O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...
O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...
O sear\ la Caracal cu Radu Beligan Ovidiu }opa C\r]ile prim\verii [i ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
România literar\ nr. 14 / 10 aprilie 2009<br />
r e s t i t u i r i<br />
16<br />
DE ZIUA de Sfântul Ioan, `n luna iunie 1917,<br />
stil vechi, iar `n stil nou pe 7 iulie, trei<br />
tineri bucovineni, profitând de libera trecere<br />
dintre Bucovina, o<strong>cu</strong>pat\ de trupele ruse [i<br />
Basarabia, pleac\ spre Chi[in\u, deci[i s\<br />
predea lec]ii de limb\ [i literatur\ român\<br />
fra]ilor dintre Prut [i Nistru. Se numeau Liviu<br />
Marian, fiul <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>tului folclorist Simion<br />
Florea Marian, George Tofan [i <strong>Ovidiu</strong> }<strong>opa</strong>. Acesta,<br />
n\s<strong>cu</strong>t <strong>la</strong> 17 mai 1891 `n localitatea Rarauncea, fiu al<br />
lui Dimitrie }<strong>opa</strong>, preot stavrofor [i profesor <strong>la</strong> Fa<strong>cu</strong>ltatea<br />
de Teologie din Cern\u]i, avea s\ fie, mai târziu, profesor<br />
de istorie <strong>la</strong> {coa<strong>la</strong> Normal\ de b\ie]i [i <strong>la</strong> liceul Mitropolitul<br />
Silvestru din Cern\u]i, iar dup\ pierderea Bucovinei de<br />
Nord, `n iunie 1940, <strong>la</strong> mai multe licee bu<strong>cu</strong>re[tene.<br />
Familia avea vechime, <strong>cu</strong> acte doveditoare `nc\ de<br />
pe vremea voevodului Ioan Vod\ zis cel Cumplit,<br />
când tr\ia un pârc\<strong>la</strong>b, pe nume Sandu }<strong>opa</strong>. Numele<br />
de Sandu s-a perpetuat `n familie, fiul cel mare al lui<br />
<strong>Ovidiu</strong> }<strong>opa</strong>, scriitorul Tudor }<strong>opa</strong>, mai purta [i numele<br />
de Sandu. De care nu f\cea caz. Un arbore genealogic<br />
al familiei <strong>cu</strong> r\d\cini `n secolul al XVII-lea a r\mas pe<br />
mas\, <strong>la</strong> Cern\u]i, `n momentul primului refugiu, din<br />
1940.<br />
Cei trei tineri profesori cir<strong>cu</strong>l\ a[adar <strong>cu</strong> trenul de<br />
<strong>la</strong> Cern\u]i prin Iedine], <strong>la</strong> Moghil\u, dincolo de Nistru.<br />
De acolo c\l\toresc <strong>cu</strong> vaporul spre Vadul lui Vod\,<br />
de unde inten]ionau s\ plece <strong>cu</strong> tr\sura <strong>la</strong> Chi[in\u.<br />
„A fost, scrie memorialistul, un vapor simplu, plin de<br />
oameni, mai ales solda]i. Cum [tiam destul de bine<br />
ruse[te am intrat `n vorb\ <strong>cu</strong> mai mul]i dintre ei. To]i<br />
`mi vorbeau de pace, spunându-mi c\ nu mai vor s\<br />
lupte, c\ci a sosit timpul `nfr\]irii tuturor popoarelor.<br />
Zadarnic le vorbeam despre necesitatea continu\rii<br />
r\zboiului, c\ci altfel o s\ intre nem]ii `n Rusia [i<br />
revolu]ionarii ru[i nu se vor alege <strong>cu</strong> nimic altceva decât<br />
<strong>cu</strong> st\pânirea prusac\ care nu se prea deosebe[te de cea<br />
]arist\. Solda]ii m\ contraziceau, spunând c\ [i nem]ii<br />
vor arunca armele.“ ~n tr\sur\ spre Chi[in\u „am r\mas<br />
uimi]i de frumoasa moldoveneasc\ vorbit\ de birjarul<br />
nostru, un evreu simpatic [i vorb\re]. N-a[ fi crezut<br />
niciodat\ c\ voi putea s\ aud aici `n Basarabia un evreu<br />
vorbind a[a de frumos limba noastr\.“<br />
Numai c\ tr\sura este atacat\ de bandi]i, c\l\torii<br />
sunt jefui]i, se f\<strong>cu</strong>se <strong>sear\</strong>. „Se vorbea mult dar<br />
numai despre jafuri [i omoruri. Un om care lo<strong>cu</strong>ia `n<br />
apropiere ne `n<strong>cu</strong>raja spunând «acolo mai departe a fost<br />
omorât ieri un om, dincolo altul, [i a[a mai departe»“.<br />
Totu[i, a doua zi cei trei se `nf\]i[eaz\ Comitetului<br />
Revolu]ionar moldovenesc, unde au fost primi]i de Pan<br />
Halipa, Nico<strong>la</strong>e Alecsandri, Pantelimon Erhan, de Teofil<br />
Ton<strong>cu</strong> [i de p\rintele Gurie, mai târziu episcop. „Românii<br />
basarabeni, scrie <strong>Ovidiu</strong> }<strong>opa</strong>, au fost bu<strong>cu</strong>ro[i de venirea<br />
noastr\, c\ci ei aveau nevoie de profesori de limba<br />
român\, c\ci primul lucru pe care l-am f\<strong>cu</strong>t era organizarea<br />
de <strong>cu</strong>rsuri de limba român\ pentru `nv\]\tori“. ~n ace<strong>la</strong>[i<br />
scop sosiser\ <strong>la</strong> Chi[in\u ardelenii Ion Matei, Romulus<br />
Cioflec [i Onisifor Ghibu „care f\cea pe [eful nostru<br />
spunându-ne odat\ «<strong>cu</strong>m Bucovina a fost trezit\ <strong>la</strong> via]a<br />
româneasc\ de ardeleanul A. Pumnul, tot a[a [i Basarabia<br />
va rena[te prin ardeleni», l\sând s\ se `n]eleag\ c\ rolul<br />
lui Pumnul din Bucovina `i revine `n Basarabia lui [i nu<br />
altuia“. Dar, peste câteva z<strong>ile</strong> `[i fac apari]ia mai mul]i<br />
profesori din România, printre care Ion Nistor, viitor<br />
ministru, Vichentie Junma (sic, n.n.), Mihai Ilica, Chira[,<br />
Lemnaru „[i d-[oara Mitzi Botezat, fiica directorului<br />
[co<strong>la</strong>r din Suceava.“<br />
<strong>Ovidiu</strong> }<strong>opa</strong> este de`ndat\ numit profesor de<br />
limba român\ <strong>la</strong> [coa<strong>la</strong> duhovniceasc\, condus\ de<br />
p\rintele Bejan, <strong>la</strong> un liceu de b\ie]i [i <strong>la</strong> unul de fete,<br />
destinat acesta, `n timpul ]arismului, numai fiicelor de<br />
nobili. Era revolu]ie, t\n\rul profesor cerceta medi<strong>ile</strong><br />
sociale despre care va [i scrie `n caietele de memorii,<br />
alc\tuite <strong>la</strong> b\trâne]e. Prima observa]ie: „<strong>cu</strong>vântul domn<br />
nu se prea auzea“. ~n schimb: „«Ce faci, Avidii Dimitrievici»,<br />
`mi spuneau basarabenii, <strong>cu</strong> toate c\ le-am spus c\ nu<br />
m\ cheam\ a[a. «Avidii Dimitrievici, m\ta ai s\ r\mâi<br />
<strong>la</strong> noi, ai s\ te `nsori <strong>cu</strong> o moldoveanc\, c\ci mul]i moscali<br />
veni]i <strong>la</strong> noi din fundul Rusiei s-au lichit (lipit) de<br />
moldoven[ele noastre, s-au `nsurat [i au r\mas <strong>la</strong> noi.<br />
«A[a ai s\ r\mâi [i m\ta <strong>la</strong> noi», `mi spunea o <strong>cu</strong>coan\<br />
moldoveanc\, c\reia i-am r\spuns hot\rât: «eu n-am s\<br />
m\ lichesc»“. „«Pis\-te (de <strong>la</strong> pisati, a scrie), Avidii<br />
Dimitrievici, pe aceast\ cartocic\ (ilustrat\)», mi-a spus<br />
alt\dat\ o doamn\, rugându-m\ s\ m\ isc\lesc pe o<br />
ilustrat\“.<br />
Evident „c\ erau [i unii intelectuali care vorbeau<br />
<strong>cu</strong>rat române[te. }\ranii `ns\ vorbeau cea mai <strong>cu</strong>rat\<br />
româneasc\ `n dialectul cel mai autentic românesc.“ Cu<br />
observa]ia: „Mai ales cei din regiunea Orheiu care se<br />
distingeau [i prin fizi<strong>cu</strong>l lor. Oameni `nal]i [i frumo[i<br />
Un memorialist ne<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t:<br />
<strong>Ovidiu</strong> }<strong>opa</strong><br />
(1891-1974)<br />
care ne aduceau aminte de aristocra]ia ]\r\neasc\ a<br />
Câmpulungului nostru moldovenesc. Ace[ti oameni<br />
`ntrebuin]au `n limba lor cele mai frumoase imagini.“<br />
Observa]ii f\<strong>cu</strong>te pe fondul unor tot mai dese fo<strong>cu</strong>ri<br />
de arm\, `n plina destr\mare a imperiului ]arist.<br />
Bande de jefuitori bântuiau pretutindeni, patrio]i basarabeni<br />
erau uci[i de partizanii r\mânerii Basarabiei `n grani]ele<br />
unei „Rusii unitare“. ~ntârziind <strong>la</strong> o `ntâlnire, memorialistul<br />
scap\ mira<strong>cu</strong>los <strong>cu</strong> via]\. Un martor `i re<strong>la</strong>teaz\ „St\team<br />
<strong>la</strong> o mas\ `n via lui Hodorogea [i dis<strong>cu</strong>tam `n lini[te.<br />
Deodat\ apar trei solda]i ru[i `narma]i [i au `nceput s\<br />
vocifereze, insultându-ne. Atât Hodorogea, cât [i Simion<br />
Murafa, care fiind basarabeni [tiind bine ruse[te, au<br />
`ncercat s\-i potoleasc\, dar `n zadar, au s\rit ca ni[te<br />
s\lbatici [i i-au ucis pe amândoi <strong>cu</strong> baionetele lor.“„Faptele<br />
acestea bandite[ti, scrie <strong>Ovidiu</strong> }<strong>opa</strong> m-au `ntristat mult<br />
c\ci Murafa, unul dintre cei mai de seam\ b\rba]i ai<br />
Basarabiei moldovene[ti, dac\ nu m-ar fi `ntâlnit pe<br />
drum [i nu m-ar fi `ntrebat unde e lo<strong>cu</strong>l de `ntâlnire<br />
pentru a merge <strong>la</strong> vie, [i eu nu i-a[ fi spus, el poate ar<br />
fi tr\it pân\ ast\zi. Pe mine m-a salvat `n aceea[i zi<br />
Alecsandri când m-a re]inut acas\ <strong>la</strong> el, pentru a da pe<br />
seama mea traducerea lucr\rii lui Tolstoi, Calea vie]ii“.<br />
~n fapt „ata<strong>cu</strong>l din via lui Hodorogea n-a fost fapta unor<br />
bandi]i obi[nui]i, ci un act de natur\ politic\, c\ci prin<br />
pierderea acestor doi oameni moldovenii basarabeni au<br />
fost lipsi]i de cei mai energici lupt\tori ai lor.“<br />
~n plin\ anarhie social\, tân\rul profesor are timp<br />
s\ constate s<strong>la</strong>bul nivel al societ\]ii moldovene[ti din<br />
Chi[in\u: „Am r\mas uimi]i de halul `n care se af<strong>la</strong><br />
majoritatea intelectualilor care trecând [coa<strong>la</strong> ruseasc\<br />
au devenit ni[te caricaturi de oameni de care trebuia<br />
s\-]i fie mil\. „Dac\ st\teai de vorb\ <strong>cu</strong> ei, se uitau `n<br />
toate p\r]<strong>ile</strong>, dac\ nu-i aude cineva. Râdeam de ei,<br />
spunându-le «de ce v\ mai teme]i, ]arismul s-a dus<br />
dra<strong>cu</strong>lui, a<strong>cu</strong>m e libertate»“. Cuvinte ale limbii române[ti<br />
erau ca [i ne<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te, de abia dup\ mai multe luni<br />
au `nceput basarabenii s\-[i spun\ „<strong>la</strong> revedere“. A[a<br />
ajunseser\ dup\ 106 ani de tâmpire ruseasc\!<br />
Lista excep]iilor, `ns\, nu e mic\: „Pan Halipa,<br />
repauza]ii Simion Murafa [i Hodorogea, Constantin<br />
Popes<strong>cu</strong>, Vas<strong>ile</strong> }<strong>opa</strong> din Hotin, preo]ii Bejan, Gurie,<br />
Dionisie Erhan, p<strong>opa</strong> Partenie, un uria[ de om, c\ruia<br />
lumea `i spunea ]ar p<strong>opa</strong>, `n urma analogiei <strong>cu</strong> ]ar Kolkol<br />
(uria[ul clopot din Moscova), apoi `nv\]\torul Tudor,<br />
Ion Pelivan, poate cel mai inimos, poetul I. Buzdugan,<br />
un tân\r Morar – [i al]ii“. ~n rândur<strong>ile</strong> celor oportuni[ti<br />
sau [ov\itori, memorialistul `l nume[te, <strong>cu</strong>rios, pe Ion<br />
In<strong>cu</strong>le], fecior de ]\ran din jude]ul Orhei, docent al<br />
Universit\]ii din Petrograd – [i viitor ministru român<br />
– pe Pantelimon Erhan, acesta ajungând s\ o<strong>cu</strong>pe func]ii<br />
`nalte `n timpul revolu]iei moldovene[ti. Nu lipseau<br />
adversarii „dintre ru[i i-am <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t pe primarul<br />
Chi[in\ului, Schmidt, poate cel mai mare adversar al<br />
românilor, pe directoarea muzeului, Ostermann. Amândoi<br />
germani rusifica]i.“<br />
Iat\ [i o <strong>sear\</strong> de gal\, `n societate: „odat\ am fost<br />
invita]i d-[oara Botezat, Tofan, Marian [i <strong>cu</strong> mine de<br />
c\tre familia Dises<strong>cu</strong> unde domni[oara, cânt\rea]\<br />
<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t\ mai apoi directoarea Conservatorului din<br />
Chi[in\u, f\cea onorur<strong>ile</strong> casei. Ne a[tepta o mas\ plin\<br />
de bun\t\]i dintre care nu lipsea nici m\m\liga noastr\.<br />
Intrând `n timpul mesei un general rus, domni[oara se<br />
repede <strong>la</strong> m\m\lig\ [i o pune sub pat. Dup\ ce s-a a[ezat<br />
[i generalul, a `nceput masa. Tofan a scos repede m\m\liga<br />
de sub pat [i a pus-o <strong>la</strong> lo<strong>cu</strong>l de cinste. S\ fi v\zut<br />
<strong>cu</strong>m s-a ro[it domni[oara [i <strong>cu</strong>m a `nceput s\ se<br />
s<strong>cu</strong>ze, spunând c\ nu obi[nuiau s\ m\nânce m\m\lig\,<br />
ci au f\<strong>cu</strong>t-o numai pentru noi, bucovinenii. Generalul<br />
a râs, spunând c\ [i lui `i p<strong>la</strong>ce aceast\ mâncare. A [i<br />
servit dintrânsa ca primul“.<br />
Peisaj anul 1917: „Plimbându-se pe strada principal\<br />
a ora[ului c\lcam pe trotuarul acoperit de un strat<br />
gros de coaje de s\mân]a floarea soarelui – basarabenii<br />
`i spuneau floarea r\s\ritului – aruncate de mi<strong>ile</strong> de guri<br />
ale trec\torilor de ambele sexe, <strong>cu</strong> o abilitate demn\<br />
de admira]ie. Dac\ n-ar fi fost vara târziu, ai fi avut<br />
impresia c\ treci pe un strat gros de z\pad\.“ Faptul<br />
z<strong>ile</strong>i: „trecând `ntr-o dup\ mas\ târzie pe strada<br />
Alexandrovskaia, <strong>cu</strong> [eful coopera]iei Groapa, observ\m<br />
<strong>la</strong> câ]iva pa[i de noi o aglomera]ie, apropiindu-ne vedem<br />
pe jos pe trotuar un domn r\nit de un bandit de soldat.<br />
Doctorul moldovean Ciorba, <strong>cu</strong> frumoase sentimente<br />
române[ti, z\cea jos, `n agonie. Trecând pe lâng\ el<br />
domni[oara Dises<strong>cu</strong> lu\ o batist\, ca s\-i opreasc\ <strong>cu</strong><br />
ea hemoragia. Dar `n ace<strong>la</strong>[i moment s\ri un bandit<br />
[i-i rupse o [uvi]\ de p\r.“ Comentariul: „Scene de felul<br />
acesta se `ntâmp<strong>la</strong>u destul de des. Mai ales prin sate [i<br />
ora[ele mai mici.“<br />
Politic, tân\rul bucovinean consemneaz\: „masa