![O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...](https://img.yumpu.com/16099875/9/500x640/o-sear-la-caracal-cu-radu-beligan-ovidiu-opa-crile-primverii-i-.jpg)
O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...
O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ... O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...
România literar\ nr. 14 /10 aprilie 2009 8 p o e z i e M-a n\scut mama mea, Liuba, pe 31.12.1981 [i nu m-am n\scut singur\ a[a cum am avut orgoliul s\ cred la 5 ani. Când am plecat din Delt\, am c\utat s\ împac lan]urile cu libertatea, nuferii cu garoafele de plastic, Dun\rea cu apa de chiuvet\ [i singurul armisti]iu posibil a fost poezia. Mam\, s\ [tii un lucru, copiii plâng oricum, a[a c\ nu-]i f\ griji! Plâng din momentul în care încep s\-[i mi[te picioarele [i nu în]eleg dac\ e de r\u sau de bine. Motto: „C\r]ile sunt lungi scrisori adresate prietenilor.“ Jean Paul Mamei mele, Liuba Reînnoie[te crengile venicului, mam\, legile Constitu]iei se rescriu pe chirpici, cu degetele Ecaterinei, cu mugurii de salane]; cu adâncul c\ciulilor de astrahan. Ghinda s-a spart de fruntea unei memorii de c\l\u. St\pânii polei mâncau diminea]a miez de ghind\, eventual fiert cu porumb sau pr\jit în piele de somn sau copt în foaia certificatului meu de na[tere. Ochii din astrahan au strâns ghinda [i în testament au l\sat crengile de stejar pentru venicul aspru cu care tu, mam\, [tii atât de bine s\-mi aminte[ti c\ pl\mânii mei sunt rame de lotc\. Când numele de starover începe s\ se strige singur tu la[i venicul s\ plonjeze pe spate ca un [oim f\r\ tat\ Îmi îngrije[ti omopla]ii ca pe dou\ gorgane în care nevestele strig\ pe rând: „Filat, Cuzma, Alexei, Stipan, Iusei, Iftei! Veni]i! Se r\ce[te cnâ[ul“ Glosar Venic - m\nunchi de crengi de stejar, folosit în b\ile ruse[ti pentru masaj Salane] - plant\ cu seva s\rat\, specific\ p\mânturilor aride Cnâ[ - turt\ cu m\rar [i ceap\, pr\jit\ în untur\ Duet cu o cruce mic` Lilca, dura, ucrainenilor nu le plac merele noastre. Mama mea, Liuba are acum cincizeci de riduri [i nu [tie s\ le spun\ nu a[a cum ]iganii nu [tiu s\ spun\ „nu te iubesc“. Limbajul ]ig\nesc nu are „nu te iubesc“. Lilca, dura, bomboane albastre avem [i noi la bufet. Pe malul ucrainenilor, sârma ghimpat\ cre[te din penele de li[i]\ în timp ce eu renun] ca o ancor\ s\ mai urmez vreo corabie. În timp ce tu devii Liliana Constantinescu. Ast\zi dezertez ca solda]ii dopa]i cu LSD. Dezertez într-un câmp de-o palm\. Unde pirandele se vopsesc cu Gerocossen blond. Lilca Ditcov, au b\tut clopotele de utrenie. Arunc\ porumbul. Viedmele vor închide poarta. S-au încuiat preo]ii în casa ta. Glosar Dura! - Proasto! C\t\lina Cadinoiu Milesianul doarme pe lijanc` Milesianul st\ pe lijanca pe care a murit bunicul t\u, Tutov. Maseaz\ pielea copilului cu ulei de c\tin\, iar cu degetul în albie î]i spune „Ninucika, apa e totul“. Tu [tii, apa e mâna dreapt\, apa e oracolul, apa e rug\ciunea de sear\ pe care o înv\]\m de mici, de mici ne înva]\ preo]ii cu od\jdiile ude. Îmbr\]i[ând milesianul îi spui: „Adu-mi biberonul cu lapte pentru copil [i nu mai sta cu picioarele goale pe ciment!“ Ninucika, tu îi pui ciorapi de lân\, cimentul e rece, el te îmbrac\ în c\ma[a de noapte, î]i pune [alul pe umeri [i nemurirea în picioare. Privirea î]i cade pe cei doi sâni ai lui cu zmeur\ din care mânc\m pân\ ne devin buzele cotoare de Biblie. Cu ochi de flamingo te vede, tu, ap\ râzând, cu gât lung Te vede te vede te vede [i te bea, dar nu de tot, las\ un strop s\ i se scurg\ printre buze în paharul pe care-l poart\ pe umeri mai las\ un strop copilul nu mai plânge când simte miros de mam\. Glosar Lijanc\ - pat din chirpici tipic lipovenesc, comunicând cu pecica(sob\) [i plita, care se înc\lze[te prin înc\lzirea plitei. Copiii vor fi crescu]i probabil de rude [i-a snopit din b\taie mama pân\ ce aceasta [i-a dat ultima suflare. Servitoarele râd. Curtezanele chiuie. Regina Mam\ love[te cu piciorul în scaun. Arde, mam\, leag\nul cu care ne apropiam de oameni! Servitoarele râd. M\garul î[i mut\ crucea de pe spate [i o îngroap\ în p\mânt. M\garii nu mai sunt sfin]i. S\tenii sunt îngrozi]i de b\rbatul care [i-a ucis cei cinci copii. Regina Mam\ î[i dore[ete o mam\. Prime[te o rochie din catifea ro[ie. Regina mam\ mul]ume[te pentru mam\. Femeia a vrut s\ se sinucid\, dar s-a r\zgândit. Servitoarele strâng farfuriile murdare. Botni]ele miros a saliv\ învechit\. Frumoaso, cu pistruii copiilor t\i abandona]i în ploaie! Frumoaso, cu reginele care fug din palate ca s\ chiuie la por]ile scunde! Frumoaso, cu mamele care-[i târâie sufletul pe prispa copiilor patricizi! Adoarme-m\ cu acela[i cântec de leag\n! Despre sfânta În herghelie era un mânz murdar când tu plângeai. Nu [tiam dac\ trebuie, mai întâi, s\-i [terg lui n\molul din ochi sau ]ie lacrimile. [i, pân\ la urm\, ]i-am [ters ]ie ochii, el e mânz [i tu e[ti mam\. E[ti una dintre acele mame care-[i fac copiii s\ dea de poman\ dup\ ce le-ai dat mâncare mestecat\ cu gura ta, cu saliva ta ca s\ nu se înece mâncând pâine. E[ti una dintre acele mame care atunci când moare propria ta mam\, bunica mea tu plângi [i strigi „Copilul meu! Copilul meu!“ De ce plângi mam\ ? Copilul t\u are ani, iar mama ta are lemnul de nuc ascuns in pod! De ce plângi pentru mine, mam\, când mama ta moare? În neamul meu e lege scris\ ca femeile s\ nu-[i plâng\ mamele atunci când plâng copiii. În neamul nostru e lege în piele ca femeile s\ plâng\ în nisip, lacrimile s\ se absoarb\ repede. Câinii be]i de vâsc Câinii mei. Copite nepotcovite în fugile lui decembrie. P\rin]ii mei au cântat despre vâsc. O s\-i g\sesc mormântul dup\ crucile proaspete. Câinele alb adulmec\ mâinile tat\lui nostru pe numele ei. P\rin]ii mei au adus în cas\ un vâsc. E un dud imens în sus. E intui]ia celor rechema]i, în sus. În procesiunea vulpilor, cizmele r\mân în urm\. P\rin]ii mei au mâncat din vâsc. Sunt urme pentru câinii care duc spre cas\. Mai sunt urme care duc spre cas\. Merg cozile înainte. P\rin]ii a[eaz\ pe pragul meu un vâsc. Dumnezeu a înghe]at lâng\ plop când cel mai mic dintre noi s-a îmb\tat cu rachiu de vâsc. Iarna t\tarii au aruncat un ochi spre mare. P\durea Letea. 31.12.2008
~nsemn\ri Nemul]umirea lui Vladimir AM AUZIT c\ pe o strad\ din nordul ora[ului s-a petrecut un accident rutier, pe cât de banal pe atât de memorabil. Iar vinovatul principal a fost un om pe nume Vladimir. Nu era un om r\u, ba dimpotriv\. Via]a lui s-a scurs `n inima cet\]ii. A fost printre cei buni la [coal\, a vibrat la istoria neamului [i-a citit marile romane române[ti. Tocmai pentru c\ nu era un ignorant, `n sufletul lui Vladimir s-a dezvoltat treptat o nemul]umire venit\ mai curând din sensibilitate decât din principii estetice. Era vorba despre un semn de circula]ie care-i t\ia cheful de orice, un fel de fular negru, atârnat pe-o diagonal\, un [arpe mort, `n sfâr[it, un ma] ie[it din uz, flasc [i deprimant, care `i interzicea s\-[i `ntoarc\ ma[ina. Dar nici nu mai are importan]\ ce `nsemna: era o imagine care-l f\cea s\ renun]e [i s\ lase via]a s\ treac\ nep\s\toare pe lâng\ el. Venea de la serviciu pe banda din stânga, aluneca lin pân\ acas\, dar ca s\ ajung\ la blocul lui, trebuia s\-ntoarc\ `n strad\, peste linia de tramvai, [i-ntr-un minut era pe aleea din fa]a sc\rii. Mort\ciunea neagr\ `l tr\gea de urechi, `nfipt\ chiar `n marginea trotuarului, ca o flegm\ imposibil de evitat. Dar cum am spus, nu semnifica]ia indicatorului era important\. ~l demobiliza imaginea. ~l f\cea s\ sufere [i-i intra o ghear\-n gât ori de câte ori o vedea, pentru c\ semnul \sta `i aduce aminte de toate neputin]ele trecute [i viitoare. I-au venit o sum\ de idei pentru un semn mai bun, le-a povestit pe forumuri, pe la prieteni, ba chiar [i unor poli]i[ti. ~ns\ nimeni nu p\rea interesat de ideile [i depresiile lui. {i pentru c\ nu putea s\-l schimbe, a `nceput s\-l ignore. Bine`n]eles, `ntorcea Loganul `n fiecare zi, nici nu-[i pusese problema s\ ]in\ cont de un semn, care, dup\ ce c\-i sugea via]a, `i mai [i croia drumul. {i lucrurile au curs bine pân\ `ntr-o zi când `n mod nea[teptat s-a `ntâlnit cu un alt bot de ma[in\, `n urma c\reia venea un [ir lung [i adormit de vehicule bucure[tene. Povestea trist\ a sensibilului Vladimir `mi aminte[te cel pu]in dou\ atitudini similare. Prima este `ndârjirea ap\r\torilor lui ` [i ai lui s`nt. Iar cea de-a doua st\ `nfipt\ `n `nceputul secolului al XIX-lea, când, de[i alfabetul chirilic a fost `nlocuit cu cel latin, mul]i români au continuat s\ tip\reasc\ litera slavon\ mai bine de 50 de ani. N-am s\ `n]eleg niciodat\ cum poate cineva s\ fie sup\rat pe conven]ii. Ori cum poate s\-[i fac\ un ideal din a lupta `mpotriva regulilor care sunt stabilite `n mod conven]ional. La ce folosesc normele ortografice? Ele `ncheag\ limba scris\, ajutând-o s\ evolueze [i `mpiedicând-o s\ se risipeasc\. Cu toate astea, un num\r `nsemnat de intelectuali continu\ s\ scrie conform vechilor reguli, de-acum aproape dou\ decenii. Dar nu `n jurnale intime, ci `n c\r]ile altora, `n ziare ori chiar `n acte oficiale, f\r\ nici o grij\ pentru cititorii [coli]i la noua ortografie. Nu intereseaz\ aici principiile lingvistice, mai ales c\ [i de o parte [i de alta a normei se poate vorbi cu nesa], `ntocmai cum au f\cut-o teologii secolului al XVII-lea despre natura lui Dumnezeu. Ci mi se pare de interes atitudinea. ~n general, iner]iile deconspir\ o criz\ survenit\ din micile [i ne[tiutele drame ale timpului. Philemon [i Baucis mor `n casa lor pentru c\ intui]ia barierei, de care se apropiau, pretinde instantaneu aruncarea ancorelor. Nu este vorba despre valoarea afectiv\, despre leg\tura creat\ de-a lungul vremii sau despre alte motive l\udate `n cazuri similare. Ci doar despre o ac]iune pus\ `n rol prin legea compensa]iei. Când moartea este atât de aproape, fiecare stâlp b\tut `n plato[a trecutului seam\n\ cu o semn\tur\, care `nc\lze[te sufletul agonic. Nu cred `n nostalgie, ci `n reac]ia involuntar\ a fiin]ei sensibile. Vladimir este victima neputin]elor lui, ap\r\torii mohorâtului ` sunt tortura]i de gândul c-au lipsit de la marile decizii. La un moment dat al vie]ii, orice om ia parte la o revolt\ stupid\, `n urma c\reia cresc mituri m\run]ele [i idealuri de sezon. Iar `n jurul oric\rui protestatar apar adep]i. Se `nchid [i se deschid drumuri. Nu vrem s\-l scriem pe veselul â timp de 20 de ani? Foarte bine! Se vor crea dublete grafice [i confuzii, mici fisuri care vor gr\bi spargerea unui vas [i-a[a peticit cu greu [i `nfrumuse]at alene de c\rturari care au reu[it s\ dea la un moment dat direc]ia limbii vorbite. {i à propos de asta: se `ntâmpl\, greu [i rar, dar totu[i se `ntâmpl\ ca limba scris\ s\ determine uneori corec]ii subtile asupra comunic\rii orale. Bunicul meu `l pronun]a pe â cu mult diferit de `. Cuvinte precum sânge sau stânjenel sunau cald [i `nflorit, pentru c\ â-ul lui era un sunet intermediar `ntre \ [i `. El avea con[tiin]a faptului c\ â [i ` sunt semne diferite. Iar pe vremea lui, limba suna altfel, mai deschis\ [i mai muzical\. Atunci s-a n\scut mitul c\ româna seam\n\, ca sonoritate, cu portugheza. Rosetti a f\cut experimentul care a instituit acest mit. Ast\zi, oricine ascult\ limba român\, f\r\ s\ fi avut habar de sonoritatea ei, o asociaz\ imediat cu limbile slave. {i totu[i, pentru str\inul care aude o strof\ din Luceaf\rul, ea mai are `nc\ sonoritatea unei limbi neolatine. Poate c\ imaginea histrionicului â sau sonoritatea ferm\ a lui sunt vor trezi `n mintea celui care le scrie amintirea unei alte rostiri. {i poate c\ aceast\ diferen]\ iconic\ va duce `ntr-o zi la deschiderea sonor\ a unei limbi cam [ifonate. Dar ca lucrurile s\ se `ntâmple astfel, ar trebui mai `ntâi s\ fie `ntre]inut\ igiena vasului, prin respectarea unor reguli simple, la fel de simple ca [i regula care interzice `ntoarcerea unei ma[ini pe linia de tramvai. Doina RU{TI Ne mai uit\m uimi]i la curcubeie… Ne mai uit\m uimi]i la curcubeie, Chiar st\m sub ele, ne topim de dor, Vrem suflete s\ fim culorilor Ce altfel se desfac [i se descleie, Lin prelingîndu-se cu îngerii pe noi, Spre-a ne-mbiba cu fr\gezimi [i franjuri De-azur c\zut c-un soare-n raze moi Peste mari nuferi, producînd deranjuri Brotacilor obsceni [i delica]i, Îmbrobona]i în oakuri de chemare A tot ce are iz [i fluturare De limbi de vechi balauri înfoca]i În truda de-a-i iubi pîn'la durere În nemilos de tandra-mperechere! Eugen Simion, Mircea Dinescu – 1977 Foto I ooon CUCU Fototeca României literare România literar\ nr. 14 / 10 aprilie 2009 9
- Page 1 and 2: 14 editat\ cu sprijinul F u n d a ]
- Page 3 and 4: Otreime din elevi nu pun m`na pe ni
- Page 5 and 6: e urm\torul: suntem pe drumul cel m
- Page 7: Trecerea de la Marii scriitori dint
- Page 11 and 12: Personajele nu-[i apar]in: sunt ni[
- Page 13 and 14: Putem întâlni pe pia]\ antologii
- Page 15 and 16: I Un Hercule valah DEALISMUL, Erudi
- Page 17 and 18: evolu]ionar\ nu era condus\ de o id
- Page 19 and 20: Arta lui Odobescu: magia de a re`nv
- Page 21 and 22: NA este s\ cuno[ti din istorie soar
- Page 23 and 24: La Opera bucure[tean\ dup\ o premie
- Page 25 and 26: Prima chestiune care se pune în ac
- Page 27 and 28: care le face]i, ce vre]i s\ spune]i
- Page 29 and 30: Cala Porcx Bernard du Boucheron a
- Page 31 and 32: Leu]u lui Neli Î NTR-O NOAPTE, cî
~nsemn\ri<br />
Nemul]umirea lui V<strong>la</strong>dimir<br />
AM AUZIT c\ pe o strad\ din nordul ora[ului<br />
s-a petre<strong>cu</strong>t un accident rutier, pe cât de<br />
banal pe atât de memorabil. Iar vinovatul<br />
principal a fost un om pe nume V<strong>la</strong>dimir.<br />
Nu era un om r\u, ba dimpotriv\. Via]a lui<br />
s-a s<strong>cu</strong>rs `n inima cet\]ii. A fost printre cei<br />
buni <strong>la</strong> [coal\, a vibrat <strong>la</strong> istoria neamului<br />
[i-a citit mar<strong>ile</strong> romane române[ti. Tocmai<br />
pentru c\ nu era un ignorant, `n sufletul lui<br />
V<strong>la</strong>dimir s-a dezvoltat treptat o nemul]umire venit\<br />
mai <strong>cu</strong>rând din sensibilitate decât din principii estetice.<br />
Era vorba despre un semn de cir<strong>cu</strong><strong>la</strong>]ie care-i t\ia cheful<br />
de orice, un fel de fu<strong>la</strong>r negru, atârnat pe-o diagonal\,<br />
un [arpe mort, `n sfâr[it, un ma] ie[it din uz, f<strong>la</strong>sc [i<br />
deprimant, care `i interzicea s\-[i `ntoarc\ ma[ina. Dar<br />
nici nu mai are importan]\ ce `nsemna: era o imagine<br />
care-l f\cea s\ renun]e [i s\ <strong>la</strong>se via]a s\ treac\ nep\s\toare<br />
pe lâng\ el. Venea de <strong>la</strong> serviciu pe banda din stânga,<br />
aluneca lin pân\ acas\, dar ca s\ ajung\ <strong>la</strong> blo<strong>cu</strong>l lui,<br />
trebuia s\-ntoarc\ `n strad\, peste linia de tramvai, [i-ntr-un<br />
minut era pe aleea din fa]a sc\rii. Mort\ciunea neagr\<br />
`l tr\gea de urechi, `nfipt\ chiar `n marginea trotuarului,<br />
ca o flegm\ imposibil de evitat. Dar <strong>cu</strong>m am spus, nu<br />
semnifica]ia indicatorului era important\. ~l demobiliza<br />
imaginea. ~l f\cea s\ sufere [i-i intra o ghear\-n gât ori<br />
de câte ori o vedea, pentru c\ semnul \sta `i aduce aminte<br />
de toate neputin]ele tre<strong>cu</strong>te [i viitoare.<br />
I-au venit o sum\ de idei pentru un semn mai bun,<br />
le-a povestit pe forumuri, pe <strong>la</strong> prieteni, ba chiar [i<br />
unor poli]i[ti. ~ns\ nimeni nu p\rea interesat de ide<strong>ile</strong><br />
[i depresi<strong>ile</strong> lui. {i pentru c\ nu putea s\-l schimbe, a<br />
`nceput s\-l ignore. Bine`n]eles, `ntorcea Loganul `n<br />
fiecare zi, nici nu-[i pusese problema s\ ]in\ cont de<br />
un semn, care, dup\ ce c\-i sugea via]a, `i mai [i croia<br />
drumul.<br />
{i lucrur<strong>ile</strong> au <strong>cu</strong>rs bine pân\ `ntr-o zi când `n mod<br />
nea[teptat s-a `ntâlnit <strong>cu</strong> un alt bot de ma[in\, `n urma<br />
c\reia venea un [ir lung [i adormit de vehi<strong>cu</strong>le bu<strong>cu</strong>re[tene.<br />
Povestea trist\ a sensibilului V<strong>la</strong>dimir `mi aminte[te<br />
cel pu]in dou\ atitudini simi<strong>la</strong>re.<br />
Prima este `ndârjirea ap\r\torilor lui ` [i ai lui s`nt.<br />
Iar cea de-a doua st\ `nfipt\ `n `nceputul secolului al<br />
XIX-lea, când, de[i alfabetul chirilic a fost `nlo<strong>cu</strong>it <strong>cu</strong><br />
cel <strong>la</strong>tin, mul]i români au continuat s\ tip\reasc\ litera<br />
s<strong>la</strong>von\ mai bine de 50 de ani.<br />
N-am s\ `n]eleg niciodat\ <strong>cu</strong>m poate cineva s\ fie<br />
sup\rat pe conven]ii. Ori <strong>cu</strong>m poate s\-[i fac\ un ideal<br />
din a lupta `mpotriva regulilor care sunt stabilite `n<br />
mod conven]ional. La ce folosesc normele ortografice?<br />
Ele `ncheag\ limba scris\, ajutând-o s\ evolueze [i<br />
`mpiedicând-o s\ se risipeasc\. Cu toate astea, un num\r<br />
`nsemnat de intelectuali continu\ s\ scrie conform vechilor<br />
reguli, de-a<strong>cu</strong>m aproape dou\ decenii. Dar nu `n<br />
jurnale intime, ci `n c\r]<strong>ile</strong> altora, `n ziare ori chiar `n<br />
acte oficiale, f\r\ nici o grij\ pentru cititorii [coli]i <strong>la</strong><br />
noua ortografie. Nu intereseaz\ aici principi<strong>ile</strong> lingvistice,<br />
mai ales c\ [i de o parte [i de alta a normei se poate vorbi<br />
<strong>cu</strong> nesa], `ntocmai <strong>cu</strong>m au f\<strong>cu</strong>t-o teologii secolului al<br />
XVII-lea despre natura lui Dumnezeu. Ci mi se pare<br />
de interes atitudinea.<br />
~n general, iner]i<strong>ile</strong> deconspir\ o criz\ survenit\ din<br />
mic<strong>ile</strong> [i ne[tiutele drame ale timpului. Ph<strong>ile</strong>mon [i Baucis<br />
mor `n casa lor pentru c\ intui]ia barierei, de care se<br />
apropiau, pretinde instantaneu aruncarea ancorelor. Nu<br />
este vorba despre valoarea afectiv\, despre leg\tura creat\<br />
de-a lungul vremii sau despre alte motive l\udate `n cazuri<br />
simi<strong>la</strong>re. Ci doar despre o ac]iune pus\ `n rol prin<br />
legea compensa]iei. Când moartea este atât de aproape,<br />
fiecare stâlp b\tut `n p<strong>la</strong>to[a tre<strong>cu</strong>tului seam\n\ <strong>cu</strong> o<br />
semn\tur\, care `nc\lze[te sufletul agonic. Nu cred `n<br />
nostalgie, ci `n reac]ia involuntar\ a fiin]ei sensib<strong>ile</strong>.<br />
V<strong>la</strong>dimir este victima neputin]elor lui, ap\r\torii mohorâtului<br />
` sunt tortura]i de gândul c-au lipsit de <strong>la</strong> mar<strong>ile</strong><br />
decizii.<br />
La un moment dat al vie]ii, orice om ia parte <strong>la</strong> o<br />
revolt\ stupid\, `n urma c\reia cresc mituri m\run]ele<br />
[i idealuri de sezon. Iar `n jurul oric\rui protestatar<br />
apar adep]i. Se `nchid [i se deschid drumuri. Nu vrem<br />
s\-l scriem pe veselul â timp de 20 de ani? Foarte bine!<br />
Se vor crea dublete grafice [i confuzii, mici fisuri care<br />
vor gr\bi spargerea unui vas [i-a[a peticit <strong>cu</strong> greu [i<br />
`nfrumuse]at alene de c\rturari care au reu[it s\ dea <strong>la</strong><br />
un moment dat direc]ia limbii vorbite. {i à propos de<br />
asta: se `ntâmpl\, greu [i rar, dar totu[i se `ntâmpl\ ca<br />
limba scris\ s\ determine uneori corec]ii subt<strong>ile</strong> asupra<br />
comunic\rii orale. Buni<strong>cu</strong>l meu `l pronun]a pe â <strong>cu</strong> mult<br />
diferit de `. Cuvinte pre<strong>cu</strong>m sânge sau stânjenel sunau<br />
cald [i `nflorit, pentru c\ â-ul lui era un sunet intermediar<br />
`ntre \ [i `. El avea con[tiin]a faptului c\ â [i ` sunt semne<br />
diferite. Iar pe vremea lui, limba suna altfel, mai deschis\<br />
[i mai muzical\. Atunci s-a n\s<strong>cu</strong>t mitul c\ româna<br />
seam\n\, ca sonoritate, <strong>cu</strong> portugheza. Rosetti a f\<strong>cu</strong>t<br />
experimentul care a instituit acest mit. Ast\zi, oricine<br />
as<strong>cu</strong>lt\ limba român\, f\r\ s\ fi avut habar de sonoritatea<br />
ei, o asociaz\ imediat <strong>cu</strong> limb<strong>ile</strong> s<strong>la</strong>ve. {i totu[i, pentru<br />
str\inul care aude o strof\ din Luceaf\rul, ea mai are `nc\<br />
sonoritatea unei limbi neo<strong>la</strong>tine. Poate c\ imaginea<br />
histrioni<strong>cu</strong>lui â sau sonoritatea ferm\ a lui sunt vor<br />
trezi `n mintea celui care le scrie amintirea unei alte rostiri.<br />
{i poate c\ aceast\ diferen]\ iconic\ va duce `ntr-o zi<br />
<strong>la</strong> deschiderea sonor\ a unei limbi cam [ifonate. Dar ca<br />
lucrur<strong>ile</strong> s\ se `ntâmple astfel, ar trebui mai `ntâi s\ fie<br />
`ntre]inut\ igiena vasului, prin respectarea unor reguli<br />
simple, <strong>la</strong> fel de simple ca [i regu<strong>la</strong> care interzice `ntoarcerea<br />
unei ma[ini pe linia de tramvai.<br />
Doina RU{TI<br />
Ne mai uit\m<br />
uimi]i <strong>la</strong><br />
<strong>cu</strong>r<strong>cu</strong>beie…<br />
Ne mai uit\m uimi]i <strong>la</strong> <strong>cu</strong>r<strong>cu</strong>beie,<br />
Chiar st\m sub ele, ne topim de dor,<br />
Vrem suflete s\ fim <strong>cu</strong>lorilor<br />
Ce altfel se desfac [i se descleie,<br />
Lin prelingîndu-se <strong>cu</strong> îngerii pe noi,<br />
Spre-a ne-mbiba <strong>cu</strong> fr\gezimi [i franjuri<br />
De-azur c\zut c-un soare-n raze moi<br />
Peste mari nuferi, producînd deranjuri<br />
Brotacilor obsceni [i delica]i,<br />
Îmbrobona]i în oakuri de chemare<br />
A tot ce are iz [i fluturare<br />
De limbi de vechi ba<strong>la</strong>uri înfoca]i<br />
În truda de-a-i iubi pîn'<strong>la</strong> durere<br />
În nemilos de tandra-mperechere! <br />
Eugen Simion, Mircea Dines<strong>cu</strong> – 1977<br />
Foto I ooon CUCU Fototeca României literare<br />
România literar\ nr. 14 / 10 aprilie 2009 9
Change language