O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...

România literar\ nr. 14 / 10 aprilie 2009
24
a r t e
ANII ’30, Los Angeles, centraliste pe patine
cu rotile plutind elegant pentru a duce mesajul
potrivit [i o dispari]ie inopinat\ a unui copil
care tulbur\ valsul metropolei cu ofi]eri de
poli]ie îmbr\ca]i în uniforme de gal\ ca
pentru o parad\. Christine Collins (Angelina
Jolie) ocup\ un post important în cadrul
serviciului de telefonie, este divor]at\
prin dispari]ia so]ului lipsit de responsabilitate
[i are grij\ de unicul fiu, Walter Collins (Gattlin Griffith).
Dispari]ia acestuia o determin\ pe tân\ra femeie s\
apeleze la autorit\]i care reac]ioneaz\ cu întârziere, prima
bil\ neagr\ aruncat\ în co[ul cu iresponsabilit\]i al
municipalit\]ii. Dat fiind faptul c\ poli]ia din Los Angeles
este ]inut\ sub tirul unei campanii acerbe din partea
reverendului presbiterian Gustav A. Briegleb (John
Malcovich), acuzat\ fiind pentru corup]ie, ineficacitate
[i lips\ de profesionalism, g\sirea fiului Christinei devine
o excelent\ lovitur\ de imagine. Poli]ia se achit\ repede
de sarcin\ [i surpriz\, Christina descoper\ uimit\ la gar\,
c\ în locul fiului ei se afl\ un alt b\ie]el care-[i joac\
foarte bine rolul de fiu de ocazie. Sub supravegherea
ap\sat\ a ofi]erului care instrumenta cazul, mama este
silit\ la un compromis, pe care-l denun]\ foarte
repede, fiind sprijinit\ de reverendul Gustav. Pentru
c\ în ciuda avertismentelor [i a încerc\rii de a mu[amaliza
schimbul, Christine nu renun]\ la a-[i revendica drepturile
pe lîng\ LAPD, aceasta este în mod abuziv internat\
într-un ospiciu, unde descoper\ o serie de victime ale
abuzurilor poli]iene[ti. Pe aceast\ partitur\ Clint Eastwood
împrumut\ f\r\ probleme din Zbor deasupra unui cuib
de cuci (1975) al lui Milos Forman, de recunoscut fiind
faciesul insensibil al sorei [efe, Louise Fletcher, plasat
unui alt personaj similar cu o pronun]at\ tu[\ sadic\, cât
[i atmosfera suplicia]ilor trata]i cu [ocuri electrice pe
lâng\ cele psihice. Tabloul mizeriei umane deschide
c\tre un orizont mai larg, cel al unei societ\]i profund
corupte, alienate de la îndatoririle cet\]ene[ti, pornind
de la aparatul ei poli]ienesc. Povestea sun\ cunoscut,
regimurile de tip dictatorial din Europa Central\ [i de
Sud-Est au practicat pe scar\ larg\ grija obsesiv\ a poli]iei
fa]\ de cet\]ean. Aici, regizorul a putut servi pe larg mai
multe feluri dramatice instrumentate parc\ pentru o
Schimbul (Changeling, 2008). Regia: Clint Eastwood.
În rolurile principale: Angelina Jolie, John Malkovich.
Gen: Drama, Mister. Durata: 141 minute. Premiera în
România: 16.01.2009.
Exchange
office
campanie electoral\, abuzul contra femeilor fiind unul
dintre cele mai atr\g\toare. Un medic sadic, o sor\
a[ijderea, altele construite dup\ tiparul femeii gardian
cu musta]a mijind belicos [i mitraliera sub fust\, ce mai,
un întreg colectiv sinistru administreaz\ tortura pentru
a o determina pe Christine s\ cedeze [i s\ semneze acordul
intern\rii sale. Între timp, infatigabilul reverend duce
o campanie febril\ pentru eliberarea sa, fapt la care se
adaug\ descoperirea unui criminal în serie, care secherstra
[i ucidea copii, o parte dintre disp\ru]ii din Los Angeles
aflându-se printre victimele lui. Clint Eastwood î[i
împarte aici filmul între drama lui Christine [i horrorul
avându-l ca protagonist pe acest Barb\ Albastr\ cu
apetit pentru minori. Scoas\ din ospiciu prin presiunile
reverendului, asistat\ de un avocat priceput, Christine
d\ în judecat\ întreg departamentul de poli]ie [i ob]ine
schimbarea [efului poli]iei, James E. Davis (Colm Foere),
suspendarea definitiv\ a ofi]erului care îi anchetase cazul
[i interzicerea deten]iei într-un ospiciu a persoanelor cu
tulbur\ri în absen]a unui examen psihiatric serios. Christine
devine deodat\ un simbol al democra]iei americane, un
model exemplar, ar\tând calea de urmat pentru cei asupra
c\rora se comit abuzuri. Înainte de a fi executat, Christine
prime[te de la criminal o serie de indicii c\ fiul ei nu a
fost ucis împreun\ cu ceilal]i [i ulterior, un alt copil
sc\pat recunoa[te c\ b\iatul ei a fost printre cei câ]iva
care au evadat din ]arcul în care-i ]inea sechestra]i uciga[ul.
Chiar dac\ în final mama nu-[i recupereaz\ fiul, r\mâne
loc pentru speran]\, mesajul final pe care-l lanseaz\
filmul. F\r\ a face economie de mijloace, regizorul vine
cu re]eta [tiut\, o intrig\ care conduce numaidecât la o
problem\ de con[tiin]\ [i una cu vaste implica]ii sociale.
Un om complet neajutorat, Christine, femeie divor]at\,
singur\, f\r\ suportul unei rude apropiate sau o alt\
protec]ie lupt\ împotriva sistemului g\sindu-[i în mod
firesc suportul într-un alt partizan al democra]iei, câ[tigând
în final b\t\lia [i reformând întregul sistem pornind
de la vârf. Principiul „buturuga mic\ r\stoar\ carul mare“
se potrive[te de minune, [i nu numai Christine triumf\
în final v\zându-i pedepsi]i pe principalii corup]i, ci [i
adev\rul, dreptatea; societatea în ansamblul ei are de
câ[tigat prin exemplul civic pe care-l d\ aceast\
femeie determinat\. Ca prin minune, un hocus-pocus,
toate inechit\]ile sunt reglate când judec\torul bate
din cioc\nelul de lemn, iar spectatorii pot asista îndrept\]i]i,
satisf\cu]i la r\zbunarea pe care o camufleaz\ bra]ul
înm\nu[at al legii, execu]ia criminalului în serie care-
[i pierde tonul jemanfi[ist în fa]a [treangului, oferind
spectacolul penibil necesar discredit\rii sale depline.
Se simte în filmul lui Clint Eastwood contrafacerea,
demonstra]ia punct cu punct, [i deplas\rile de
accent sesizabile în cinismul extrem al unora
dintre persoanje [i dedica]ia superlativ\ a altora.
Pentru a nu discredita integral o institu]ie precum Poli]ia
municipal\ – nu, nu asta nu trebuie s\ se întâmple! –,
regizorul las\ loc [i pozitivilor, precum poli]istul dur,
dar cu con[tiin]a treaz\, detectivul Lester Ybarr (Michael
Kelly), cel care investigheaz\ cazul crimelor în serie.
Tumoarea corup]iei odat\ extirpat\ se poate purcede la
construirea societ\]ii capitaliste multilateral dezvoltate.
Din p\cate, aceste re]ete replicate la ocazie s\r\cesc
filmul aducându-l la nivelul unui mesaj propagandistic,
de alfabetizare civic\. Personajul func]ioneaz\ tras de
a]a directivelor eticiste, reproiectat la scara nu a umanit\]ii,
ci a prim\riei ora[ului Los Angeles, care mai lipse[te
pu]in s\-i confere [i o medalie Christinei [i s-o declare
cet\]ean de onoare Lara Croft. În calitate de m\mic\
disperat\, cu ochii încerc\na]i de fard umed, Christine
nu uit\ niciodat\ s\-[i întind\ substan]ial rujul de un
ro[u avid de recunoa[tere. Ne-o putem imagina în fa]a
oglinzii l\crimând [i tr\gând un strat de ruj gros, mai
l\crimând pu]in [i frecându-[i buzele s\ se întind\ rujul,
l\crimând din nou [i corijând un rest ie[it indisciplinat
în afara conturului buzelor [i toate acestea ie[indu-i
minunat c\ci [i durerea trebuie s\ aib\ elegan]a ei
chiar [i când doamna rateaz\ de pu]in tramvaiul alergând
pe tocuri pierdut\ însingurat în mul]imea indiferent\ a
metropolei. Se simte în filmul lui Clint Eastwood
contrafacerea, demonstra]ia punct cu punct, [i deplas\rile
de accent sesizabile în cinismul extrem al unora dintre
persoanje [i dedica]ia superlativ\ a altora. Desigur, avem
[i pu]in\ frond\ feminin\, lumea b\rba]ilor e luat\ cu
asalt [i zguduit\ bine, câteva schije feministe î]i
zboar\ pe la urechi, îns\ nu trebuie s\ te îngrijorezi,
ele fac muzica al\turi de celelalte prefabricate hollywodiene.
Filme precum cel al lui Clint Eastwood tind s\ nu mai
însemne nimic, ceea ce este cinematograf a stagnat în
ele, r\mânând nedezvoltat, fixat într-o schem\ simpl\
de fun]ionare: trei rezisten]e, o diod\, un condensator
etc. Din p\cate, minunatul actor Clint Easwood nu
face prea multe parale ca regizor. Filmul se poate consuma
în lini[te, [i po]i continua s\ mesteci lini[tit. Lara
Croft vegheaz\ pentru tine.