% faţă de
anul
precedent
Din care
Agricultură,
economia
vânatului şi
silvicultura
Industrie
prelucrătoare
Energie
electrică şi
termică,
gaze şi apă
109,1 110,6 105,3 106,0 104,6 106,7 115,4 114,1 93,4 113,4 111,8 107,8 101,7 119,1 98,0
2013 2109 2013 2222 2325 2384 871 884 1096 1187 922 1400 1001 1093 1001 919 1294 876
4316 4674 4316 5173 5254 5135 1908 2013 2292 2431 2105 2300 2112 2336 2529 2464 2866 2555
133 139 133 174 190 221 42 40 66 72 81 94 88 94 78 91 101 120
Construcţii 1851 2099 1851 2561 2595 2614 986 1098 1260 1387 1119 1305 725 880 988 1030 1332 1173
Comerţ cu
ridicata şi cu
amănuntul
Transporturi
şi
comunicaţii
Alte
activităţi
13906 14855 13906 17247 18330 19095 5925 6086 6928 7991 7410 8395 6820 7589 8204 8336 9954 9722
2323 2573 2869 2955 3040 3173 1073 1167 1312 1436 1405 1537 1102 1242 1381 1371 1482 1467
8599 9709 10894 11789 12899 14082 2784 3215 3786 4598 4796 5198 3529 3961 4362 4647 5433 6098
Sursă:Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2008, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2008, pag.497
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2010, pag.494
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2011, pag.493

Anexa 2
Venituri din vânzări ale agenţilor economici , pe principalele tipuri de activităţi
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
milioane lei
2010
Total
din care
35265,3 41925,2 47758,0 62830,3 77307,2 97668,3 117372,4 148512,7 175058,4 146447,0 177503,2
Agricultură,
economia
vânatului şi
silvicultura
2239,3 2368,8 2930,0 3101,3 4021,8 4405,0 4145,3 4184,2 5639,3 4806,9 7020,4
Industrie
prelucrătoare
7728,1 9673,5 11515,1 15415,2 16953,6 20486,4 21144,3 24980,1 27616,5 22207,4 26436,2
Energie electrică
şi termică, gaze
şi apă
4895,8 6059,7 5258,0 5679,5 7553,6 9325,3 12499,0 16698,4 19015,9 15074,1 17071,2
Construcţii 1163,4 1358,2 1555,0 2251,7 3131,9 4297,8 6388,3 8494,7 9883,9 6451,8 8242,2
Comerţ cu
ridicata şi cu
amănuntul
14128,8 16215,5 18636,5 26044,2 31060,2 40845,2 49014,1 63045,1 79045,8 65522,7 82101,3
Alte activităţi 5109,9 6249,5 7863,4 10338,4 14586,1 18308,6 24181,4 31110,2 33857,0 32284,1 36631,9
Sursă: Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2008, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2008, pag.498
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2010, pag.495
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2011, pag.494
155

Anexa 3
Unii indicatori ce caracterizează capacitatea de plată a agenţilor economici, pe tipuri de
activităţi (finele anului). Rata lichidităţii absolute
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total
Din care
0,07 0,08 0,11 0,12 0,13 0,13 0,13 0,15
Agricultură, economia 0,04 0,03 0,04 0,06 0,08 0,05 0,06 0,10
vânatului şi silvicultura
Pescuit, piscicultură 0,04 0,04 0,04 0,03 0,02 0,02 0,06 0,02
Industria extractivă 0,12 0,10 0,15 0,22 0,23 0,19 0,30 0,19
Industrie prelucrătoare 0,06 0,06 0,08 0,07 0,08 0,09 0,10 0,12
Energie electrică şi 0,02 0,03 0,04 0,04 0,06 0,01 0,01 0,02
termică, gaze şi apă
Construcţii 0,11 0,15 0,22 0,21 0,16 0,14 0,14 0,18
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul
0,06 0,06 0,07 0,08 0,09 0,09 0,09 0,11
Hoteluri şi restaurante 0,09 0,14 0,08 0,11 0,15 0,14 0,10 0,09
Transporturi
comunicaţii
şi 0,12 0,15 0,22 0,21 0,2 0,24 0,26 0,25
Activităţi financiare 1,81 2,26 3,33 3,03 2,4 2,40 1,64 2,00
Tranzacţii imobiliare, 0,10 0,13 0,23 0,24 0,21 0,21 0,25 0,29
închirieri şi activităţi de
servicii
întreprinderilor
prestate
Învăţământ 0,32 0,48 0,49 0,48 0,46 0,43 0,49 0,54
Sănătate
socială
şi asistenţă 0,20 0,04 0,05 0,09 0,09 0,18 0,33 0,19
Alte activităţi de servicii 0,41 0,49 0,42 0,39 0,33 0,47 0,41 0,51
colective,
personale
sociale şi
Sursă: Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2008, Biroul Naţional de Statistică al
Republicii Moldova, 2008, pag.501
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2010, pag.498
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2011, pag.497
156

Anexa 4
Unii indicatori ce caracterizează capacitatea de plată a agenţilor economici, pe tipuri de
activităţi (finele anului). Rata lichidităţii generale
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total
Din care
0,93 0,94 1,04 1,09 1,18 1,26 1,16 1,24
Agricultură, economia 1,00 1,07 1,10 1,10 1,24 1,30 1,24 1,48
vânatului şi silvicultura
Pescuit, piscicultură 1,11 1,31 1,25 1,14 1,01 1,14 1,17 1,16
Industria extractivă 0,89 1,04 0,99 1,09 1,33 1,52 1,61 1,40
Industrie prelucrătoare 1,17 1,19 1,30 1,34 1,40 1,50 1,50 1,57
Energie electrică şi 0,69 0,74 0,76 0,74 0,75 0,77 0,43 0,50
termică, gaze şi apă
Construcţii 1,04 1,17 1,37 1,41 1,45 1,59 1,60 1,76
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul
1,00 1,00 1,07 1,13 1,21 1,28 1,32 1,39
Hoteluri şi restaurante 0,63 0,75 0,69 0,86 0,70 0,76 0,68 0,73
Transporturi
comunicaţii
şi 0,90 0,73 0,93 0,96 1,10 1,14 1,26 1,16
Activităţi financiare 4,03 4,24 5,16 4,91 4,22 3,37 4,08 3,64
Tranzacţii imobiliare, 0,69 0,77 0,89 1,02 1,11 1,12 1,21 1,26
închirieri şi activităţi de
servicii
întreprinderilor
prestate
Învăţământ 0,69 0,96 1,19 0,97 0,81 0,90 0,98 1,01
Sănătate
socială
şi asistenţă 0,98 0,20 0,37 0,44 0,43 0,73 0,95 1,16
Alte activităţi de servicii 1,72 1,68 1,55 1,32 1,33 1,48 1,27 1,36
colective,
personale
sociale şi
Sursă: Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2008, Biroul Naţional de Statistică al
Republicii Moldova, 2008, pag.501
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2010, pag.498
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2011, pag.497
157

Rentabilitatea vânzărilor a agenţilor economici pe tipuri de activităţi
158
Anexa 5
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total
Din care
15,9 15,5 16,0 16,2 16,8 17,9 19,3 19,1
Agricultură, economia 18,4 17,4 15,2 16,0 16,6 20,7 11,5 25,8
vânatului şi silvicultura
Pescuit, piscicultură 19,9 26,4 25,8 21,2 21,7 26,1 21,8 31,0
Industria extractivă 27,0 28,7 30,3 35,8 32,8 40,3 38,4 40,2
Industrie prelucrătoare 20,1 18,3 20,2 22,0 21,0 21,4 22,4 23,1
Energie electrică şi 7,7 10,5 10,1 3,7 7,2 6,5 8,5 10,1
termică, gaze şi apă
Construcţii 15,5 16,7 15,6 16,4 16,8 19,8 22,2 20,9
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul
11,7 12,0 11,8 13,0 13,6 15,1 16,5 15,5
Hoteluri şi restaurante 41,2 39,2 42,5 47,4 44,4 43,7 45,5 45,9
Transporturi
comunicaţii
şi 19,6 20,5 23,8 23,7 23,7 26,6 29,8 27,2
Activităţi financiare 25,4 35,6 30,6 31,1 9,9 9,3 8,4 9,3
Tranzacţii imobiliare, 34,0 23,8 25,0 25,0 41,0 39,4 43,4 41,4
închirieri şi activităţi de
servicii
întreprinderilor
prestate
Învăţământ 47,6 47,2 45,7 43,8 42,7 47,8 48,1 48,5
Alte activităţi de servicii 28,7 30,2 30,0 25,7 28,5 32,1 31,8 28,6
colective,
personale
sociale şi
Sursă: Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2008, Biroul Naţional de Statistică al
Republicii Moldova, 2008, pag.502
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2010, pag.499
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2011, pag.498

Rentabilitatea economică a agenţilor economici pe tipuri de activităţi
159
Anexa 6
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total
Din care
3,6 4,1 5,9 5,8 10,4 11,2 2,5 8,2
Agricultură, economia -0,4 2,6 0,7 3,3 10,1 12,9 -2,8 12,9
vânatului şi silvicultura
Pescuit, piscicultură -1,7 -0,5 -0,7 -5,7 53,5 -2,3 -2,8 -98,8
Industria extractivă 17,2 16,8 24,9 0,8 0,6 0,9 0,2 0,6
Industrie prelucrătoare 5,6 3,3 5,6 4,2 8,6 8,6 0,0 7,0
Energie electrică şi -5,5 -2,6 O,4 -6,9 18,5 19,1 -6,6 1,4
termică, gaze şi apă
Construcţii 6,7 13,0 10,6 13,1 15,0 13,2 5,0 11,1
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul
11,5 11,4 9,2 10,0 15,1 18,0 6,4 16,0
Hoteluri şi restaurante -0,7 0,9 4,3 21,6 14,0 6,4 -1,4 10,0
Transporturi
comunicaţii
şi 6,4 8,1 13,2 17,2 15,7 14,9 11,5 9,9
Activităţi financiare 1,0 0,8 0,1 0,3 1,4 3,0 1,9 3,4
Tranzacţii imobiliare, 1,5 1,8 3,3 4,5 9,1 6,3 1,3 7,6
închirieri şi activităţi de
servicii
întreprinderilor
prestate
Învăţământ 0,6 0,2 2,2 3,5 3,5 11,8 10,8 11,1
Alte activităţi de servicii 1,1 3,4 0,4 -3,3 2,2 3,1 -1,7 -1,1
colective,
personale
sociale şi
Sursă: Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2008, Biroul Naţional de Statistică al
Republicii Moldova, 2008, pag.502
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2010, pag.499
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, 2011, pag.498

Rata anuală a inflaţiei (decembrie anul precedent = 100)
160
Anexa 7
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 15,7 12,5 10,0 14,1 13,1 7,3 0,4 8,1
Produse
alimentare
20,0 13,1 8,7 9,5 15,4 6,5 -3,8 7,1
Produse
nealimentare
11,5 11,9 14,9 15,7 11,6 2,1 2,5 7,7
Servicii 12,6 11,8 6,6 20,1 13,0 17,5 2,2 9,7
Sursă: Moldova în cifre , 2006, Breviar statistic, Chişinău, 2006, pag.27
Moldova în cifre, 2010, Breviar statistic, Chişinău, 2010, pag.27
Moldova în cifre, 2011, Breviar statistic, Chişinău, 2011, pag.26

Salariul nominal mediu
lunar al unui salariat în
economie, lei
Veniturile disponibile ale
populaţiei (media lunară
pe un membru al
gospodăriei), lei
Minimul de existenţă
(media lunară pe o
persoană), lei
Principalii indicatori social – economici ce caracterizează veniturile şi nivelul de trai al populaţiei
161
Anexa 8
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
543,7 691,5 890,8 1103,1 1318,7 1697,1 2065,0 2529,7 2747,6 2971,7
241,0 321,6 422,4 491,4 568,6 839,6 1018,7 1188,6 1166,1 1273,7
468,7 538,4 628,1 679,9 766,1 935,1 1099,4 1368,1 1187,8 1373,4
Raportul cu minimul de
existenţă, %
Venitul disponibil 51,4 59,7 67,3 72,3 74,2 89,8 92,7 86,9 98,2 92,7
Salariul nominal mediu 116,0 128,4 141,8 162,2 172,2 181,5 187,8 184,9 231,3 216,4
lunar
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2010, pag.104
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2011, pag.115

Anexa 9 Ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în totalul întreprinderilor în anul 2010
162

Anexa 10. Evoluţia ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul întreprinderilor în
anii 2006 – 2010:
Anii
Nr. de întreprinderi, mii
Total ÎMM
Ponderea
ÎMM în
total, %
Nr. de salariaţi, mii
persoane
Total ÎMM
163
Ponderea
ÎMM în
total, %
Venituri din vînzări, mil. lei
Total ÎMM
Ponderea
ÎMM în
total, %
2006 36,1 35,4 98,1 574,9 323,3 56,2 117372,4 49011,6 41,8
2007 40,0 39,1 97,8 574,1 327,4 57,0 148512,7 56738,3 38,2
2008 42,1 41,1 97,6 572,1 328,1 57,3 175058,4 64984,1 37,1
2009 44,6 43,7 97,8 539,2 316,2 58,7 146447,0 57480,0 39,2
2010 46,7 45,6 97,7 526,2 309,4 58,8 177503,2 65263,2 36,8
2011 48,5 47,3 97,5 510,2 294,2 57,7 207676,8 71887,6 34,6
Sursă: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3444
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3797

Câteva date din Cronologia Instituţiei Consulare Franceze
164
Anexa 11
1596 : după treizeci de ani de război şi dezordine, Regele Henri IV a promulgat Edictul de la
Nant, care va permite Franţei să restaureze economia sa. Oraşul Marseille va da exemplu : pentru
a face ordine, consiliu orăşenesc va alege la 5 august 1599 deputaţi din rândul comercianţilor ce
vor avea ca scop să ducă negocieri din partea tuturor comercianţilor. Aceşti deputaţi vor primi
scrisori patente de la rege. Asambleea lor lărgita va funda în 1660 Compania din Marseille
(Compagnie Marseillaise), care şi este schiţa sau decanul instituţiilor consulare franceze. Această
organizaţie va administra comerţul pe timpul imperiului otoman. Mai târziu ea va supraveghea
activitatea « copiilor limbilor », băieţi tineri trimişi în Constantinopol pentru a studia limbile
orientale.
Această Companie din Marseille veghea şi asupra securităţii navelor des atacate şi prădate de
piraţi. In acelaşi timp la Rouen, o persoana activă, conducea Asambleea notabilităţii (persoanelor
de vază) orăşeneşti : Barthelemy de Laffemas. Cel din urma fiind şi controlorul general al
comerţului şi folosindu - se de marea influenţă care o avea asupra regelui, a trasat mari linii a
unei veritabile politici pentru Stat. Astfel la 5 august 1599 a fost creată o Camera de Comerţ la
deliberarea Consiliului orăşenesc şi cu aprobarea regelui Henri IV (scrisoarea regelui din 5
aprilie 1600).
La 13 aprilie 1601, regele va întemeia o Cameră superioară de Comerţ, care va avea o durată
mică de existenţă, fiind lichidată la 26 octombrie 1604. Pe timpul domniei regelui Louis XIII,
visurile lui Laffemas trebuiau sa dispară. Dar Colbert, marele om de stat (22 ani de colaborare cu
Louis XIV), va relansa ideea Camerelor de Comerţ printr-un decret din 5 decembrie 1664, care
decide că negustorii din 18 oraşe importante ale Franţei vor alege doi dintre ei, pentru a le
reprezenta interesele. Prin acest decret Colber va crea in 1664 un Consiliu de Comerţ unde se vor
reuni reprezentanţii celor 18 oraşe mai importante ale Regatului.
- In 1676, Colbert renunţă la consultanţii negustori, părerile cărora îl împiedicau (tulburau)
uneori. Dar pe 29 iunie 1700, Louix XIV decide să-i restabilească în prerogativele lor. El
formează un nou consiliu de comerţ şi, anul ce urmează, întemeiază camere particulare de
comerţ la Rouen, Montpellier, Bordaux, Lyon, Toulouse, Rochelle, Nantes, Saint-Malo,
Lille şi Bayonne.
- La 29 iunie 1700 va fi creat un Consiliu general de comerţ, compus din sase

funcţionari şi din 12 principali negustori-comercianţi ai regatului, şi prin aceasta fiind definitiv
întemeiată o reprezentanţă permanentă a comerţului francez pe lângă puterea centrală. Primele
Camere de Comerţ vor fi succesiv : Rouen, Bordaux, Lyon, Rochelle, Nantes, Saint-Malo, Lille,
Bayonne si Dunkerque.
- In 1761 este creată Camera din Amiens. Şi pentru prima data « industriaşii » vor adera la
« comercianţi », necătând la activa lor opoziţie, motivând că numai ei reprezintă
adevărata lume economică.
Pe parcursul secolului XVII datorită progresului în domeniul transporturilor şi datorită
activităţilor Asambleei consulare, care organizează sistematic negocieri pe întregul teritoriu
regal, în Franţa se dezvoltă comerţul. Creşte numărul de expoziţii si influenţa comercianţilor şi a
negustorilor creşte considerabil.
- Pe timpul Revoluţiei, legea din 14 iunie 1791 suprima tot tipul de corporaţii, cu excepţia
Camerelor de Comerţ şi Industrie, considerându-le necesare dezvoltării economice. Si totuşi ceva
mai târziu, Asambleea naţională, consideră Camerele de comerţ şi industrie anticonstituţionale.
Ca rezultat, la şedinţa sa din 27 septembrie 1791, Asambleea votează suprimarea Camerelor,
reieşind din ideea ca toate celelalte corporaţii au fost suprimate.
- In 1802, Chaptal, Ministrul lui Bonaparte, dar şi industriaş, cere restabilirea Asambleei
consulare. La 24 decembrie 1802, Bonaparte semneaza decretul, care restabileşte 22 camere de
comerţ la Lyon, Rouen, Bordeaux, Marseille, Bruxelles, Anvers, Nantes, Dunkerque, Lille,
Mayence, Nimes, Avignon, Strasbourg, Turin, Montpellier, Genève, Bayonne, Toulouse, Tours,
Carcassonne, Amiens, Le Havre.
- Un decret din 1806 şi o lege financiară din 1820 le permite Camerelor să profite de o taxă fixă
pentru unele categorii de patente (patent se numea un impozit direct plătit de toate persoanele ce
se ocupau de comerţ şi este înlocuită astăzi prin taxa profesională). Această taxă fiscală, de care
ele beneficiază şi astăzi, contribuie bineînţeles la independenţa lor. Începând cu acest moment,
crearea camerelor de comerţ se banalizează, pe timp ce rolul lor se afirma din ce în ce mai mult,
pe măsura apariţiei mişcărilor liberale şi descentralizate ceia ce este forţa directoare a dezvoltării
economice a Franţei. Din acest motiv puterea publică simte necesitatea de a preciza statutul
acestor organizaţii, creând pentru ele reguli naţionale uniforme. Cu alte cuvinte, instituţia se va
restructura pe parcursul întregului secol al XIX pentru a avea o configuraţie actuala.
165

- În 1832 intervine o importantă reformă, care printre altele modifică modul de desemnare
al deputaţilor, transferă tutela de la Ministerul de Interne la Ministerul Lucrărilor Publice,
a Agriculturii şi a Comerţului şi prevede ca preşedinţia organizaţiei sa fie asigurată nu de
un Prefect sau Primar, dar de un deputat ales.
- Douăzeci şi şase de Camere sunt create sub regimul Restaurării Monarhiei din Iulie,
douăzeci şi noua pe timpul celei de a 2-a Republici si Napoleon III. In 1851 companiile
consulare sunt declarate de utilitate publică. Cea de a treia republică creează încă
patruzeci de Camere.
166

Structura organizatorică a camerelor de comerţ germane
Membrii Consiliului de
Administraţie
Secretarul General
Secretariat
Sursa: iimba.ru/media/rolepalat.doc
167
Membrii
Adunarea plenară a
delegaţilor
Preşedintele
Anexa 12

Structura organizatorică a camerelor de Comerţ şi Industrie franceze.
Secretar
General
Directori
Preşedinte
Biroul
Comitetul executiv
Membrii nominali = Delegaţi
Membri
Sursa: iimba.ru/media/rolepalat.doc
168
„Camera” =
Adunarea Plenară
Membri aderaţi
Anexa 13

Preşedintele perioadei
anterioare
Consiliul de
drept
Vicepreşedintele
pentru
dezvoltarea
businessului
regional
Structura organizatorică a Camerelor în SUA
Trezorierul
Vicepreşedintele
pe întrebări
speciale
Sursa: iimba.ru/media/rolepalat.doc
Membrii
Consiliul
Directorilor
Preşedintele
169
Prezidentul
Vicepreşedinte
pe pentru
businessul mic
Comisiile respective şi grupele
speciale
Preşedintele ales
Vicepreşedinte
pentru
extinderea
membrilor
Anexa 14

Secretarul
General
Secretariat
Sursa: iimba.ru/media/rolepalat.doc
Structura organizatorică a Camerelor filipineze
Adunarea generală
Preşedintele
Consiliul de Directori
170
Trezorier
Comisii
Anexa 15

Structura organizatorică CCI România
171
Anexa 16

Anexa 17 Structura organizatorică a Camerei de Comerț și Industrie a Federației Ruse
Sursa: http://www.tpprf.ru/ru/about/scheme/[126]
172

Anexa 18.
Formular destinat agenţilor economici care sunt membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova (CCIRM)
Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea rolului Camerei de Comerţ şi Industrie din
Republica Moldova în susţinerea activităţii de antreprenoriat şi analiza serviciilor pe care le prestează
aceasta. Răspunsurile Dvs nu vor fi divulgate, iar informaţia obţinută va fi utilizată doar în scopuri
ştiinţifice.
1. Vă rugăm să ne comunicaţi careva date generale despre întreprinderea Dvs.
Denumirea întreprinderii__________________________________________
Forma organizatorico-juridică______________________________________
Tipul de proprietate______________________________________________
Numărul de personal_____________________________________________
Domeniul (domeniile)prioritar de activitate___________________________
Postul ocupat de respondent_______________________________________
2. Sunteţi membru al CCI RM din anul______________________________
3. Cit de des apelaţi la serviciile CCI RM
(bifaţi, vă rog, varianta aleasă) ___ În fiece zi
___ În fiece săptămână
___ În fiece lună
___ În fiece an
4. Cel mai des apelaţi la CCIRM pentru următoarele servicii (notaţi de la 1 la 8 , începând cu
“cel mai des” -1)
___ expertize, evaluare şi certificare
___ expoziţii şi târguri
___ consultanţă,
___ formarea continuă a personalului firmei
___ participarea la misiuni economice şi întâlniri de afaceri
___ apelăm la Curtea de Arbitraj internaţional
___ participării la proiecte internaţionale
___ altele (concretizaţi)_____________________________
5. CCIRM nu prestează următoarele servicii de care am avea nevoie
_____________________________________________________________________________
6. Care din următoarele funcţii camerale caracterizează CCI RM (bifaţi răspunsul)
___ reprezentativă
___ informativă
___ consultativă
___ administrativă
___ nici una
7. Care din următoarele funcţii camerale nu sunt caracteristice CCI RM(bifaţi răspunsul)
___ reprezentativă
___ informativă
___ consultativă
___ niciuna
8. Motivul care v-a determinat să deveniţi membru al CCI RM
___ ne oferă servicii suplimentare
___ ne oferă servicii gratis
___ ne oferă mediu naţional de afaceri
___ ne oferă mediu internaţional de afaceri
173

___ aveam nevoie să fim reprezentaţi în interiorul ţării
___ aveam nevoie să fim reprezentaţi în exteriorul ţării
___ să ne simţim în siguranţă
___ să fie auzite şi soluţionate problemele noastre de către conducerea ţării
___ altele (precizaţi)____________________________________________________________
9. Consideraţi activitatea CCI RM
___ inevitabilă pentru economia ţării
___ este bine că există
___ nu se va schimba nimic daca nu va exista
Vă mulţumim pentru răspunsuri şi Vă dorim succese D-stră şi întreprinderii pe care o
reprezentaţi.
174

Anexa 19.
Formular destinat agenţilor economici care nu sunt membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie
a Republicii Moldova (CCIRM)
Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea rolului Camerei de Comerţ şi Industrie din
Republica Moldova în susţinerea activităţii de antreprenoriat şi analiza serviciilor pe care le prestează
aceasta. Răspunsurile Dvs nu vor fi divulgate, iar informaţia obţinută va fi utilizată doar în scopuri
ştiinţifice.
1. Vă rugăm să ne comunicaţi careva date generale despre întreprinderea Dvs.
Denumirea întreprinderii__________________________________________
Forma organizatorico-juridică______________________________________
Tipul de proprietate______________________________________________
Numărul de personal______________________________________________
Domeniul (domeniile)prioritar de activitate____________________________
Postul ocupat de respondent_________________________________________
2. Ce cunoaşteţi despre CCI RM (bifaţi răspunsul)
___ este o organizaţie nonguvernamentală, care reprezintă şi apără interesele întreprinzătorilor din
Republica Moldova;
___ este o organizaţie de stat care duce evidenţa agenţilor economici din sfera comerţului şi a
Industriei în Republica Moldova;
___ este o structură privată, care are ca principal scop: profitul.
___ nu cunosc nimic.
3. Aţi fost cândva membru al CCI RM
___ da, daca da in ce perioadă____________________
___ nu
4. Dacă aţi fost membru al CCIRM, motivul datorită căruia aţi părăsit rândurile CCIRM
(bifaţi răspunsul)
___ calitatea de membru este pur formală
___ cotizaţia de membru nu este justificată prin activitate
___ calitatea serviciilor nu sunt la nivelul cerinţelor companiei
___ altul (precizaţi)_____________________________________________________________
5. Ce vă împiedică să deveniţi membru al CCI RM astăzi(bifaţi răspunsul)
___ calitatea de membru este pur formală
___ cotizaţia de membru nu este justificată prin activitate
___ calitatea serviciilor nu sunt la nivelul cerinţelor companiei
___ nu cunosc această organizaţie şi activitatea ei
___ principalul serviciu care ne-ar interesa(precizaţi care)_________________________nu este
oferit de CCI RM
___ alt motiv (precizaţi)__________________________________________________________
6. A-ţi apelat la serviciile CCIRM(bifaţi răspunsul)
___ da, dacă da la care anume:
___ expertize, evaluare şi certificare
___ expoziţii şi târguri
___ consultanţă,
___ formarea continuă a personalului firmei
___ participarea la misiuni economice şi întâlniri de afaceri
___ apelăm la Curtea de Arbitraj internaţional
___ participării la proiecte internaţionale
175

___ altele (concretizaţi)_____________________________
___ nu am apelat
7. Care este organizaţia care vă reprezintă şi vă apară interesele companiei pe teritoriul RM
(bifaţi răspunsul)
___ Sindicatele
___ Ministerul de resort
___ Guvernul
___ Asociaţiile oamenilor de afaceri
___ Altele (concretizaţi)_________________________________________________________
Vă mulţumim pentru răspunsuri şi Vă dorim succese D-stră şi întreprinderii pe care o
reprezentaţi.
176

Anexa 20.
Lista agenților economice ce au completat formularul
Agenţii economici ( membrii CCI a RM) ce au completat formularul:
1. Business Intelligent services SRL
2. Brodsky Uskov looper reed si partenerii SRL
3. GMG SRL FPC
4. Odiseu SRL
5. CMC Macon SA
6. Viorica-Cosmetic SA
7. Fabrica de conserve din Calarasi SA
8. Hidroimpex SA
9. Floare Carpet SA
10. Floreni SA
11. Barza Albă SA
12. AquaTrade SRL
13. Uniunea Centrală a cooperativelor de consum din RM
14. Artizana Grup SA
15. Vinuri Ialoveni SA
16. Albinaria SRL
17. Sotex Grup SRL
18. Polimobil SRL
19. FinComBank SA
20. Mandarin Lux SA
21. Icam SA
22. Milestii Mici Întreprindere de Stat
23. Tricon SA
24. Carmez SA
25. ITC-Agrotehcomerţ SA
26. Servivera –Agro SRL
27. Întreprinderea de Stat „Colegiul Naţional de Viticultură şi vinificaţie din Chisinau”
28. SA Cereale Cahul
29. Maiconcon SRL
30. Combinatul Poligrafic, Întreprindere de Stat
31. Trezor Grup SRL
32. Ionel SA
33. Arelux SRL
34. Giuvaier, Întreprindere de Stat
35. Iuvas SRL
36. Poliproiect Exibitions SRL
37. Firnis Com SRL
38. AXAR FPC, SRL
39. Roman&Co SRL
40. Asociaţia avicultorilor SRL
41. Comicom SRL
42. Tomac-Impex SRL
43. San Impex International SRL
177

44. Sarco service SRL
45. Arilux SRL
46. Piaţa angro km7 SRL
47. Intersortrans SRL
48. Ekmekci SRL
49. Cardinord SC SRL
50. Cerere şi Oferte SRL
51. Capital SA
52. Doremi SRL
53. Baştina Radog SRL
54. Audit Real SRL
55. Ageoptic SRL
56. Basarabia Hotel SRL
57. Public Media Grup SRL
58. Vladimir Dorogan ÎI
59. Kelley Grains Exim SRL
60. Forward International SRL
61. Confort AM SA
62. B.E.G. ECOM SRL
63. ATAI SRL
64. Astra FPC SRL
65. Angrocom SA
66. Agrostoc CÎ
67. Angrocoop SA
68. Daac-Hermes SA
69. Autoprim SA
70. Parse Tutun SRL
71. Orom Impex SRL
72. Tehelan SRL
73. Stift SA
74. Metalferos SA
75. Interplast SRL
76. Combinatul articole din carton SA
77. Moldova –Tur SA
78. Incomed SRL
79. Dina Cociug SRL
80. DRA Draexcmaier Automotive SRL
81. Moldagrotehnica SA
82. Moldaeroservicii IS
83. Ad hoc SRL FCP
84. Agroprod SA
85. Artem Litviniuc ÎI
86. Astra SRL FCP
87. Bălţanca Nord SRL
88. Basm SRL
89. Binna Balan ÎI
178

90. Bolgarschii Torgovii dom SRL
91. Dermacs Exim SRL
92. Glie SRL
93. Leceguard SRL
94. NicaR SRL
95. Nord Impex SRL
96. Pochilesam SRL
97. Vasilioglo IP
Agenţii economici (nu sunt membrii CCI RM) ce au completat formularul:
1. Altex- Service SRL
2. IMSP Centrul Naţional Stiinţific Pract. Medicina de Urgenţă
3. Chiriac Tulgara SRL
4. Lihsaf Lux SRL
5. Om credit Plus SRL
6. Tighineanu Robert, Gospodărie ţărănească
7. Bigdan Evghenia, meşter popular
8. IV Şansa SRL
9. Exterior SRL
10. Afinafructus SRL
11. AGEPY, Agenţie de Stat
12. SA Jancom
13. Holda Argintie SA
14. Colegiul Naţional de Comerţ, Întreprindere de Stat
15. Butu-Test-Auto SRL
16. Trans-Butu-Auto SRL
17. II „Serj-Şeptelici”
18. Levabaciu SRl
19. Sumaral Racing SRL
20. Glodeni Reparatie SA
21. SC Clinias SRL
22. SRL Basaherba
23. Rezaco SA
24. Pelenart SRL
25. SC Historios SRL
26. SA Avicola din Bănesti
27. Grijuliu SRL
28. Vladoles SRL
29. Luminvideo SRl
30. Alrena Exim
179

31. ÎI Nemţan Mihail
32. DV Media Prezentare
33. Pro Inedit SRL
34. Gabriela Bunduchi ÎI
35. Ceban Natalia ÎI
36. Nedisunov SRL
37. SC Vamcompex SRL
38. FPC Trading Firm Intil SA
39. Agenţie imobiliară Domarix SRL
40. Birovits SRL
41. Zarea hotel SA
42. Zoofarmagro SRL
43. BC Procredit Bank SA
44. Nano-Art SRL
45. Themefuse SRL
46. GDPM SRL
47. Nicorat – Com SRl
48. Easz Credit SRL
49. Farmina SRL
50. Cemîrtan Ruslan ÎI
51. Trafic Bujor SA
52. Burbulea ÎI
53. Lombard Viluci SRL
54. GSM Liberty
55. Pavelicom SRL
56. Berzan Olga ÎI
57. Lagusto SRL
58. Coctail Com SRL
59. Ciclon Group SRL
60. Metalgeneza SRL
61. Casurapi Com SRL
62. Autoselux Service SRL
63. Distribuitor GSM SRL
64. Finplastprim SRL
65. Teoltedim Exim SRL
66. Econova SRL
67. Romalux SRL
68. Casa de Nord SRL
69. Gif Nord SRL
70. Anidaxia SRL
71. Salonica SRL
72. Service SRL FCP
73. Aqua Stil SRL
74. Ilitiei SRL
180

Anexa 21
Activitatea Centrului de Formare Continuă a Camerei de Comerț și Industrie a
Republicii Moldova în anul 2011
Pe parcursul anului 2011 Centrul de Formare Continuă (CFC) al CCI a organizat peste 60
de măsuri de instruire şi formare, la care au participat circa 380 persoane. Printre tematicile
trainingurilor și seminarelor se numără: norme metodice de predare, tehnica vânzărilor eficiente,
cheia succesului în vânzări, abilităţi de comunicare eficientă, elaborarea campaniei PR eficient
cu forţele proprii, operaţiuni de export-import, cercetare de marketing cu forţele proprii, tehnici
de negocieri, orientarea spre client.
Pentru tinerii conducători de întreprinderi, CCI continuă realizarea Programul de sporire
a calificării managerilor „Moldova-Germania” (MTP), ce a fost lansat în anul 2008. În 2011,
Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiilor
din Germania au prelungit pentru încă 3 ani memorandumul de înţelegere privind organizarea şi
desfăşurarea MTP. Până în prezent, 84 manageri de nivel înalt sau mediu de la întreprinderile
moldoveneşti și din diferite domenii au avut posibilitatea să facă un stagiu de o lună în
Germania. Pe durata stagiului, participanţii au avut parte de mai multe traininguri, vizite
colective și individuale la întreprinderi germane, cu scopul stabilirii şi dezvoltării relaţiilor
comercial-economice. La circa 6 luni de la finisarea stagiului, fiecare grupă beneficiază de un
seminar și sunt prezentate primele rezultate ale întreprinderii, survenite în urma stagiului în
Germania. La finele lunii octombrie curent s-a desfăşurat interviul de selectare a candidaţilor
pentru completarea grupelor pentru anul 2012.
Este de menţionat că, în anul 2010 a fost creată Asociaţia absolvenţilor MTP, cu
denumirea „Invent-Moldova”, iar prima activitate a acesteia a fost trainingul „Elaborarea
business-planului”, ţinut de un expert german.
Un domeniu nou în activitatea de instruire desfășurată de CCI este Proiectul de stagiu în
agricultură, iniţiat în anul 2010, în colaborare cu Asociaţia Fermierilor din Germania. În cadrul
acestuia, studenţi şi tineri specialişti din domeniul agriculturii, ce cunosc limbile engleză sau
germană, pot face un stagiu de 3-12 luni la întreprinderi din Germania. Pe durata stagiului,
participanţii sunt implicați totalmente în procesul de activitate al întreprinderii. Până la
momentul actual, 2 persoane din cele 10 care au depus dosarul pentru participare, au plecat în
Germania.
181

În aprilie 2011 a fost semnat un Memorandum de colaborare între Comitetul de Est al
Economiei Germane, Asociaţia Germană pentru Cooperare Internaţională (GIZ Moldova),
Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii
Moldova, pentru a pregăti specialişti în domeniul managementului energetic. Concomitent,
Republica Moldova (unica din spaţiul CSI) a devenit membră a Consorţiumului EUREM, din
care fac parte: Germania, Austria, Cehia, Grecia, Italia, Polonia, Estonia, Finlanda, Portugalia,
Franţa, Spania şi Slovenia. Pe parcursul anului curent, cu participarea experţilor germani, CCI a
pregătit 17 formatori autohtoni, care au urmat și un stagiu de 5 zile în Germania, unde au susţinut
examenul teoretic şi practic, primind Certificatul CCI Potsdam calificativul „Manager energetic”.
În toamna anului 2011, CCI a iniţiat pregătirea managerilor energetici pentru
întreprinderile moldoveneşti, în baza licenţei EUREM de la CCI Nunberg, Germania, iar
formatorii instruiți își împărtășesc experiența cu alți specialiști din Moldova.
Totodată, CCI este implicată în procesul de armonizare a legislaţiei referitor la pregătirea
specialiştilor respectivi şi includerea noii specializării în Nomenclatorul specializărilor
Republicii Moldova.
După deschiderea a două ateliere de instruire iniţială şi continuă pentru 5 profesii
meșteșugărești, la două instituții de învățământ profesional din Chișinău, în primăvara anului
2010 a demarat faza a II-a a Proiectului moldo-german în domeniul meseriilor, inclusiv cu
lărgirea spectrului profesiilor. Astfel, în luna octombrie 2011, la școala nr.5 din Bălți a fost
inaugurat un atelier modern în domeniul mecatronicii.
Proiectele de instruire a meseriașilor, implementate de CCI cu suportul partenerilor din
Germania, s-au extins și în domeniul prelucrării lemnului și metalului. În incinta a încă 5 şcoli
profesionale din Cupcini, Făleşti, Căuşeni, Cahul şi Codru vor fi deschise ateliere dotate tehnic
conform cerințelor. Astfel, anual, circa 200 de elevi şi muncitori vor avea posibilitatea să-şi
perfecționeze cunoștințele și calificarea.
În noile ateliere, utilizând modele modificate de examinare şi aplicarea directă a
abilităţilor obţinute, are loc instruirea continuă şi intensivă a formatorilor din şcolile
profesionale, precum şi a comisiilor-pilot de examinare. Acest fapt permite pregătirea inițială și
continuă a specialiștilor mult mai avansat, ceea ce va contribui esențial la sporirea nivelului de
calificare a meseriașilor.
182

Proiectul „Calificarea maiştrilor de instruire profesională pentru întreprinderi”, ce a demarat în
2009, vine să completeze eforturile depuse de CCI pentru reformarea învățământului profesional
din RM. În cadrul acestuia, de către specialişti din Germania au fost pregătiţi 20 de formatori –
reprezentanţi de la întreprinderi, şcoli profesionale, instituţii de învățământ mediu şi superior,
Ministerul Educaţiei, precum şi experţi independenţi. De asemenea, au fost elaborate
„Curriculum pentru instruirea personalului instructor de la întreprinderile din Republica
Moldova” şi „Regulamentul cu privire la calificarea profesională a instructorilor” – acte
prezentate Ministerului Educaţiei al RM pentru studiere şi aprobare.
În anul 2011, formatorii au fost încadraţi deja în procesul didactic, pregătind maiștri de la alte 10
întreprinderi, care au susţinut examenul și au primit calificarea „Maistru de instruire
profesională”. Pe durata desfăşurării cursului, formatorii moldoveni au fost susţinuţi de experţi
germani. Următorul grup în acest domeniu îşi va începe activitatea în ianuarie 2012.
Un proiect de instruire important este și ”Recalificarea ofiţerilor în rezervă şi militarilor care îşi
îndeplinesc serviciul prin contract”, realizat la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, în
parteneriat cu Misiunea în Moldova a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa
(OSCE) şi Academia de Studii Economice. Colaboratorii CCI sunt implicați în organizarea
orelor (elaborarea graficului de studii, selectarea trainerilor/experţilor pentru fiecare modul,
evidenţa frecvenţei, întocmirea rapoartelor etc.). În perioada de referinţă au finisat două faze ale
proiectului şi a început faza a treia de recalificare profesională a militarilor, fiind formate grupe
de participanți în Chişinău, Bălţi, Ungheni, Cahul.
În urma unui tender desfășurat de Organizația pentru Susținerea Sectorului
Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), CCI a fost selectată pentru elaborarea şi realizarea
cursurilor de instruire din cadrul Componentei I a Programului Naţional de Abilitare Economică
a Tinerilor (PNAET), aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 664 din 03
iunie 2008. CCI a elaborat un curs de 50 ore cu tematica „Iniţierea afacerii”, care are ca scop
familiarizarea tinerilor cu cele mai importante aspecte ce ţin de iniţierea şi desfășurarea unei
afaceri proprii. Instruirea a început în martie 2010, până la momentul actual fiind organizate
cursuri pentru 400 de tineri din Chişinău, UTA Găgăuzia, Bălți, Edineţ, Ungheni, Soroca,
Basarabeasca, Cupcini, Călăraşi, Nisporeni, Ştefan-Vodă, Leova. Deși cei mai mulți experți ce
predau în cadrul cursului sunt din Chişinău, totuşi, în ultimul timp se pune accent pe încadrarea
mai activă a specialiştilor locali.
183

După o pauză de 3 ani, în 2011 CCI a reluat și Programul de sporire a calificării şi dezvoltarea
relaţiilor de colaborare comercial-economice cu Austria, desfășurat în colaborare cu Camera
Economică a Austriei, parteneriat ce a fost inițiat cu circa 15 ani în urmă. Astfel, pe parcursul
anului curent 14 manageri de la întreprinderi din Moldova au participat la un curs complex de
sporire a calificării, ţinut de experţi din Austria, iar în februarie anul viitor vor merge într-o vizită
de afaceri la Viena.
De lungă durată este și colaborarea CCI cu asociația germană ”Senior Experten Service”
(SES), ce este partener al CCI deja de 16 ani, perioadă în care peste 500 experţi germani au oferit
asistență și consultanță multilaterală întreprinderilor autohtone. Anul curent, 25 experţi germani
au acordat suport companiilor şi şcolilor profesionale de meserii, în vederea ridicării nivelului de
calificare profesională a muncitorilor. Traininguri conduse de experți SES în diverse domenii au
avut loc atât în Chişinău, cât şi la filialele Bălţi, Ungheni, Edineț, Hâncești, Râbnița.
În 2011, filiala Bălți și-a axat activitățile de instruire pe o tematică specifică, desfășurând
seminare referitor la raportul financiar anual; protecţia muncii; particularităţile legislaţiei muncii
în Republica Moldova; evidenţa remunerării muncii; evidenţa exploatării mijloacelor de
transport etc.
Filiala Hâncești, în colaborare cu Centrul de instruire ”CIPTI”, a instruit 140 de persoane
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce au obținut certificate valabile pentru o perioadă
de 2 ani.
În prima jumătate a anului curent, la cursurile organizate de filiala Râbnița au participat
56 de persoane. În mod special, subdiviziunea din Râbnița a CCI are un parteneriat eficient în
domeniu cu Oficiile Forței de Muncă din raioanele Dubăsari, Râbnița și Camenca, fapt benefic
pentru întreaga societate, dar mai ales pentru angajatori și persoanele ce își caută un moc de
muncă.
În martie 2011, filiala Soroca, în comun cu primăria Soroca, Ambasada SUA și
Incubatorul de afaceri Soroca, a instruit 30 de femei în domeniul scrierii şi aplicării proiectelor.
În luna octombrie curent, la Ungheni, în parteneriat cu mai multe organizații de afaceri și
asociații de tineret, a fost organizată reuniunea “Business Cafe”, pentru a facilita transferul de
cunoștințe de la întreprinzătorii de succes la tinerii care abia au început sau intenționează se
inițieze o afacere.
184

Pe parcursul anului 2011 CCI a desfăşurat și cursuri de limbă engleză pentru diferite niveluri,
germană pentru începători, rusă și română pentru cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul RM, cursuri
de însuşire a calculatorului. La filialele Bălți, Hâncești, Râbnița sunt organizate cursuri pentru
contabili.
În vederea exercitării uneia din funcţiile sale – sporirea calificării angajaţilor
întreprinderilor membre ale CCI – Camera se implică activ în procesul de modernizare a
sistemului de pregătire a cadrelor în domeniul vocaţional, pentru că sistemul actual nu
întotdeauna răspunde cerinţelor economiei. Reieşind din acestea, CCI susţine că sistemul
învățământului profesional necesită o modernizare, o reorganizare bazată exclusiv pe
parteneriatul public-privat.
În acest scop CCI, în cadrul Proiectului moldo-german în domeniul meseriilor, a elaborat și a
propus Preşedintelui RM, Guvernului şi Ministerului Educaţiei şi Tineretului al RM „Conceptul
Instruirii Profesionale”. Documentul are la bază îmbunătăţirea procesului de pregătire a cadrelor
muncitoreşti pentru economia naţională. CCI a considerat oportună preluarea experienţei
germane în vederea pregătirii cadrelor conform sistemului dual de instruire, evaluării
independente a studenţilor şi creării Registrului Meseriaşilor.
Pentru factori de decizie din domeniul învățământului (reprezentanţi ai Parlamentului şi
Guvernului RM), au fost organizate vizite de informare în Germania, privind organizarea şi
desfăşurarea sistemului dual de instruire şi pregătire a cadrelor, ultima vizită având loc în luna
mai 2011, inclusiv la Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă din Bonn şi Nunberg.
În prezent CCI colaborează strâns cu Ministerul Educaţiei, fiind elaborat proiectul unui
memorandum ce urmează a fi semnat pentru a conlucra în vederea modernizării sistemului
învățământului vocaţional. În procesul de lucru și negocieri, s-a ajuns la concluzia că
memorandumul trebuie să vizeze şi Ministerul Economiei, care a fost invitat de CCI să participe
la elaborarea şi semnarea documentului.
De asemenea, urmează să fie creată o Comisie Naţională pentru elaborarea Conceptului
de reorganizare a învățământului profesional din RM. Prima Conferinţă naţională în acest scop a
avut loc în perioada 29-30 septembrie a.c. şi a fost organizată în colaborare cu Ministerul
Educaţiei şi partenerul german GIZ. În cadrul conferinţei au fost puse în dezbatere 3 teme
actuale: standardele europene de calificare şi dezvoltarea standardelor naționale, parteneriatul
public-privat şi standardele naţionale de ocupare, reformarea sistemului de atestare a cadrelor din
185

învăţământul profesional. Temele au fost discutate pe grupuri de lucru, unde au participat factori
de decizie, proiecte de parteneriat, agenţii economic, şcoli profesionale. Ca rezultat, au fost
elaborate un şir de propuneri, implementarea cărora are menirea să contribuie la modernizarea
sistemului învățământului vocaţional din Republica Moldova.
Activitatea de parteneriat și în continuare va fi orientată spre elaborarea şi implementarea
Conceptului naţional de reorganizare a sistemului învățământului vocaţional, îndeosebi spre
repartizarea şi consolidarea competenţelor instituționale, studierea experienței statelor europene
în domeniu, crearea reţelelor active de comunicare, dezvoltarea formelor şi metodelor în
învățământul vocaţional, mai ales certificarea rezultatelor.
În linii generale, în perioada decembrie 2010 – noiembrie 2011, Centrul de Formare Continuă al
CCI a continuat desfăşurarea unor activităţi iniţiate în anii precedenţi, dar şi a iniţiat activităţi
noi, care vor continua în anul 2012. Activităţile de instruire şi formare continuă urmează să fie
suplinite cu noi tematici, oferte de instruire şi noi servicii, ținând cont de solicitările şi
necesităţile întreprinzătorilor.
186

Congresul
Comisia de cenzori Consiliul Curtea de arbitraj comercial
Internaţional
Biroul executiv Preşedinte
Vicepreşedinte (relaţii
internaţionale)
Direcţia Relaţii Externe şi
cooperare internaţională
Secţia colaborare cu
organizaţiile Internaţionale
Secţia Cooperare
Bilaterală
Secţia Proiecte şi
Programe Internaţionale
Direcţia Tîrguri şi Expoziţii
Secţia: Reprezentanţe, camere
mixte.
Vicepreşedinte (relaţii
interne)
Formarea continuă şi
dezvoltarea competenţelor
Departamentul economie
Secţia „Membrii Camerei”
Secţia „Analiza economică
şi dezvoltarea afacerilor”
Secţia „Marketing şi
oportunităţi de afaceri”
Biblioteca
Secţia „Organizare
evenimente”
Departament Expertize,
Evaluare şi Certificare
Secţia Metodică
Secţia „Evaluarea
imobilului şi expertiza
materialelor de
construcţie”
Secţia „Expertiza şi
evaluarea utilajului şi
mijloacelor de transport”
Secţia „Expertiza şi
evaluarea produselor
alimentare şi mărfurilor
industriale”
Secţia „Servicii în
domeniul vămuirii şi
certificare”
187
Filiale Secţia Juridică
Bălţi
Cahul
Edineţ
UTA Gagauzia
Hînceşti
Orhei
Râbniţa
Soroca
Tighina
Ungheni
Anexa 22
Direcţia Tehnologii
Informaţionale
Secţia Planificare şi
control financiar
Contabilitatea
Departamentul lucrul
organizatoric
Secţia generală şi
cadre
Secţia
administrativă
Relaţii publice
Redacţia ziarului
„Dezvoltarea”

188
Anexa 23

activitatea
lobby-urilor
rata de înnoire a
produselor
relaţiile dintre
guvern şi
organizaţie
Factori politico-legali
expertizarea
legislaţiei
Camera de Comerţ şi
Industrie a Republicii
Moldova
189
atragerea
investiţiilor
contribuirea la
creşterea
exporturilor
Factori economici
Factori tehnologici Factori socio-culturali
viteza schimbării şi
adoptării noilor tehnologiei
sistem
educaţional
mobilitatea populaţiei
(crearea noilor locuri de muncă)
Anexa 24
contribuirea
la creşterea
economică
atitudinea populaţiei
faţă de muncă

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
Subsemnata, Galanton Natalia, declar pe propria răspundere, că materialele prezentate în
teza de doctorat se referă la propriile activităţi şi realizări, în caz contrar urmând să suport
consecinţele, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Galanton Natalia
Semnătura _________________
Data _________________
190

CURRICULUM VITAE
Numele și prenumele: Natalia GALANTON
Data nașterii : 08.03.1965
Locul nașterii: Republica Moldova, Ialoveni, Dănceni
Cetățenia: Republica Moldova
Studii:
2002-2007 - Școala Doctorala EGEE (Economie, Gestion et Espace), Universitatea Paris XII
Val de Marne, Franța în cotutela cu Academia de Studii Economice din Moldova.
1982-1987 - Diploma universitară de studii superioare : inginer tehnolog în tricotaje, Institutul
Tehnologic al Industriei Ușoare din Kiev .
Formări și stagii:
2003 Stagiu de documentare la Camera de Comerț și Industrie din Paris, Franța;
1998 Diploma formării în domeniul achizițiilor si aprovizionării. Centrul de Comerț
International CNUCED/OMC, Asociația Elvețiană de Aprovizionare si Achiziții
(ASSA), Geneva;
1996 Diploma de formare « Management internațional », WIFI, Camera Economică a
Austriei;
1996 Stagiu de documentare la Camera de Comerț și Industrie din Leipzig, Germania.
1992 Curs intensiv de marketing, management si comerț internațional pe lângă Camera
de Comerț și Industrie din Brașov, Romania.
Domeniile de interes ştiinţific:
activitatea Camerelor de Comerț și Industrie;
achiziții și aprovizionare.
Activitatea profesională:
2009 - până în prezent ASEM, Şef Serviciu Relații Externe, lector universitar, catedra
Management.
2008-2009 Magazinul central IS CVC « Mileștii Mici » , șef de magazin
2001-2002 Camera de Comerț si Industrie a Republicii Moldova,
șeful secției Relații Economice Internaționale
1996-2001 Camera de Comerț si Industrie a Republicii Moldova,
consultant superior;
1991-1996 Camera de Comerț si Industrie a Republicii Moldova, consultant;
1987 – 1991 STEAUA SA, inginer tehnolog.
191

Participări în proiecte ştiinţifice naţionale şi internaţionale
2000 – 2001 - Coordonator al proiectului CCI a RM – WIFI (Austria) în vederea formării
continuă a cadrelor din Republica Moldova. Organizarea cursurilor de Management pentru
conducătorii întreprinderilor din Moldova.
Participări la foruri ştiinţifice (naţionale şi internaţionale)
Conferinţa internaţională „Ştiinţa, businessul, societatea: evoluţii şi intercorelări în
condiţiile integrării în spaţiul economic european, 12-14 februarie 2004, Chișinău;
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, 29 – 30 aprilie 2004, Chişinău;
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, 21-22 aprilie 2005 , Chișinău;
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, 14-15 aprilie 2006, Chișinău;
Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, 18-19 aprilie 2008, Chișinău;
Conferința Științifică Internațională Managementul funcționării întreprinderilor în
condițiile economiei concurențiale, 25 februarie 2010, Chișinău;
Simpozionul internațional Managementul dezvoltării durabile și dezvoltarea durabilă a
managementului, 25 – 27 martie 2011, Brașov.
Lucrări ştiinţifice şi ştiinţifico - metodice publicate:
10 articole științifice, o lucrare de sinteză.
Premii, menţiuni, distincţii, titluri onorifice
1987 Diplomă universitară cu mențiune excelent
Apartenenţa la societăţi/asociaţii ştiinţifice naţionale, internaţionale
Din 1998 - membru fondator al Asociației Moldovenești de Aprovizionare (AMA).
Cunoaşterea limbilor:
română – maternă, rusă – fluent, franceză – fluent, engleză – intermediar.
Date de contact: 59, Str. Bănulescu Bodoni, Chișinău, Republica Moldova, ASEM
Telefoane de contact: 402 743, mobil: 068 65 68 19, e-mail :
natalia_galanton@hotmail.com
192