![O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...](https://img.yumpu.com/16099875/29/500x640/o-sear-la-caracal-cu-radu-beligan-ovidiu-opa-crile-primverii-i-.jpg)
O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...
O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ... O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...
FIRMIN este romanul cu care Sam Savage a debutat în 2006, la vârsta de 66 de ani, roman ce s-a bucurat de un succes considerabil la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2008, fiind sau urmând s\ fie tradus în peste 30 de limbi. Mimând conven]ia realist\, scriitorul american a scris un soi de bildungsroman ce are ca erou un personaj mai pu]in obi[nuit, deoarece na[terea, copil\ria, experien]ele fundamentale, m\rirea [i dec\derea îi apar]in unui simpatic [obolan împ\timit de...literatur\. Discursul îndr\gostit al acestui [obolan antropomorfizat se cite[te cu pl\cere [i cu zâmbetul pe buze, cartea fiind scris\ într-un ritm dinamic [i într-o manier\ ludic\, iar accentele de tragicomedie bovaryst\ îl fac simpatic pe fragilul, dar cinicul [obolan aflat deasupra semenilor s\i (celebri sau nu!), înfl\c\rat fiind de lumea imaginar\ a pove[tilor în care vie]ile au mereu direc]ie [i semnifica]ie. Aspira]iile, bineîn]eles, sunt pe m\sura fanteziei [i îl transform\ pe Firmin într-un geniu neîn]eles de celelalte roz\toare ([i, vai! nici de oameni), via]a sa pe jum\tate visat\, sc\ldat\ fiind în literatur\, amintind cititorilor de Emma Bovary. Aventurile sale demonstreaz\ înc\ o dat\ c\ literatura poate transfigura [i cele mai mediocre existen]e, avântul s\u fiind alimentat [i de lec]ia pe care a înv\]at-o de la Dostoievski [i Strindberg: „indiferent cât e[ti de mic, po]i s\ fii la fel de ]icnit ca oricine altcineva”. N\scut de o mam\ alcoolic\, refugiat\ la subsolul unei libr\rii din Bostonul anilor ’60, Firmin apare pe lume pe o gr\mad\ de confeti provenind din Veghea lui Finnegan, „cea mai pu]in citit\ capodoper\ a lumii”, h\rtiile rupte având menirea s\-i „amortizeze c\derea în existen]\”. A[ezat înc\ de la început sub semnul marginalit\]ii, deoarece este al treisprezecelea n\scut, pe când sursele de hran\ natural\ nu erau decât dou\sprezece, în plus firav [i mereu dat la o parte, Firmin este totu[i „singurul cu ochii larg deschi[i” [i, ca orice creatur\ ce iese din ordinea prestabilit\, este „cel care r\mâne mereu pe dinafar\”, dar care descoper\ cu satisfac]ie c\ se simte mai bine când vede lucrurile în felul acesta. Materia prim\ a meselor sale se transform\ încet-încet în hran\ spiritual\ [i, ca în cazul oric\rui cititor veritabil, gustul i se formeaz\ mâncând. La început, [obolanul IRLANDEZ la origine (n. la Dublin, în 1960), dar aclimatizat de mul]i ani pe Insula Isle of Skye din Sco]ia, unde pred\ la colegiul galez Sabhal Mòr Ostaìg. Rody Gorman, specialist în limbile galeze, scrie [i traduce, atât în [i din englez\, cât [i în [i din galeza irlandez\ [i galeza sco]ian\. Este autorul a dou\sprezece culegeri de poeme. Cu un acut spirit de observa]ie, creioneaz\ realit\]i concrete, ce-i au în centru pe apropia]ii [i pe concitadinii s\i, pentru a face loc, în subsidiar, unor scenarii [i interoga]ii tensionate asupra vie]ii [i a mor]ii, asupra puterii sau neputin]ei iubirii de a d\inui. Atmosfera lirismului s\u se încarc\, astfel, de un fantastic discret, dublat de o intens\ emo]ie, iar referin]ele sus]inute la cultura [i limba galez\ probeaz\ patriotismul profund al unui autor deschis experimentului contemporan, dar ancorat, deopotriv\, într-o îndelung\ tradi]ie. TEÀRNADH Era unica sor\ a mamei – e drept c\ n-am fost nicicând prea apropia]i –, m-am întors totu[i acolo, la slujba de pomenire de o lun\. Ce m-a izbit, dup\ durerea [i nemi[carea parc\ nesfâr[ite, a fost vedenia unui corp depus nu în ]\râna-nd\tinat\, ci în ceruri, precum o pas\re, ori Doamna Hird, cea disp\rut\ dup\ nori România literar\ nr. 14 / 10 aprilie 2009 m e r i d i a n e 28 RODY GORMAN Mic, dar ]icnit Sam Savage, Firmin. Aventurile unei vie]i subterane, traducere din limba englez\ [i note de Vali Florescu, Ed. Polirom, 2009, 256 pag. devoreaz\ [i înghite la gr\mad\, ca Bouvard [i Péchuchet, dup\ care, treptat, absoarbe [i asimileaz\, descoper\ aroma [i consisten]a fiec\rei c\r]i, încetând s\ mai citeasc\ în timp ce mânca, deoarece c\r]ile îi devin atât de dragi, încât nu le mai poate roade decât cotorul [i marginile paginilor. Plasticele metafore alimentare la care recurge Sam Savage evoc\ procesul de transformare interioar\ ce demonstrez\ c\ nu e suficient s\ înghi]i obiectul pentru ca el s\ intre în via]a ta, ci e nevoie de o distilare, de o absorb]ie care s\-l insereze în ]es\tura propriei fiin]e: cu tot cu-auritul s\u cadru. M-am gândit atunci la cuvântul galez teàrnadh, la cum poate-nsemna el, deopotriv\, urcu[, coborâre, placent\, mântuire [i-atâtea altele, apoi familia-ntreag\ strâns\, în fine, la un loc, pe câmpul de dup\ gardul împrejmuitor, unde-am pornit-o, la auzul vocii ce r\suna, pentru ultima oar\, din înalt: Merge]i spre poart\. Poarta aceea-i acum închis\. {i-atâta tot. Mul]imea rela]iilor pasagere – [i câte zboruri [i oameni pe care crezi c\-i cuno[ti! Turnul de control acolo sus. Mereu alte avioane se fac nev\zute. Toate trec peste noi, cu atâta putere!, de parc\ nu se vor opri decât în inima Africii; iar tu te-ndrep]i spre Split, spre ceea ce fost-a cândva Iugoslavia. PESAH (dup\ o nara]iune de V. Neumark) Întunecat\, masa aceea din lemn masiv de stejar jupuit (sub]iat cu mult\ grij\ la rindea [i dat apoi cu lac francez), [tears\ de praf întotdeauna, mereu întins\ în sufrageria noastr\ t\iat\-n mobil\ de frasin cu tente cenu[ii, mas\ ce-o folosim [i azi la Pesah, e cea de ei c\rat\ la Dover [i sechestrat\-n port, cu ceasul bunicului odat\, da, e aceea[i sub care ne pl\cea s\ ne juc\m, senini [i ocroti]i, asemeni caselor din Charing Cross [i Parcul, jocuri copil\re[ti, precum De-a v-a]i ascunselea, Simon spune, Stingerea!, Stele [i dungi, P\ze[te poarta [i Bate la u[\. „cocolo[ul din gur\ mi se înmuia [i se transforma într-o past\ cu gust pl\cut pe care mi-o puteam plimba [i lipi de cerul gurii sau pe care o puteam preschimba cu ajutorul limbii în forme interesante, pe care s\ le înghit f\r\ probleme. Din nefericire, hârtia mestecat\ îmi l\sa un strat lipicios în gur\ [i pe limb\, ce se dizolva de abia peste câteva ore...” Constatându-[i biblio-bulimia, Firmin se întreab\ cu gravitate: „geniu sau tulburare de alimenta]ie?” [i constat\ cu cinism: „Chiar dac\ nu-]i hr\ne[ti trupul, simpla ac]iune de a mesteca [i înghi]i ceva î]i hr\ne[te visele. Iar visele legate de mâncare sunt ca oricare alte vise – po]i supravie]ui cu ele, pân\ la moarte”. Floare la ureche pare aceast\ îmblânzire a c\r]ilor, deoarece, ca [i Emma Bovary, este prea atras de real ca s\ se mul]umeasc\ gratuitatea viselor [i c\l\toriilor mentale. Aceast\ pasiune „omeneasc\” se cere împ\rt\[it\, cu cine altcineva decât cu oamenii?! {i aici începe cea mai grea parte a vie]ii lui Firmin. Tânjind dup\ compania oamenilor, dar [i dup\ dragostea acestora, [obolanul sufer\ o mare dezam\gire când constat\ discrepan]a dintre imaginea lui despre lume [i imaginea real\ a lumii. Norman, proprietarul libr\riei, pe care [obolanul îl urm\re[te zilnic de la în\l]imea unei g\uri în tavan [i cu care crede c\ î[i poate împ\rt\[i pasiunea, la o cafea, citind ziarul de diminea]\, are un comportament omenesc, prea omenesc, tratându-l cu ni[te bobi]e: „erau ciudat de delicioase, iar gustul lor era o combina]ie de brânz\ Velveeta, asfalt fierbinte [i Proust”. Tr\dat, dar sc\pat cu via]\ din plasa iubirii, Firmin se bucur\ câtva timp de aten]ia [i afec]iunea lui Jerry, primul scriitor adev\rat pe care îl cunoa[te, dar acesta va muri, iar Firmin se reg\se[te iar în singur\tatea sa cenu[ie [i discret\. Prive[te ploaia prin geam, [i se gânde[te la Verlaine, voracitatea sa dovedindu-se tragic\, iar lumea absolut indigest\, pentru c\ nu se las\ posedat\ de cel care m\nânc\, fie [i c\r]i. Concluzia la care ajunge Firmin e resemnat\, trist\, dar [i consolatoare: „Lumea era uscat\ [i rece, iar cuvintele frumoase”. Iar dragostea pentru literatur\ r\mâne la fel de fascinant\, ca orice dragoste neîmp\rt\[it\. Dana PÎRVAN-JENARU RÂUL SPEY Dac\-a[ alege s\ fiu ceva, o zi întreag\, mi-ar pl\cea s\ fiu râul Spey. m-a[ trezi în zori [i – ca s\ te înviorez – a[ p\trunde în tine, precum o-nghi]itur\ matinal\. La ora prânzului, m-a[ face sup\ [i te-a[ înc\lzi, dup\ aceea m-ai putea servi în chip de somon afumat, iar mai târziu sorbi – ca pe-o licoare de mal] veche de treizeci[itrei de ani [i dup\-amiaza te-ai putea cufunda în mine spre a te r\cori, fiindc\ sunt sigur c\ vei adormi fericit\, cu mine al\turi [i mai [tiu c\ m\ voi rev\rsa toat\ noaptea pentru tine. LEGENDE Trecând de Beinn Dorain [i Rannoch Moor [i Altnafeadh, în jos spre Glencoe, abia puteam z\ri legendele gravate – Finn [i bardul clanului, Ossian, al muntelui de veacuri, în ni[a lui rotund\ de pe Stob Dearg sau Buachaill Etive Mor, ghiceai [i ciute ori potârnichi sco]iene, ori cairns, mormanele de pietre, cl\dite ca însemn, de pild\-al locului unde-l l\sar\ de izbeli[te osta[ii bri]i pe iacobitul cel din urm\, atârnat în [treang, câte-un scoru[ stingher, crescând în chinuri dintr-o fisur\-a blocului stâncos, din toate acestea abia prindeam contururi, iute dep\[ite, prin geamul aburit, de partea noastr\, al Autobuzului Galez. Traducere de Simona Grazia DIMA
Cala Porcx Bernard du Boucheron a debutat la 76 de ani, `n 2004, cu {arpele scurt (Ed. Gallimard) care i-a adus Marele Premiu pentru roman al Academiei Franceze [i a fost tradus de Michaela Bu[oiu `n 2006 la Ed. Paralela 45. De atunci a mai publicat `nc\ trei romane, tot la Gallimard, cel mai recent, ap\rut la sf`r[itul lui 2008, fiind Vue mer. ~n acela[i stil exact [i poetic al c\r]ilor precedente, scriitorul octogenar inventeaz\ o lume [i o societate: Cala Porcx – un ]inut mizerabil, tr\ind doar din pescuit [i rodul m\slinilor, plasat sub autoritatea unui despot aflat departe. Dar cum nimic nu sleie[te puterea ca `ndep\rtarea, ]ara aceasta prezint\ o originalitate radical\: drama locuitorilor ei este c\, fiind to]i la fel de s\raci, nu au boga]i pe care s\-i urasc\ [i s`nt priva]i de „contrastul dintre grandoare [i micimea lor“. S`nt atin[i de aceea de un soi de nevroz\ a triste]ii, neav`nd `mpotriva cui s\ se revolte. {i totu[i, cruzimea domne[te printre calaporcini. }\ranul `l dispre]uie[te pe pescar, so]iile s`nt dominate de so]i, plictiseala e general\. Aceast\ lume nu e trezit\ din letargie dec`t de apari]ia unui miros suspect... Zvonuri, anchete, deliber\ri, deport\ri, catastrof\ [i `n cele din urm\, turism: Vue mer e o fabul\ despre minciun\ [i isteriile n\scute din ea. Indisciplinatul ~n mai va ap\rea la Ed. Seuil biografia autorizat\ a sociologului [i filosofului Edgard Morin, semnat\ de ziaristul Emmanuel Lemieux. Intitulat\ Indisciplinatul, cartea a necesitat patru ani de discu]ii ale autorului cu subiectul lui, acum `n v`rst\ de 87 de ani [i a c\rui via]\ – dup\ cum spune el `nsu[i – „e un roman de Alexandre Dumas, punctat de av`nturi intelectuale.“ Pe numele adev\rat Edgar Nahoum, Morin (care [i-a luat pseudonimul `n Rezisten]\), a acceptat s\-[i deschid\ arhivele intime pentru biograf, s\-i povesteasc\ faptele de arme din timpul ocupa]iei naziste [i s\ discute cu el o mul]ime de subiecte nevralgice, de la raporturile lui tensionate cu Israelul la conceptul de „politic\ de civilizare“ a emigran]ilor, preluat de Sarkozy. Dar, precizeaz\ Edgar Morin `n „L^Express“ nr. 3008, „nu e vorba de o carte hagiografic\. S`nt culisele unui om care s-a format `n haos [i a avut o existen]\ plin\ de aventuri at`t `n plan real c`t [i intelectual.“ Darwin [i budismul ~n anul bicentenarului, savan]ii se str\duiesc s\ vin\ cu nout\]i despre autorul teoriei ce explic\ evolu]ia biologic\ prin selec]ie natural\. Un renumit psiholog american, Paul Ekman, sus]ine c\ scrierile lui Darwin despre compasiune [i moral\ reiau, c`teodat\ `n aceea[i formulare, anumite precepte budiste. Asem\n\rile s`nt at`t de frapante, `nc`t la lectura acestor texte `nsu[i dalai-lama s-ar fi declarat „darwinist“. De[i se [tie sigur c\ naturalistul n-a avut acces direct la surse tibetane, Eckman explic\ similitudinile prin coresponden]a cu un alt savant, botanistul britanic Joseph Hooker, care a explorat Himalaya [i i-a scris despre preceptele budiste. Succes Lansat pe Net `n urm\ cu un an, MusiClasics este destinat unei clientele de melomani [i tutelat de un colegiu de muzicieni [i critici specializa]i. Acest site cu plat\ propune 3000 de titluri, dintre care 1500 la cele mai `nalte standarde ale repertoriului. 100.000 de amatori (v`rsta medie, 54 de ani!) viziteaz\ site-ul `n fiecare lun\. Promotorii lui lucreaz\ la lansarea, spre sf`r[itul acestui an, a unui al doilea site, `n Anglia [i au `n proiect `nc\ unul, pentru SUA. Aceast\ pia]\ e dominat\ de Qobuz.com, platforma comunitar\ de desc\rcare `n MP3 320 (calitate suprem\) care propune un milion de titluri. Se pare c\ cei mai mul]i melomani dornici s\ cumpere muzic\ clasic\ `n interpret\ri celebre s`nt `n Germania [i Rusia. Acas\ la fra]ii Weil Anul acesta se `mplinesc 100 de ani de la na[terea Simonei Weil (1909-1943), figur\ important\ a filosofiei franceze, a c\rei oper\ traduce c\utarea unor idealuri mistice [i de dreptate social\. Nepoata ei, Sylvie Weil, acum profesoar\ universitar\ pensionar\, a publicat de cur`nd o carte, Chez les Weil, André et Simone (Ed. Buchet-Chastel), `n care poveste[te dificult\]ile traiului al\turi de fiin]ele excep]ionale care au fost tat\l [i m\tu[a ei. André era un mare matematician, Simone – un mare filosof, dar m\re]ia e f\cut\ pentru a fi privit\ de departe. C`nd e[ti prea aproape, via]a `n umbra lor nu e tocmai u[oar\. C\utarea absolutului a f\cut din Simone [i André, de[i aveau caractere diferite, doi gemeni identici. Aveau aceea[i oroare de r\zboaie [i exil, [i aceea[i capacitate de a se concentra pe ceea ce le acapara mintea: algoritmii pentru André, filosofia pentru Simone. Spirite pure, am`ndoi erau fiin]e ciudate, care ignorau am\nuntele banale ale vie]ii cotidiene [i mediocritatea lumii `n general, inclusiv pe membrii propriei familii. ~ntre un tat\ ocupat s\ stabileasc\ propriile conjecturi asupra func]iilor zeta [i o m\tu[\ asexuat\, transformat\ `ntr-o mater dolorosa a umanit\]ii, Sylvie se sim]ea singur\ [i invidia familiile `n care se discutau lucruri banale. Cu modestie, delicate]e [i umor, Contrar unei declara]ii precedente, Milan Kundera nu va da `n judecat\ s\pt\m`nalul ceh „Respekt“ care l-a acuzat `n octombrie 2008 c\, pe c`nd era student, `n 1950, a denun]at poli]iei politice un om ce a fost `nchis mul]i ani `n urma acestui denun]. Agentul din Praga al scriitorului a confirmat c\ nu va avea loc procesul, ad\ug`nd: „Dl Kundera nu dore[te s\-[i motiveze decizia. Dar `n nici un caz n-a hot\r`t astfel pentru c\ s-ar sim]i ~n Anul mondial al Astronomiei, inventatorul lunetei astronomice `nc\ suscit\ controverse. La aproape patru secole dup\ condamnarea tezelor lui de c\tre Biserica catolic\, p\rintele astronomiei [i fizicii moderne st`rne[te o serie de dezbateri printre savan]i. Prima se refer\ la inelele lui Saturn, pe care Galilei le-a descris ca pe ni[te corpuri celeste distincte. Eroarea – se spune azi – s-ar datora sl\birii vederii lui din cauza unei boli de ochi, posibil un glaucom. Pentru a verifica ipoteza, autorit\]ile din Floren]a, unde se afl\ morm`ntul marelui om, au sugerat deshumarea [i prelevarea unor probe de ADN care ar permite confirmarea sau infirmarea faptului c\ a suferit de aceast\ boal\ genetic\. A doua controvers\: Galileo Galilei a fost prezentat mereu Dennis Lehanne (n. 1965) tr\ie[te la Boston din scris. Bestseller-urile lui, Mystic River (care a fost ecranizat de Clint Eastwood) [i Shutter Island s-au v`ndut foarte bine nu doar `n SUA, ci [i `n traduceri. Ambi]ia lui Lehanne – ca a oric\rui scriitor din SUA – a fost s\ dea, pe urmele lui Dreiser [i Dos Passos, „marele roman american“, `ndrept\]indu-l la asta suflul romanesc amplu [i talentul. O ]ar\ `n zori este, `n acest sens, o `ncercare aproape izbutit\, „nu prea departe de o capodoper\“, apreciaz\ Frédéric Vitoux `n „Le Nouvel Observateur“ (romanul a fost de cur`nd tradus la Ed. Rivages). Ac]iunea desf\[urat\ pe 760 de pagini `ncepe `n 1918, odat\ cu `ntoarcerea solda]ilor americani acas\ [i cu gripa spaniol\ adus\ din Europa. La Boston, poli]i[tii nu mai pot fi pl\ti]i peste pragul de s\r\cie, `ncep lupte sindicale, grup\rile anarhiste [i bol[evice prosper\, negrii `ncep s\ se organizeze, grevele se `nmul]esc, iar Hoover pune la cale ceea ce va deveni FBI. Vor `ndr\zni poli]i[tii din Boston s\-[i `nceteze lucrul, cu riscul de a produce haos `n ora[? Iat\ p`nza de fond a thriller-ului `n care evolueaz\ o mul]ime de personaje complexe – o umanitate reprezentativ\ pentru America violent\ a timpului. Viziunea ampl\, viteza narativ\, tensiunea bine gradat\, aten]ia la detalii s`nt calit\]i care fac din O ]ar\ `n zori un nou best-seller semnat Dennis Lehanne. Din nou despre „cazul Kundera“ Galileo Galilei - `nc\ `n proces Un roman ambi]ios m e r i d i a n e ea poveste[te din punctul de vedere al omului comun drama surd\ care a fisurat via]a ei de familie [i strania personalitate a Simonei Weil, cre[tin\ `n suflet, elin\ `n minte, ignor`ndu-[i [i iudaismul [i feminitatea. vinovat.“ Cu toate acestea, o nou\ pies\ s-a ad\ugat de cur`nd scandalului. E vorba de o dedica]ie manuscris\ a lui Kundera pe cartea sa de debut, Omul, aceast\ vast\ gr\din\, adresat\ lui Mirek [i Iva Militka, cuplul direct amestecat `n denun]ul de acum 59 de ani: „Pentru Mirek [i Iva, pentru a-[i aminti, nu pentru a citi, Milan.“ Or, romancierul afirmase `ntr-un interviu radiofonic c\ nu o cunoa[te pe Iva Militka – scrie „L^Express“. ca fiind primul astronom ce a cartografiat suprafa]a Lunii, `n ianuarie 1610. Or, englezul Thomas Harriot `[i f\cuse publice desenele satelitului Terrei cu [ase luni `nainte de savantul italian, `n iulie 1609. Aici nu mai poate fi vorba de o iluzie optic\, exist\ documente. A treia dezbatere se refer\ la magistrala lui demonstra]ie asupra universalit\]ii c\derii libere (conform c\reia dou\ corpuri cu mase diferite cad `n vid cu aceea[i vitez\). Pe atunci profesor la Pisa `n v`rst\ de 26 de ani, el ar fi `ncercat s\-[i exerseze practic ideea `n 1590, din celebrul turn. Aceasta e versiunea livrat\ posterit\]ii de discipolul lui, Vincenzo Viviani. Episodul s-a dovedit a fi doar o legend\, Galilei `nsu[i vorbind doar de calcule teoretice. România literar\ nr. 14 / 10 aprilie 2009 29
- Page 1 and 2: 14 editat\ cu sprijinul F u n d a ]
- Page 3 and 4: Otreime din elevi nu pun m`na pe ni
- Page 5 and 6: e urm\torul: suntem pe drumul cel m
- Page 7 and 8: Trecerea de la Marii scriitori dint
- Page 9 and 10: ~nsemn\ri Nemul]umirea lui Vladimir
- Page 11 and 12: Personajele nu-[i apar]in: sunt ni[
- Page 13 and 14: Putem întâlni pe pia]\ antologii
- Page 15 and 16: I Un Hercule valah DEALISMUL, Erudi
- Page 17 and 18: evolu]ionar\ nu era condus\ de o id
- Page 19 and 20: Arta lui Odobescu: magia de a re`nv
- Page 21 and 22: NA este s\ cuno[ti din istorie soar
- Page 23 and 24: La Opera bucure[tean\ dup\ o premie
- Page 25 and 26: Prima chestiune care se pune în ac
- Page 27: care le face]i, ce vre]i s\ spune]i
- Page 31 and 32: Leu]u lui Neli Î NTR-O NOAPTE, cî
Ca<strong>la</strong> Porcx<br />
Bernard du Boucheron a debutat <strong>la</strong> 76 de ani, `n 2004,<br />
<strong>cu</strong> {arpele s<strong>cu</strong>rt (Ed. Gallimard) care i-a adus Marele Premiu<br />
pentru roman al Academiei Franceze [i a fost tradus de<br />
Michae<strong>la</strong> Bu[oiu `n 2006 <strong>la</strong> Ed. Parale<strong>la</strong> 45. De atunci a mai<br />
publicat `nc\ trei romane, tot <strong>la</strong> Gallimard, cel mai recent,<br />
ap\rut <strong>la</strong> sf`r[itul lui 2008, fiind Vue mer. ~n ace<strong>la</strong>[i stil exact<br />
[i poetic al c\r]ilor precedente, scriitorul octogenar inventeaz\<br />
o lume [i o societate: Ca<strong>la</strong> Porcx – un ]inut mizerabil, tr\ind<br />
doar din pes<strong>cu</strong>it [i rodul m\slinilor, p<strong>la</strong>sat sub autoritatea<br />
unui despot af<strong>la</strong>t departe. Dar <strong>cu</strong>m nimic nu sleie[te puterea<br />
ca `ndep\rtarea, ]ara aceasta prezint\ o originalitate radical\:<br />
drama lo<strong>cu</strong>itorilor ei este c\, fiind to]i <strong>la</strong> fel de s\raci, nu<br />
au boga]i pe care s\-i urasc\ [i s`nt priva]i de „contrastul<br />
dintre grandoare [i micimea lor“. S`nt atin[i de aceea de<br />
un soi de nevroz\ a triste]ii, neav`nd `mpotriva <strong>cu</strong>i s\ se<br />
revolte. {i totu[i, cruzimea domne[te printre ca<strong>la</strong>porcini.<br />
}\ranul `l dispre]uie[te pe pescar, so]i<strong>ile</strong> s`nt dominate de<br />
so]i, plictisea<strong>la</strong> e general\. Aceast\ lume nu e trezit\ din<br />
letargie dec`t de apari]ia unui miros suspect... Zvonuri,<br />
anchete, deliber\ri, deport\ri, catastrof\ [i `n cele din<br />
urm\, turism: Vue mer e o fabul\ despre minciun\ [i isteri<strong>ile</strong><br />
n\s<strong>cu</strong>te din ea.<br />
Indisciplinatul<br />
~n mai va ap\rea<br />
<strong>la</strong> Ed. Seuil biografia<br />
autorizat\ a sociologului<br />
[i filosofului<br />
Edgard Morin, semnat\<br />
de ziaristul Emmanuel<br />
Lemieux.<br />
Intitu<strong>la</strong>t\ Indisciplinatul,<br />
cartea a necesitat<br />
patru ani de dis<strong>cu</strong>]ii<br />
ale autorului <strong>cu</strong> subiectul<br />
lui, a<strong>cu</strong>m `n<br />
v`rst\ de 87 de ani [i<br />
a c\rui via]\ – dup\<br />
<strong>cu</strong>m spune el `nsu[i<br />
– „e un roman de<br />
Alexandre Dumas,<br />
punctat de av`nturi<br />
intelectuale.“ Pe<br />
numele adev\rat Edgar Nahoum, Morin (care [i-a luat<br />
pseudonimul `n Rezisten]\), a acceptat s\-[i deschid\ arhivele<br />
intime pentru biograf, s\-i povesteasc\ faptele de arme din<br />
timpul o<strong>cu</strong>pa]iei naziste [i s\ dis<strong>cu</strong>te <strong>cu</strong> el o mul]ime de<br />
subiecte nevralgice, de <strong>la</strong> raportur<strong>ile</strong> lui tensionate <strong>cu</strong> Israelul<br />
<strong>la</strong> conceptul de „politic\ de civilizare“ a emigran]ilor, preluat<br />
de Sarkozy. Dar, precizeaz\ Edgar Morin `n „L^Express“ nr.<br />
3008, „nu e vorba de o carte hagiografic\. S`nt <strong>cu</strong>lisele unui<br />
om care s-a format `n haos [i a avut o existen]\ plin\ de<br />
aventuri at`t `n p<strong>la</strong>n real c`t [i intelectual.“<br />
Darwin [i budismul<br />
~n anul bicentenarului, savan]ii se str\duiesc s\ vin\<br />
<strong>cu</strong> nout\]i despre autorul teoriei ce explic\ evolu]ia biologic\<br />
prin selec]ie natural\. Un renumit psiholog american, Paul<br />
Ekman, sus]ine c\ scrier<strong>ile</strong> lui Darwin despre compasiune<br />
[i moral\ reiau, c`teodat\ `n aceea[i formu<strong>la</strong>re, anumite<br />
precepte budiste. Asem\n\r<strong>ile</strong> s`nt at`t de frapante, `nc`t <strong>la</strong><br />
lectura acestor texte `nsu[i da<strong>la</strong>i-<strong>la</strong>ma s-ar fi dec<strong>la</strong>rat „darwinist“.<br />
De[i se [tie sigur c\ naturalistul n-a avut acces direct <strong>la</strong> surse<br />
tibetane, Eckman explic\ similitudin<strong>ile</strong> prin coresponden]a<br />
<strong>cu</strong> un alt savant, botanistul britanic Joseph Hooker, care a<br />
explorat Hima<strong>la</strong>ya [i i-a scris despre preceptele budiste.<br />
Succes<br />
Lansat pe Net `n urm\ <strong>cu</strong> un an, MusiC<strong>la</strong>sics este<br />
destinat unei clientele de melomani [i tute<strong>la</strong>t de un colegiu<br />
de muzicieni [i critici specializa]i. Acest site <strong>cu</strong> p<strong>la</strong>t\ propune<br />
3000 de titluri, dintre care 1500 <strong>la</strong> cele mai `nalte standarde<br />
ale repertoriului. 100.000 de amatori (v`rsta medie, 54 de<br />
ani!) viziteaz\ site-ul `n fiecare lun\. Promotorii lui lucreaz\<br />
<strong>la</strong> <strong>la</strong>nsarea, spre sf`r[itul acestui an, a unui al do<strong>ile</strong>a site, `n<br />
Anglia [i au `n proiect `nc\ unul, pentru SUA. Aceast\ pia]\<br />
e dominat\ de Qobuz.com, p<strong>la</strong>tforma comunitar\ de desc\rcare<br />
`n MP3 320 (calitate suprem\) care propune un milion de<br />
titluri. Se pare c\ cei mai mul]i melomani dornici s\ <strong>cu</strong>mpere<br />
muzic\ c<strong>la</strong>sic\ `n interpret\ri celebre s`nt `n Germania [i<br />
Rusia.<br />
Acas\ <strong>la</strong> fra]ii Weil<br />
Anul acesta se `mplinesc 100 de ani de <strong>la</strong> na[terea<br />
Simonei Weil (1909-1943), figur\ important\ a filosofiei<br />
franceze, a c\rei oper\ traduce c\utarea unor idealuri<br />
mistice [i de dreptate social\. Nepoata ei, Sylvie Weil,<br />
a<strong>cu</strong>m profesoar\ universitar\ pensionar\, a publicat de<br />
<strong>cu</strong>r`nd o carte, Chez les Weil, André et Simone (Ed.<br />
Buchet-Chastel), `n care poveste[te difi<strong>cu</strong>lt\]<strong>ile</strong> traiului<br />
al\turi de fiin]ele excep]ionale care au fost tat\l [i<br />
m\tu[a ei. André era un mare matematician, Simone<br />
– un mare filosof, dar m\re]ia e f\<strong>cu</strong>t\ pentru a fi privit\<br />
de departe. C`nd e[ti prea aproape, via]a `n umbra lor<br />
nu e tocmai u[oar\. C\utarea absolutului a f\<strong>cu</strong>t din<br />
Simone [i André, de[i aveau caractere diferite, doi<br />
gemeni identici. Aveau aceea[i oroare de r\zboaie [i<br />
exil, [i aceea[i capacitate de a se concentra pe ceea<br />
ce le acapara mintea: algoritmii pentru André, filosofia<br />
pentru Simone. Spirite pure, am`ndoi erau fiin]e ciudate,<br />
care ignorau am\nuntele banale ale vie]ii cotidiene [i<br />
mediocritatea lumii `n general, inclusiv pe membrii<br />
propriei familii. ~ntre un tat\ o<strong>cu</strong>pat s\ stab<strong>ile</strong>asc\<br />
propri<strong>ile</strong> conjecturi asupra func]iilor zeta [i o m\tu[\<br />
asexuat\, transformat\ `ntr-o mater dolorosa a umanit\]ii,<br />
Sylvie se sim]ea singur\ [i invidia famili<strong>ile</strong> `n care se<br />
dis<strong>cu</strong>tau lucruri banale. Cu modestie, delicate]e [i umor,<br />
Contrar unei dec<strong>la</strong>ra]ii precedente, Mi<strong>la</strong>n Kundera<br />
nu va da `n judecat\ s\pt\m`nalul ceh „Respekt“ care<br />
l-a a<strong>cu</strong>zat `n octombrie 2008 c\, pe c`nd era student, `n<br />
1950, a denun]at poli]iei politice un om ce a fost `nchis<br />
mul]i ani `n urma acestui denun]. Agentul din Praga al<br />
scriitorului a confirmat c\ nu va avea loc procesul,<br />
ad\ug`nd: „Dl Kundera nu dore[te s\-[i motiveze decizia.<br />
Dar `n nici un caz n-a hot\r`t astfel pentru c\ s-ar sim]i<br />
~n Anul mondial al Astronomiei, inventatorul<br />
lunetei astronomice `nc\ suscit\ controverse. La aproape<br />
patru secole dup\ condamnarea tezelor lui de c\tre<br />
Biserica catolic\, p\rintele astronomiei [i fizicii moderne<br />
st`rne[te o serie de dezbateri printre savan]i. Prima<br />
se refer\ <strong>la</strong> inelele lui Saturn, pe care Gal<strong>ile</strong>i le-a descris<br />
ca pe ni[te corpuri celeste distincte. Eroarea – se spune<br />
azi – s-ar datora sl\birii vederii lui din cauza unei boli<br />
de ochi, posibil un g<strong>la</strong>ucom. Pentru a verifica ipoteza,<br />
autorit\]<strong>ile</strong> din Floren]a, unde se afl\ morm`ntul marelui<br />
om, au sugerat deshumarea [i prelevarea unor probe<br />
de ADN care ar permite confirmarea sau infirmarea<br />
faptului c\ a suferit de aceast\ boal\ genetic\. A<br />
doua controvers\: Gal<strong>ile</strong>o Gal<strong>ile</strong>i a fost prezentat mereu<br />
Dennis Lehanne (n. 1965) tr\ie[te <strong>la</strong> Boston din<br />
scris. Bestseller-ur<strong>ile</strong> lui, Mystic River (care a fost<br />
ecranizat de Clint Eastwood) [i Shutter Is<strong>la</strong>nd s-au<br />
v`ndut foarte bine nu doar `n SUA, ci [i `n traduceri.<br />
Ambi]ia lui Lehanne – ca a oric\rui scriitor din SUA<br />
– a fost s\ dea, pe urmele lui Dreiser [i Dos Passos,<br />
„marele roman american“, `ndrept\]indu-l <strong>la</strong> asta suflul<br />
romanesc amplu [i talentul. O ]ar\ `n zori este, `n acest<br />
sens, o `ncercare aproape izbutit\, „nu prea departe de<br />
o capodoper\“, apreciaz\ Frédéric Vitoux `n „Le Nouvel<br />
Observateur“ (romanul a fost de <strong>cu</strong>r`nd tradus <strong>la</strong><br />
Ed. Rivages). Ac]iunea desf\[urat\ pe 760 de pagini<br />
`ncepe `n 1918, odat\ <strong>cu</strong> `ntoarcerea solda]ilor americani<br />
acas\ [i <strong>cu</strong> gripa spaniol\ adus\ din Eur<strong>opa</strong>. La Boston,<br />
poli]i[tii nu mai pot fi pl\ti]i peste pragul de s\r\cie,<br />
`ncep lupte sindicale, grup\r<strong>ile</strong> anarhiste [i bol[evice<br />
prosper\, negrii `ncep s\ se organizeze, grevele se<br />
`nmul]esc, iar Hoover pune <strong>la</strong> cale ceea ce va deveni<br />
FBI. Vor `ndr\zni poli]i[tii din Boston s\-[i `nceteze<br />
lucrul, <strong>cu</strong> ris<strong>cu</strong>l de a produce haos `n ora[? Iat\<br />
p`nza de fond a thriller-ului `n care evolueaz\ o mul]ime<br />
de personaje complexe – o umanitate reprezentativ\<br />
pentru America violent\ a timpului. Viziunea ampl\,<br />
viteza narativ\, tensiunea bine gradat\, aten]ia <strong>la</strong> detalii<br />
s`nt calit\]i care fac din O ]ar\ `n zori un nou best-seller<br />
semnat Dennis Lehanne.<br />
Din nou despre „cazul Kundera“<br />
Gal<strong>ile</strong>o Gal<strong>ile</strong>i - `nc\ `n proces<br />
Un roman ambi]ios<br />
m e r i d i a n e<br />
ea poveste[te din punctul de vedere al omului comun<br />
drama surd\ care a fisurat via]a ei de familie [i<br />
strania personalitate a Simonei Weil, cre[tin\ `n suflet,<br />
elin\ `n minte, ignor`ndu-[i [i iudaismul [i feminitatea.<br />
vinovat.“ Cu toate acestea, o nou\ pies\ s-a ad\ugat de<br />
<strong>cu</strong>r`nd scandalului. E vorba de o dedica]ie manuscris\<br />
a lui Kundera pe cartea sa de debut, Omul, aceast\ vast\<br />
gr\din\, adresat\ lui Mirek [i Iva Militka, <strong>cu</strong>plul direct<br />
amestecat `n denun]ul de a<strong>cu</strong>m 59 de ani: „Pentru Mirek<br />
[i Iva, pentru a-[i aminti, nu pentru a citi, Mi<strong>la</strong>n.“ Or,<br />
romancierul afirmase `ntr-un interviu radiofonic c\ nu<br />
o <strong>cu</strong>noa[te pe Iva Militka – scrie „L^Express“.<br />
ca fiind primul astronom ce a cartografiat suprafa]a<br />
Lunii, `n ianuarie 1610. Or, englezul Thomas<br />
Harriot `[i f\<strong>cu</strong>se publice desenele satelitului Terrei<br />
<strong>cu</strong> [ase luni `nainte de savantul italian, `n iulie 1609.<br />
Aici nu mai poate fi vorba de o iluzie optic\, exist\<br />
do<strong>cu</strong>mente. A treia dezbatere se refer\ <strong>la</strong> magistra<strong>la</strong><br />
lui demonstra]ie asupra universalit\]ii c\derii libere<br />
(conform c\reia dou\ corpuri <strong>cu</strong> mase diferite cad `n<br />
vid <strong>cu</strong> aceea[i vitez\). Pe atunci profesor <strong>la</strong> Pisa `n<br />
v`rst\ de 26 de ani, el ar fi `ncercat s\-[i exerseze practic<br />
ideea `n 1590, din celebrul turn. Aceasta e versiunea<br />
livrat\ posterit\]ii de discipolul lui, Vincenzo Viviani.<br />
Episodul s-a dovedit a fi doar o legend\, Gal<strong>ile</strong>i `nsu[i<br />
vorbind doar de cal<strong>cu</strong>le teoretice.<br />
România literar\ nr. 14 / 10 aprilie 2009<br />
29
Change language