ANUARIUL - Muzeul Universitatii
ANUARIUL - Muzeul Universitatii
ANUARIUL - Muzeul Universitatii
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>ANUARIUL</strong><br />
Anuln Scolariu 1896-97<br />
14003507<br />
Per i od i ce<br />
I A SI<br />
TIPOGRAFIA NATIONALA<br />
1! STRADA AI..EXANDRI 11.<br />
1898.
18 -<br />
regulatu Universita^ei i se va libera o cartd de student it<br />
dupa modelulu anexatu la acestu regulamentu.<br />
Carole de studentu se libereaza la inceputulu fie<br />
oarui anu scolaru de la decanatele respective si sunt<br />
valabile numai pentru acelu anu scolariu.<br />
Carta noua nu se libereaza de cat dupa prezentarea<br />
celei veclii, care se anuleaza.<br />
Art. 11. Studen^i! sunt datori sa prezinte carta<br />
la ori ce cerere a unui profesoru s'au a secretarilor<br />
Universitari.<br />
La cazu de trebuinja se va putea interzice intrarea<br />
la unu cursu ori-carei persoane, care nu ar<br />
posede carta de studentu alii facilitate! respective.<br />
Art. 12. Daca s'ar dovedi ca un student a imprumutatu<br />
carta sa altei persoane, care e sau nu studentu,<br />
carta acea va fi anulata prin publica^ii in Aula<br />
Universitatei si in ziare, iar studentului i se va libera<br />
o alta carta, si i se va putea aplica una din<br />
pedepsele disciplinare prevfidute la art. 19 al acestui<br />
regulamentu.<br />
Ori ce persoana care s'ar dovedi ca s'a servit<br />
fara dreptu de o carta de studentu va fi pasibila de<br />
penalitatile dictate de lege.<br />
Art. 13. Cand un stdentu si-a perdutu carta,<br />
va face cunoscutu aceasta Decanatului Facultafei respcctive,<br />
care va anula carta perduta ca si in art<br />
pivredentu si va libera studentului alta.<br />
Arf. 14. Fie care profesoru va controls frequeni.iir.i<br />
n-giilata it cursului sen din partea studen^ilor.<br />
Accsi.fi controlu este obligatoriu pentru conferinti<br />
,si lucniri praclirc.<br />
1 Q<br />
_L
— 20 —<br />
c) Perderea dreptului de a se prezenta la o sesiune<br />
de examene sau la doua consecutive.<br />
d) Excluderea pentru tot-dea-una din Universitate.<br />
e) Excluderea pentru tot-dea-una din ambele<br />
Universitati.<br />
Decanulu poate aplica pe cea de sub litera a.<br />
Rectorul pe cele de sub a si b. Consiliulu Decanilor<br />
presidatu de Rectoru pe ori care.<br />
Pedeapsa de excludere pentru tot-dea-una de la<br />
o Universitate sail de la araandoua se pronun^a cu<br />
dreptulu de recursu la Ministeru.<br />
Art. 20. Cand pedeapsa excluderei din ambele<br />
Universitati s'a pronun^atu contra unui studentu, Rectorulu<br />
face cunoscutu aceasta disposi^ie si ceilalte Universitati.<br />
Art. 21. Acjimnea disciplinara a Universitatei<br />
este independenta de ac^iunea altor autorita^i competente,<br />
conform legelor existente.<br />
Art. 22. In cazu de trebuinta pentru a evita<br />
sail potoli turburari, Rectorul impreuna cu Decanii<br />
poate pronunja suspensiunea unui cursu.<br />
Daca termenulu de suspensiune este mai mare de<br />
15 zile, aceasta masura va trebui s& aiba aprobarea<br />
Ministeriului.<br />
Aprobarea se va cere si in cazu, cand acelasu<br />
cursu va ft fostu suspendatu de mai multe ori in acelasu<br />
ami scolarii, asa ca suma zilelor de suspendare sa treaca<br />
pcsic II /ilc.<br />
.!/•/. ,?.'>. Acestu regulamentu se va pune in lu-<br />
— 21 —<br />
crare la inceputulu anului scolaru, care va urma dupa<br />
promulgare.<br />
DisposHiile transitorii relative la examenele studentilor<br />
inscrisi inainte de aceasta data se vor lua<br />
de Conwliile faculta^ilor.<br />
Semna^i<br />
T. Maiorescu, N. Cntianu, C. Dimitrescu<br />
Ar. Densu^eanu.
0 atentiune asupra educatiunei in scoli<br />
si<br />
Asupra direcjiunei ce trebue sa se dec, studiului §tiintelor<br />
Fisico-uaturale.<br />
Exista o traditiune in Universitatile noastre, la<br />
inceputul fie-carui an scolar, dupa ce mai intai ne<br />
indreptam privirile inspre viitor si prin o manifestatie<br />
smerita, ce numim rugaciune, dorim ca acel viitor<br />
sa ne fie de folos—in specie, sa trecem bine examinele<br />
si sa fim sanatosi,—ca uiml din Profesorii a<br />
diferitelor faculty, sa tie o cum sa zicem ?<br />
o prelegere, o conferinta ? o disertajie ? nu, mai bine<br />
o consfatuire.<br />
§i de sigur ca o consfatuire si nu o lecpiune ; aceasta<br />
din urma cerend un subiect cu desavarsire<br />
restrins—ca sa poata fi spus in timpul de un ceas—<br />
si daca \\\ in sama, ca trebue sa fie si de un folos,<br />
cum in totdeauna ai sa te gasesti in fata cu necunoscute,<br />
acea lectfune na poate fi o lectiune.<br />
IV cand, daca e vorba de o singura cuvintare, de<br />
(i ronvorbire intre Profesori si studen^ii <strong>Universitatii</strong>,<br />
— 23<br />
lucrul sa simplifica si mi se pare ca, obiceiul de care<br />
va vorbiam, isi are resonul sen.<br />
§i sa nu se creada, ca nu vor fi subiecte noua,<br />
mai in fie-care an, pentru aseminea convorbiri. Interesele<br />
scoalei si mai presus, interesele societapi7<br />
sunt numeroase si totul depinde—pe langa numeroasele<br />
imprejurari ale mediului in care ne aflam — de<br />
educa^iunea indiviztlor acelei societati.<br />
In asemenea condifiuni, cite chestiuni importante,<br />
nu cer lamuriri repezi si care nu pot veni decit?<br />
de la acei, in minile carora educatiunea este incredin^ata.<br />
3i am zis, m minele carora este incredtnfatd educatiunea<br />
copiilor, educatiunea viitorilor cetateni, zicerer<br />
care spune atUa, in cat oamenii de stat, cetatenii<br />
iubitori de binele comunu, Prefesorii in genere, ar<br />
trebui sa se gindeasca la dinsa, cu mai multa chibzuinta.<br />
In adever d-lor, totul depinde de la educatiunea<br />
ce sa da tineritului.<br />
Fara nici o discutie, noi Romanii, suntem o rasa<br />
inteligenta. Cu toate acestea—sa nu ne fie rusine sa<br />
o spunem —nu suntem inca ceia ce ar trebui sa fim.<br />
Nu e destul a fi inteligent, nu e destulu a fi invcifat,<br />
trebue sa mai fii si om de caracter, om de inimdf<br />
oin cu purtdri bane si aceste calitati, sa dobindesc<br />
numai prin educa^iune.<br />
A gindi bine si exprima usor acele gindiri, sunt<br />
in adevar calita|i individuale, sunt daruri de a le naturei,<br />
si ele supuse educatiunei ; insa, pentru societate,<br />
nu e destul a avea in sinul ei, un numer mai mult<br />
sau mai putin intins de aseminea indivizi, ai trebue^
- 24 •<br />
pentru binele ei, pentru binele comun, sa aiba si indivizi<br />
de inima, de caracter si cu purtari bune. Aceste<br />
calitati sa transmit si ele. 0 bunatate a unui<br />
Individ, acapareaza si pe altii. Nu e nevoie de exemple.<br />
Un om bun, poate face si pe un altul bun. bine<br />
inhales, totul relativ, daca 1'au luat de timpuriu. Si'n<br />
unele casuri, cliiar presupunend ca naravuri rele, au<br />
cuprinsu pe cine-va, tot, prin bunatate, prin acte laudabile,<br />
po^i ajunge a-'l desnaravi, al face folositor<br />
societa^ei. Aceasta este educa^iunea.<br />
Domnilor, in purtarea unei persoane, gasesti ceia<br />
ce gindeste ; purtarea 4, ne arata starea lui de edttcafiune.<br />
Poate sa fie inteligent, poate sa stie si<br />
multa carte—vede^i fac o distinctlune — totusi purtarea<br />
acelei persoane, fie ca insulta prin gazete, prin<br />
intruniri, prin localuri publice, fie ca'n functiunea ce<br />
ocupa, murdareste prin vorbe, prin acte, tot ce-i sa<br />
nazare, ca nu e in concordan^a cu gindirele sale, inr'un<br />
cuvint purtarea lui nu este in armonie cu acele<br />
daruri ce poseda si cu instruc^ia ce a dobindit si deci<br />
nu poate ti de folos societatei. Nu e destul a fi inteligent,<br />
ci trebue si ai si edticafiitne, numai ea, putend<br />
a inclruma persoanele, pe caile bune si demne.<br />
Aceste sunt adevferuri ce nu au nevoie nici de<br />
exemple, nici de demonstratiuni si de aceia ve spuneam,<br />
ca to^i ?i in special noi Profesorii, ar trebui<br />
st\ ne gindim, pe linga o desvoltare a inve^aminlului,<br />
s;\ dam o mai incordata aten^iune, tuturor acirlor<br />
prin care putem indruma tineritul—viitorii ce-<br />
— 25 —<br />
tdfeni—inspre dobindirea de caractere si a face dintrinsii<br />
oameni de inima, Romani adevctrati.<br />
Cred dara, ca v'a^i convins, ca nu ne lipsesc<br />
subiecte, pentru asemenea consfatuiri, de si natural,<br />
Profesorul va trebui sa arate, partea slaba a educa-<br />
^iunei ce sa practica si in atare condi^iuni, i?i va<br />
atrage nemul^amiri din partea celora—cum sa zicem—<br />
cu buba pe nas. Sunt de parere, a nu ne da intr'o<br />
parte. Datoriea ne irnpune a arata reul mule<br />
este si a cauta indreptarea, chit ca cei ne-mul^ami^i<br />
sa strige si sa se dedee la actele ce educaf.innea lor<br />
le va dicta. Pe noi sa nu ne inspaimante acele acte.<br />
$i daca astazi am curajul a spune; ca tineritul<br />
nostru merge pe o cale rea si da alarma, ca<br />
trebue sa ne gindim la educafiunea lor, ce din nefericire<br />
sa paraseste si'n scoli si'n casele parin^ilor, o<br />
fac, cu consciin|a curata; caci asa imi dicteaza si<br />
sarcina de profesor si sarcina de cetacean Roman.<br />
Aceasta este parerea mea. Asa s'a practicat insa<br />
pina 'n present ? Gel pufin, pe cat imi aduc aminte,<br />
mai in totdeauna s'au ales unu subiectu din domeniul<br />
specialitafei profesorului insarcinat cu prelegerea<br />
si s'a ^inut o lec^iune.<br />
Anul acesta a venit rindul Faculta^ii de sciin^,i<br />
si onorabilii mei colegi, m'au insarcinat, pe mine,<br />
un Naturalist, a indeplini acea sarcina.<br />
Va astepta^i dara, la o lec^iune de Sciintele<br />
Naturale.<br />
Ce v'ar folosi o aseminea lecfiune ? caci ori si<br />
ce subiect as alege, chiar si din acele a§a numite
- 26 -<br />
speculative si care de regula. sa aleg in asemenea imprejurari,<br />
este cu neputin^a sa nu cuprinda fapte necunoscute<br />
moltora din auditor! ?<br />
Eu nu sunt de parere, nu gasesc cu cale a te<br />
tolosi de fapte, suspend o teorie, o parere oare-care.<br />
fara ca acele fapte sa tie cunoscute si celora ce te<br />
ascult. Alt-fel ar urma, ca auditorial sa te creada,<br />
liind ca le spui D-ta, sau un autor oare-care strain.<br />
§i sa luam exemple:<br />
0 chestiune—si cu drept cuvint—ce pasioneaza<br />
foarte mult pe publicul roman in specie, este Darwinismul,<br />
cu toate consecintele acelei teorii.<br />
^i flind vorba de o teorie, sa poate aventura—<br />
cine este iubitor de asemenea speculatiuni—la conclusiuni<br />
din cele mai extravagante si daca sunt manuite<br />
si cu maestrie, poate sa si incinte, ba chiar sa si<br />
convinga pe auditor.<br />
Nu intra in obiceiul meu aseminea speculatinni.<br />
Lamarkismul, Darwinismul si cele alte teorii ce s'a<br />
mai ivit, cuprind si fapte mnlte positive, razamate<br />
pe observa^iuni morphologice, biologice positive. Nu<br />
este permis unui naturalist sincer, sa traficheze cu<br />
acele fapte, prin urmare sa treaca dincolo, de ceia<br />
ce scihrfa positiva recunoasce.<br />
Ori aseminea ne-incalecari, nu incalzesc publicul<br />
si atuncea, pentru admitor, nu este de vina faptul m<br />
discutiiine, ci expitnatorul, conferenfiarttl.<br />
Dar chiar presupunem ca am sta marginal nuin.11<br />
in (lotiicniul pur sciintific si ca profesorul are<br />
si (lai'iil de a munui chiar gindirile.abstracts, cu des-<br />
tula maestrie, asa ca publicul sa se gasasca miscat -<br />
vazend oare-cum sub culori vii, cele ce aude—inca<br />
un aseminea subiect nu poate ft tratat in o simpla<br />
lec^iune si cu atit mai virtos, in o aseminea<br />
imprejurare.<br />
§i nu poate, caci acele observation! de care va<br />
vorbiam, ele trebue sa fie cunoscute, ca conclusiele sa<br />
se priceapa. Necunoscindu-sa trebuesc lamurite. Din<br />
aceasta dilema nu sa poate esi.<br />
Si tiind ca am amintit de Darwinism chestiune<br />
atit de frumoasa, atit de profunda, care au dat<br />
atita avint biologiei, sa-mi fie permis a spune, ca adesa<br />
s'a vorbit despre dinsa, clar departe de a sa fi<br />
aratat publicului, acele frumuset.! de care va vorbiam.<br />
Sa luam un alt subiect, iarasi care pasioneaza<br />
publicul romin. E vorba de intelirjentd si daca aceasta<br />
facilitate e speciala—in gradul superlativ—<br />
jiumai asa nnmitului sex tare—(urit ar trebui sa<br />
spunem, daca pe eel-alt il numim frumos)—sau si<br />
sexul frumos—care'l reclamd cu atita reclamd, o<br />
poseda in acelas grad, daca nu cumva, intru cit-va<br />
mai superior.<br />
D'apoi Domnilor, aceasta nu este o chestiune,<br />
care poate fi resolvita asa, cu una en doua. Pentru<br />
dinsa—pe linga o mul|ime de alte cunoscinfi ce sa<br />
cer din domeniul biologiei—trebue timp, ca sa-i stabilesti<br />
mai intai caracterele, cu care ai sa te slujasti<br />
la cintdrit, ca sa zic asa, si apoi sa treci la acele masuraturi<br />
si sa vezi cine e, sau cine nu e, mai inteligent.<br />
Asa numai a culege parerea cutarui sau a cuta-
- 28 ~-<br />
rui si a o mai imbrobodi, fie cu exemple alese pentru<br />
ocasiune, fie cu deducfiuni earasi de ocaziune si de a<br />
colo a exclama cu snmetie, ba ca e asa, ba ca e altfel,<br />
aceasta nu se chiama, nici discutie si nici pro-<br />
cedare sciin^ifica.<br />
Dar unde mai pune|i ca acest cuvint de inteligent,<br />
este in gura fie-carui si daruit cu o usurinta—<br />
in unele imprejurari—si cu o sgircenie—in alte imprejurari—ce<br />
te inspaimanta. Numai cite-va minute<br />
ai stat la o visita si imediat ce ai parasit casa, esti<br />
si taxat, de sau m-inteligent.<br />
§i daca tinem sama ca inteligen^a este un dar<br />
de a mfdlege ii^or existenfa unui lucru si ca daca sunt<br />
grade, sa datoresce tocmai starei individului, unii mai<br />
usor putend fi impresiona^i de lucrvl sau de cansele<br />
care'l pot pune in eviden^a, pe cind al^ii cu mai<br />
mare greutate, de sigur ca si aprecierele persoanelor,<br />
asupra inteligen^ii semenilor s6i, vor pluti intre limite<br />
foarte indepartate. Aprecierele atirn $i ele de starea<br />
inteligentd a individului msu?i.<br />
§i acest dar, de cine mai depinde ? Unde sa petrec<br />
toate actele prin care noi luam cunoscin|,a de<br />
existen^a lucrurilor, sau prevedem acea existen^a ?<br />
Experien^ele ne dovidesc ca 'n Encephal, aceasta masa<br />
nervoasa de texturft complicata, mult mai complicate<br />
decit mijloacele noastre isto-chimice, ne invoesc a<br />
urmari si a gasi.<br />
Daca este asa, ce? cintarind encephalurile, vom<br />
c:i|>Ata date positive asupra gradului de inteligenj,a ?<br />
Si s;i nu sa uite, ct\ majovitatea celor ce vorbesc pro si<br />
- 29<br />
contra inteligen^ei indivizilor, vin cu aseminea cintarituri.<br />
^ti^i ce resulta — de positiv — pentru sciinta,<br />
din aseminea procedeuri si apreciari, ca e destul o<br />
marfa sa traga greu la cintar, fara sa mai cercetezi<br />
si calitatea ei !<br />
Domnilor, nu volumul, nu greutatea encephalului<br />
— isolate luat — sunt factor! in apreciarea gradului<br />
de inteligenfa a Raselor si a indivizilor. Bichat nu<br />
avea de cit jumatate de encephal, cea alta era atroiiata<br />
si cu toate acestea, este intemeitorul Anatomiei.<br />
§i apoi, a face aseminea masuraturi, trebue sa astep^i<br />
ca indivizii sa moara. Ori dupa moarte, adesa sa<br />
recunosc inteligen^ele, capacitatile multora, ce in<br />
cursulii viet-ii lor, nu au avut de cit decep^iuni, si<br />
mai in totdeauna — cliiar sa pretinde - sa-i dai asemenea<br />
calificative, de si cit a trait, nimica nu te indrepta^i,<br />
la asa ceva. Noua ne trebue — dupa cum<br />
vede^i — alte criterie pentru a stabili inteligen^ele si<br />
sa mai cere, din partea celor insarcinafi cu aseminea<br />
aprecieri, ca ei sa ideplineasca pina la o limita inaintata,<br />
acea cerin^a si apoi sa mai fie si imparfiali,<br />
fara idei preconcepute, idei ce due la resultate fatale,<br />
la resultate cu totul opuse. Si unde sunt acei earn<br />
eni ?<br />
In definitiv, eata un al doilea exemplu ce dovidesce—<br />
-ca eel pu^in pentru Naturalisti si chiar pentru<br />
filosofi — nu este aceasta ceremonie, ocasiune de a<br />
desvolta in mod mul^amitor, asemenea chestiuni.<br />
Ei bine, ce putem alege, ce am ales chiar pentru<br />
consfatuirea de astazi ?
- 30 -<br />
Am ales o chestiune didactica, scoaterea la iveala<br />
a unui reu ce bintue actuala societate romana<br />
si prin cate-va exemple, a cauta sa atrag luarea aniinte<br />
a tuturora, cu speran^a de a va indemna inspre<br />
o indrumare mai buna.<br />
In adever Domnilor, cu modul nostru de a ne<br />
instrui— e vorba de inva|amintu dara —unde avem<br />
sa ajungem ?<br />
Si sa poate sa nu ne pun em o aseminea intrebare<br />
? Oare nu din scoala—gradat gradat, cu cit<br />
inaintam in inva^atura—incepem a ne alege ocupatiunele<br />
din viitor ? $i ce ne alegem ? Profesoratul,<br />
Magistratura, func^ionarismul si chiar Inginerii, tot<br />
o func^iune aleg. Cu to^ii tindem la bugetul Statului<br />
sau a Comunelor. Odinioara mai erau tending spre agricultura.<br />
Astazi cu to^ii fugim si cu dreptu cuvint.<br />
Asa ne instruim, in cat ne magulim cu ideia de o leafa<br />
fixa—cit sa poate mai grasa, bine-inhales, si de aceia<br />
fugim cu to|ii la Bucuresti—si apoi, ne mai gandim<br />
si la batrinete, ca sa avem o pensioara, pe linga cite-va<br />
altecascavaluri—dupa cum sa spune—cind partidul<br />
sau partidele vin la put ere.<br />
Spuneti va rog, daca nu este asa. Ori si ce<br />
functionaras, care nici prin cultura, nici prin inteligen^a,<br />
nici prin caractere, nici, nici, nici prin vre-o<br />
alta calitate mai deosebita, an ajuns a avea la o comuna<br />
vre-o functiune salariata si ce spun ? un valav,<br />
un dascal, nu au alt gind pentru copii lor, fete<br />
sau hat'ti -si mai ales fete, decit ai vedea profesori.<br />
Sli^i, a ti |»rotVsor, parca ar fl asa ceva de ordinar,<br />
— 31 —<br />
de despref-uit, incat este destul sa existi, ca sa pretinzi!<br />
§i uitati-ve la ce hal am ajuns. Pentru un loc<br />
—mai ale3 de profesoara—cite 20—30 de concurente.<br />
De sigur, una reuseste si cele alte 19 sau 29, pling,<br />
sa pling; jurnalele scriu, pai'in^ii sa burzuluesc si cer<br />
creari de noi scoli si natural te intrebi, D-zeule-, unde<br />
avem sa ajungem.<br />
§i cind sfatuesti pe acesti onorabili Parin^i, ca<br />
ar fi bine a mai indrepta copii lor si'n spre meserii,<br />
spre ex : a fl Croitorl si Croitorife, meserie de care avem<br />
atita nevoie i^i aprinzi pae in cap. Cum ? fata d-sale,<br />
croitorita ? §i cite alte exclama^ii. Ca vrai sa inadusi<br />
inteligen^ele! Ca invatatura este peiitru to|i!<br />
etc. etc.<br />
§i am luat acest exempliv, putend alege cite<br />
altele.<br />
A cu-i este vina ? absolut numai a modului nostru<br />
de a indrepta inva^amintul. Cind in scoala s'ar<br />
arata, ca tot atit de cinstit si de onoriflc este, a fi<br />
un bun meserias, ca si un bun advocat si ca po|;i ca<br />
meserias, ajunge la onorurile cele mai mari ce si-a<br />
creat societatea actuala, fara a rosi, de sigur ca nu<br />
s'ar mai vedea nici acea ndvald la functiuni si nici<br />
acele pretentiuni din partea parin^ilor, care nu ved<br />
de cit prin prisma stricatd, ce se afla in scoalile noastre<br />
actuale.<br />
§i ca'n adevar aceasta este causa, nu avem decit<br />
sa urmarim; modul cum sa preda la noi sciin^ele<br />
fisico-chimice si Naturale, basa industrielor.<br />
Dar sa va spune imediat; ca nici in Liceile clasice
- 32 -<br />
din strainatate, nu sa predau aceste scnn^i decit in<br />
mod pur sciintific, fara a sa arata, la fie-care corp<br />
studiat, la fie-care fenomen analisat si parole practice,<br />
foloasele ce omenirea poate trage din acele cu-<br />
noscinfi.<br />
ga mi sa dee voe, sa afirm contrarul. In Franca,<br />
ve-|i vedea studenfii ce intru in Facilitate, sectia<br />
naturala, cunoscend numele si chiar traiul a mii de<br />
animale, ceia ce la noi—pot spune—ca absolut nici o<br />
data nu s'au intimplat. Cei ce sa inscriu in strainatate,<br />
la Sciin^ele fisico-chimice, sciu, eel pu^in cum trebue<br />
de procedat cind e vorba de o manipula^iune, sciu<br />
cum sa o urneasca din loc, pe cind la noi, trebue sa-i<br />
ara^i—in Universitate zic—cum sa fie in mina pina<br />
si o prubeta.<br />
§i nu e vina lor. E vina profesorilor si daca<br />
vom proceda tot asa inainte, atuncea chiar si acestia, ce<br />
acuma ies de prin bancile Universitare, vor preda aceste<br />
sciin£i, tot dupa tipicul vechi — daca nu si mai<br />
incarcat. Cred D-lor, ca cu cit vor pune mai multe<br />
formule pe tabela, cu cit vor intra in mai multe detalii<br />
descriind spre ex. : Karioclrineza, ca vor destepta<br />
gustul pentru aceste sciinfi si ca acei elevi, odata<br />
ajunsi in societate, vor sci sa se foloseasca de cunoscin^ele<br />
ce au capatat in Lycee.<br />
Sa insal amarnic si probele le avem zilnic. Uncle<br />
sunt acei mul^i student!—studente da, si sa explica<br />
usor, vazind care este in lasi scoala de fete ce furnisaxa<br />
acei contigent- -unde sunt zic acei studen^i, care<br />
sa vie sA, stiulieze Naturalele ? Numai si numai ace-<br />
— 33<br />
ia, care vroesc a fi profesori si care gasesc ca sunt locuri<br />
la scoala Normala, numai aceia vin. $i vin in mod silit,<br />
fara nici o tragere de inima si fara nici o pregatire. §i de<br />
aceia nici nu putem reusi aleinsufla frumuseta si importanfa<br />
acestor sciin^i. D-lor nu ved decat scopul material<br />
si propriu al lor, acei de a esi licenfiafi si de a ocupa<br />
•o catedra. A avea in videre, rddi'carea nivelului cultural<br />
in ^ara romaneasca, a cauta—tocmai folosinduse<br />
de resultatele acestor sciin^i — a rddica caracterul<br />
tineritului, intr'un cuvint, a le arata si alte cai, de cit<br />
acele ale func^ionarismului, pentru asigurarea unui<br />
bun trai, aceste sunt litere moarte.<br />
§i dupa cum spuneam, ca sa desvol^i bunele calita^i<br />
in cine-va, trebue sa le posezi d-ta instruitorul.<br />
Ca cine-va sa se molipsasca, trebue ca D-ta sa fii atins<br />
si calitatile transmitendu-se—mai ales prin educa^iune—de<br />
la un individ la altul.<br />
^>i chiar daca in strainatate, aceste sciin^i s'ar<br />
preda numai din punct de vedere pur sciinfific—de<br />
si sa fac manipnla^iuni, experiente,—totusi, noi nu<br />
ar trebui sa'i urmarim numai pe acea cale, caci la<br />
dansii este un alt factor insemnat, ce la noi nu exista.<br />
Ved la fie-care pas, colecfiuni, -musee, usine, aplicafiunea<br />
directa a resultatelor sciin|;elor.<br />
E destul a sta la vitrina unei magazii cu producte<br />
chimice, ca sa inve^e mai mult, decat ar asculta<br />
100 de lec$iuni la scoala. Vede in natura forma<br />
cristalina, chiar cum a cristalisat din solutiune<br />
— daca din soiutiune esa acea sare—ai vede coloritnl,<br />
le compara si'n mod intuitiv, le invata.<br />
3
— 34<br />
Acelas lucru pentru Naturalist. Stind la vitrina<br />
unei magazii cu animale, vede ba o Insecta, ba un<br />
Arahnid, ba un Crustacea, ba o Anemona, in tine t'el<br />
de fel de viitafi. Le observa, citesce numele ce-i s'a<br />
dat si nu le mai uita. Sa due prin muzee, sa due<br />
prin aquarii, prin gradini zoologice si ved de aproape<br />
animale vii, chiar de acele ce nu traesc prin Europa,<br />
si astazi citeva si mane alta ceva si cunoscintele<br />
lor sa maresc.<br />
Si daca ar li numai atita. Ai desvolta gustul<br />
pentru a cunoasce mai de aproape acele fiin^i si daca<br />
are in busunar citeva parale, este impins a cmnpara<br />
ceva. Pasul intai e greu, apoi merge de la sine<br />
si astazi a inceput a'si face o colec{mne, cumparind<br />
si mane sa duce sa-si o mareasca, cautand singur.<br />
Unde avem de acestia la noi ? Aratati-mi un<br />
elev de prin lycee (excep^ie unul la mie), dar studenfi<br />
de Universitate, viitori Naturalisti, ca au facut<br />
colecjiuni de animale ?<br />
Si au sa fie Naturalisti ? Aceasta o pretind<br />
D-lor; insa sa amagesc pe dinsii. Intuifia intelectuala<br />
este buna pentru Filosoh'e pentru studiul Istoriei, dar<br />
pentru Naturale, pentru Fisica si Chimie, nu. Sa cere<br />
pentru aceste sciin^i si Intuifia sensibild. Cand aceasta<br />
din urma este bine gravata in noi, numai atuncea<br />
intui^ia intelectuala isi are rolul s6u si poate<br />
aduce foloase.<br />
Sa luam si de asta data exemple.<br />
Vede^i cum sa preda geologia si'n clasele inferioaro<br />
si'n cele superioare din Lycee. Care de care<br />
— 35 —<br />
mai cu cap. Unii insirind la Hod—(si ce caractere<br />
li sa dau prin manualele respective !) si care de care<br />
sa intrec, prin a insira mai multe. Acesta e scopul<br />
Geologiei ? Da naucesti numai elevii si-i faci sa fuga<br />
de Sc. Naturale, ca de ciuma. Al^ii gasesc cu cale,<br />
a da caracterele animalelor fosile, ba ca aveaii atitia<br />
din^i si coada atitea vertebre, de aceia. coada era<br />
mai lunga sau mai scurta si cite si cite alte nasdravanii.<br />
Diir, pentru D-zeu, la ce are sa-i serveasca acelui<br />
tinar; cand va ajunge in viea{;a practica, toate<br />
acele detaliuri ? Si apoi, nu cunoasce el, si nici nu<br />
are vreme a cunoasce animalele ce traesc astazi, si<br />
inca al mai silesti sa mai inve^e organisarea flintilor<br />
disparate ?<br />
Ei bine D-lor, daca este o sciin^a care aduce<br />
multe si multe foloase omenirei, este Geologiea, numai<br />
sa scii sa alegi, ce trebue sa invete un elev, ra<br />
sa aiba si sciinfa, sa aiba si gust s8-o inve^e si sa<br />
scie si sa protite de dinsa.<br />
Si cine poate scrie. cine poate preda aceasta<br />
sciin|a asa cum sa cere, decat acel ce au sondat<br />
scoar|;a pamantului. Ori la noi, totul sa inva^a din<br />
carti; totul sa capata prin intuitie intelectuala si nimic<br />
prin intuitie sensuala. De aceia vezi scriindu-sa<br />
ca daca vrai sa gasasti un teren mai vechi, trebue<br />
sa sapi mai adinc --nimic mai absurd si cu toate acestea<br />
sa afla scris prin Geologiele noastre—si cind<br />
e vorba de fosile, de aceia vezi trantit la liste, de'ti<br />
pui minele in cap. Cit colo sa vede ca autorul, au
deschis un tratat de geologie francez sau german si<br />
ce i-a cazut sub deget, a tot pus.<br />
Aceasta D-lor nu sa chiama nici geologie si nici<br />
sciinja.<br />
Sa luam un fapt concret. E vorba de apa de bdut1<br />
chestiune la ordinea zilei, nu numai pentru lasi, dar<br />
si pentru Bucuresti si cate alte orase din Jara.<br />
Cine scriu D-lor asupra acestei chestiuni si cine<br />
pun in practica ?<br />
Adevarat ca la noi, ca la nimenea.<br />
Dar care jurnalist, nu scrie la noi asupra apei.<br />
To^i 'si dau parerile lor, tofi sunt competent!. Si<br />
cum avem sa ajungem la vre-un resultat, cand sunt<br />
atitea moase ?<br />
Si cei insarcina^i sa pue in practica, si ei nu<br />
sciu incotro sa o dee : primo, din cauza ca fie-care<br />
are preten^iunea de a sci ceva, relativ la apa, secundo,<br />
neavend incredere nici in transii si nici in cei-alfi.<br />
Atuncea alerg la asa zisi somitdpi. Sa mi sa<br />
dee voe sa spun, ca po{i sa fii imbracat in nisce salvari,<br />
destul sa ai un nume terminat cu 'n berg sau cu'n<br />
deau, ca sa fii somitate. Streinii numai sunt capabili<br />
de toate si pentru toate. Rominii, nisce nimernici.<br />
Natural, fle-care judeca dupa sine, dupa valoarea<br />
lui si cum asa suntem crescu^i, meat nu avem<br />
incredere in noi insine, desigur ca nu avem incredere<br />
si nici in ai nostri.<br />
Ei bine, alerg la somitati. Diurne si transporturi<br />
grase. Halagii si reclame prin jurnale. Resul-<br />
tatele le vedeti, nule. Si multa vreme au sa<br />
fie nule.<br />
Oare, acuina doi ani, nu s'au facut sondaje pe<br />
valea Ticaului, cu credin|:a, ca are sa ^isneasca apa,<br />
are sa fie un put artesian ? Si s'a cheltuit bani.<br />
Streinul au incasat bani si noi Romanii, pe de oparte<br />
ne-am facut de ris si pe de alta, am inai asvarlit pe<br />
garla, inca o suma de bani.<br />
Dar oare era permis sa se faca aseminea cheltueli ?<br />
Permis pentru ai nostri, caci dupa cum v'am<br />
spus—tot.i sunt competent. Asa de competenti, ca au<br />
pus pina si'n programul scolilor primare, sa se explice<br />
fmtdnele ariesiene. Nu sciu cei batrani, cei mari,<br />
cei care fac sondaje, ce vra sa zica o asemenea fintana,<br />
si sa pretinde sa o explice invatatorii si institutorii<br />
si sa o in^eleaga un copil de 9 ani!<br />
Nu era ertat D-lor, a s6 face aseminea cheltueli,<br />
chiar in cazul cind nu s'ar fi stiut structura geologica<br />
a localitatii, daca s'ar fi sciut in ce conditiuni<br />
anumite sa poate avea o asemenea apa |,isnitoare.<br />
Ei bine acelas lucru si cu cele alte somita^i, ce<br />
au venit si ce vor mai veni, ca sa ne spue .cuvintul<br />
lor asupra aflarei apei in jurul lasului. Nici unul<br />
nu cunoasce adevarata structura geologica a localita^ii<br />
si nici nu o au de tinde sa o cunoasca, caci si<br />
ceia ce s'a scris, este gresit. Gum voi^i dara, sa va<br />
spuna ceva positiv, daca nu are datele cuvenite. §i<br />
cum si cei din capul Comunei, habar nu au de unde<br />
vine apa eu zic habar, D-lor suspn ca da, caci nu<br />
degeaba sunt Romini, rasa capabila a sci si ceia ce
Oo<br />
nu este, numai sa vroesci sa scii), de sigur ca nu sciu<br />
nici in cotro sa apuce si de cine sa se ^ie.<br />
Cat timp nu va veni in mijlocul lor unul de<br />
incredere in sine, care sa cunoasca si geologiea localita^ii<br />
si sorgintea apelor, si cat timp comuna nu sa<br />
va hotari, ai da mina libera si a face ceia ce acela<br />
va cere, fara sa mai asculte de vorbele lui X si de<br />
soptele lui Y si mai ales de scrierile celor de la jurnale,<br />
atita timp, chestiunea apei nu sa va resolvi,<br />
apa nu vom avea in lasi.<br />
Vroi|i D-lor, o conferenfa—ca sa zic asa—asupra<br />
structure! geologice a localita^ii si sorgintea isvoarelor<br />
de prin prejurimi, va sunt la disposi^ie. Nu<br />
are decat sa mi sa ceara si ma supun.<br />
Sa luam un alt exemplu. De asta data din chimie.<br />
Care Bacalaureat nu a studiat sp. ex.: acidul<br />
sulfuric^ dar care stie, ca este un product din cele<br />
mai industriale ? Ca dupa catimea de acid sulfuric ce<br />
consuma o |;ara, sa poate calcula valoarea industrial^<br />
al acelei ^ari ? Exista in majoritatea tratatelor de<br />
chimie ? vi s'au spus ? sa spun prin lycee ? ca daca<br />
sa prepara in o |;ara acid sulfuric, sa poate provoca<br />
desvoltarea a unui numar colosal de alte industrii si<br />
anume care si ca daca nu ai acel acid, nici cele alte<br />
nu pot fi create ?<br />
Adeca la ce ne folosesce none, buimacindu-ne capul,<br />
cu invafarea pe dearostul, ca acidul sulfuric poate<br />
forma dou6 feluri de seruri, ca daca al amestecam cu<br />
apii, volumul amestecului este in totdeauna mai mic<br />
decit volumul ambelor corpuri isolate, etc., etc., cand<br />
I pentru<br />
fie-care din aceste, nu ni se arata partea practica,<br />
foloasele ce putem dobandi cunoscand acele proprieta^i<br />
si punendu-le in aplica^iune ?<br />
Pe de oparte—necontenit aratand partea practica<br />
a proprieta|;ii studiate — sa va atrage mai<br />
mult aten^iunea elevului, va pricepe si va |;inea minte<br />
cu mai multa usurin^a, acele proprieta^i, pe de alta<br />
parte, procedandu-se astfel, sa va destepta in elevi,<br />
din cele di'ntai clase lyceale, gustul pentru sciinp',<br />
vazand, ce camp larg le asigura viitorul, pentru a se<br />
da la o munca onesta, in schimbul unui profit real.<br />
Nu este nevoie a discuta faptul acesta. Vorbi^i cu<br />
elevii, intrebatii si ve|i vedea ca va spun curat:<br />
fidar ce sd fac cu chimia." Oare nu este un Western,<br />
sa spue ce sa faca cu chimia, cand milioanele, ce<br />
spun, miliardele sa invartesc, de la paniint la usinele<br />
chimice si de la usine la pamint ?<br />
f^i-ar fi prea mult de spus, daca as Ina cu de<br />
amanuntul fie-care corp chimie ce stiuliem in chimie<br />
si sa va arat partea lui practica, fie imediata, fie in<br />
legatura cu alfi corpi, pentru a dobjndi un anumit<br />
product industrial. Dar asa ar trebui pvedata chimia.<br />
A insista mai mult asupra acestor par^i, decit,<br />
asupra unui namol de proprieta^i, care intru numai<br />
pe o ureche si ies pe cea alta, buimacind din cale<br />
afara pe to^i cei ce invaf in mod serios. §i daca<br />
m'as raporta numai la Phosphor, eata o substan^a de o<br />
asa importanta industriala, care sa si studiaza cu<br />
greutate si asupra caruia nu sa atrage aten^iunea tineritulni,<br />
nefiind destul a spune ca phosphorul ser-
veste la fabricarea chibriturilor. S. i slava Domnului.<br />
sunt ciolane in tai'a Romaneasca. Insistatus'au asupra<br />
perderei colosale anuala, din causa aruncarei acestor<br />
ciolane ?<br />
Dar o Boca, ca Gypsnl, cat ar trebui sa fie de<br />
bine lamurita de Profesori, ca sa atraga luarea aminte<br />
a tineritului, ca pot gasi avutii in exploatarea<br />
ei. Si slava Domnului avem si Gyps in tara noasstra.<br />
Judetul Neamtului cuprinde bancuri groase,<br />
numai nu sunt cunoscute.<br />
Si cu acest Gyps, eata inca o chestiune sciin|ifica<br />
de lamurit. Avem Gyps ca mineral si tot sub numele<br />
de Gyps, intalegem o Rood. Si in loc de a incarca<br />
Minevalogiele, a incarca st-udiul Mineralogiei,<br />
pina si'n cursurile lyceale inferioare, cu un namol<br />
de nume de genuri si specii—care nu folosesc absolut<br />
la nimica—ar trebui sa se sileasca elevii a rajiona<br />
si a patrunde, ceia ce in adevar numim un Mineral si<br />
ce o Boca si a nti-i sili sa studieze—chiar cu detalii<br />
daca vroiti—decit numai acele geognostice si acele<br />
prefioase si a lasa de oparte teancul debitat cu atita<br />
darnicie prin tratatele respective.<br />
Nu sa face sciin^a Domnilor, cu procedeul obicinuit<br />
si venind la exemplul luat, sa va amintesc, foloasele<br />
de care va vorbiam, ca sa pot dobandi din<br />
exploatarea gypsului si din prefacerea lui in ipsos.<br />
Mai intai in construc^iuni. Cine au avut ocaziunea<br />
a veclea case modeste de locuin|;e de prin strainatate—nu<br />
mai vorbesc de Palaturi sau Musee—au<br />
adiiiirat, eel pu^in, frumuseta decora^iunelor pla-<br />
__ 41 __<br />
foandelor, daca nu cuniva mai aveau si scarile si antretul<br />
cu aseminea decora|,iimi. Ceva simpln, dar incintator.<br />
Privirea sa indulceste si o sensa^ie de placere<br />
te cuprinde. Si astazi oleaca si mane o leaca.<br />
si'n sufletul D-tale sa desteapta gustul pentru frumos.<br />
Unde avem noi asa ceva ? Dar in casele celor<br />
mai boga|;i—excepfcie in Bucuresti si inca din cele mai<br />
de curand zidite—nu gasesti de cit boiturele cele<br />
mai hpsite de ori ce fel de frumuseta. Si natural,<br />
decorul, nu poate fi placut, cand il imitezi prin<br />
un amestec de culori si cand eel ce al imiteaza, nu<br />
are absolut nici o idee de manuitnl boelelor.<br />
Si asa e de adevarat, incat pana si in noua<br />
noastra Universitate, unde ipsosul—prodiidul Gypsului,<br />
—s'a intrebuinj;at pe o scara asa de intinsa vedem<br />
pare^ii nianji^i cu aseminea dungi si benze boite si<br />
din aspectul placut ce aveau, au ajuns cu desavarsire<br />
respingatori. Consecin^a^ este a obiceiului de a boi<br />
pare^ii si a lipsei de ori ce educa^iune in ceia ce privesce<br />
estheticul in construc^iuni. De lasau pare^ii<br />
asa albi, culoarea placuta a ipsosului de buna calitate<br />
si bine lucrat, aspectul galeilelor, a salilor, era<br />
de o mie de ori, mai atragator.<br />
Un singur architect sa inceapa a introduce ipsosul,<br />
in decorarea caselor si este cu neputinta, ca gustul<br />
se nu sa destepte in public si consecinta va fi, pe<br />
deoparte, inlocuirea acelor minjaturi—zise tapeturi—<br />
de pe paretii odailoi 1 , cu reliefuri, panouri, intr'un cuvant,<br />
cu decoruri artistice, pede alta parte, sa vor gasi<br />
oameni cari sa vor deda la lucrul ipsosului si altii<br />
care vor exploata gypsul.
— 42 —<br />
Si va pot cita o intrebuintare a ipsosului, acuma<br />
de curind, care an contribuit foarte mult la infrumusetarea<br />
orasului Bucuresti cu ocasiea venirei M. S.<br />
Imparatul Austriei. La esirea din pia^a garei, s'a<br />
radicat in cite-va zile; done pyramide—fantesie—dar<br />
marefe, care dadeau pie^ei un aspect incantator, ceia<br />
ce nu 1'ar fl dat veciiiul nostru obicei, de a radica pyramide<br />
in scariduri si a le acoperi cu verdeata. Tot<br />
astfel—in cate-va zile — in o pia^a, s'a radicat o fintana<br />
monumental^. Putea sa tie mai frumoasa, dar<br />
era frumoasa. Cu ipsos po{i imita marmurele cele mai<br />
tine si la un moment dat, po£i decora ce vroesti si cu<br />
repeziciune si cu arta.<br />
Dar in scolile ce zidim, intrebuin|area ipsosului<br />
in tencuirea salelor cite foloase nu ar aduce. Mai<br />
intai untie punefl lumina alba curata ce arunca. Apoi<br />
sa pot spala pare^ii cu buretele si 'n casuri de epidemii,<br />
se pot desinfecta salile cu cea mai mare usurinta,<br />
cliiar si'n tie care /i, numai sa ai servitori.<br />
Pe acei pare^i, se pot desena —de buni desenatori—hai^ile<br />
trebuitoare, care nu sa mai sterg.<br />
Sa va arat o alta intrebuin^are a ipsosului si<br />
inca poate; una din cele mai insemnate.<br />
Ce poate ii mai instructiv de cat Museele. Avem<br />
asa ceva noi lesenii ? Veti spune cu to^ii, rf«,<br />
avem „Cabinetitl de Sc. Naturale" si nPinacoteca u .<br />
Multa lunie le viziteaza ? Aci nu sa va putea<br />
respunde ca da. §i cu drept cuvint. Mai intai avem<br />
o educatiune asa, ca suntem indiferen^i pentru doliandirea<br />
de aseminea avu^ii si ceva si mai regreta-<br />
bil, suntem indiferenp, pentru tot ce este al nostru<br />
si cu admiratiune numai pentru ce este peste hotare.<br />
Cum dara Museele noastre, asa cum sunt ele, vor<br />
li vizitate si cum sa vor inavu^i. Pinacoteca cu 1000<br />
de lei harazi^i de guvernul trecut pe anul 95—96,<br />
pe cand 20,000 sa daduse celei din Bucuresti (vede^i<br />
Bugetul Minist. Inst. pe 96—97 p. 254), de sigur ca<br />
nu poate face mare progres. Unde sunt acele persoane<br />
lilantropice, care sa faca dona^iuni de aseminea<br />
natura ?<br />
Dar cabinetul de Sc. Naturale, face ceva acliisi{iuni<br />
? sa ocupa cu o clasare mai metodica a celor<br />
ce au ? A trebuit sa lupt cu inversunare, pina ce am<br />
isbutit a smulge de la cei ce conduc museul—acuma<br />
10 ani—o suma de 3000 lei si sal inzastrez cu noua<br />
colectiuni, asezand acea parte astfel cum trebuia sa<br />
iie. De atuncea, absolut nimica. Domnilor din societate,<br />
le trebuesce capital in numaratoare si nu in efecte.<br />
Ce sa faci ? Asa este educa|;ia noastra. Dar<br />
in line asa cum este, serveste cabinetul, la instruc^iunea<br />
elevilor? Merg profesorii cu elevii lor sa le arate,<br />
macar Rocele si diferitele grupuri de animale ? Nu<br />
Domnilor si nu sa vor duce; pina ce nu li sa vor pune<br />
in regulament. Numai cand sta scris la carte — dupa<br />
cum se spune—numai atuncea sa indeplineste acele<br />
fapte, ce ar trebui sa lie facute, fai'a nici o silire.<br />
Da sa venim la Ipsos. Nu sa pot imbogati Museele,<br />
cu ori ce obiect de arta sau cu ori-ce animal,<br />
caci nu sunt atitea exemplare. Asa sp. ex. avem<br />
vestitul odor, numit riClosca de aar.^ Nu sa
poate ori ce Museu, sa o posede, caci numai un exemplar<br />
este. Totusi sa pot avea imitatiuni si nu<br />
am sa descriu acum, in ce chip sa imitez pina si statuele<br />
cele mai de valoare, cele mai artistice, slujindu-sa de<br />
ipsos. Ei bine, avem noi in Museul nostru o aseminea<br />
imitate a Closcei de aur ? Nu si poftim in Museul<br />
de la Nuremberg si veti gasi asa ceva, cu inscriptia<br />
,,Daruit de Majestatea Sa Regele Carol I".<br />
Eata D-lor un exempln lovitor, de indiferen^a<br />
de care va vorbeam, de dispret-ul ce pun em pentru<br />
tot ce este arta, consecin|;a involuntara a educa|iunei<br />
noastre.<br />
Si sa se clesvolte la noi gustul pentru artile<br />
frumoase!<br />
Este o absurditate a sa crede, ca numai fiind<br />
inscris in Programe TGultura artelor frumoase" si ca<br />
sa vor numi Profesori respectivi prin Lycee si Clymnasii,<br />
care vor indeplini sarcinele puse, venind la oarele<br />
regiementare, ca sa vor desvolta vre-odata la noi<br />
aceste arte, ca publicul va prinde gust pentru dinsele !<br />
Trebue D-lor, sa vada, sa simteasca, sa auda.<br />
Auzi D-ta in strainatate copii din scolile primare,<br />
fredonand pe ulife, buca|i din opere sau operete, caci<br />
Duminicele, Serbatorile si Joile au Musici ce le<br />
cint prin gradinele din Cartierele respective. SJ<br />
nu mai departe la noi spre ex. : la T. Neamtului,<br />
unde in cursul verei, Musica cinta de 2 ori pe zi,<br />
vedem copii prinzand buca^ile ce sa repet zilnic si<br />
cintandu-le in urma, in timpul cind sa joe.<br />
Si cbiar principiele de esthetica musicala, ne spun,<br />
- 45 -<br />
ca nu atita prin inva^area metodica a unor regule<br />
empirice, sa desvolta armonia in spiritul nostru, cit<br />
prin ascultarea si mai ales executarea de fel de fel<br />
de exerd|,ii particulare sau de asamblu, cand sa cauta<br />
a se da acelor bucati cea mai mare corectitudine, dulcea|a,<br />
eleganf.a, vietate, usurin|;a in execu^iune.<br />
Si atata este de adevarat, incit nu avem de cit<br />
sa ascultam o bucata cintata de o banda de lautari<br />
de la noi si aceiasi bucata, sa o cinte o banda din<br />
Transilvania. Ce deosabire! Armenia la acesti din<br />
urma, are o nuairfa, ce nu o intilnesti absolut la ai<br />
nostri si tocmai din causa ca acestia execnt numai<br />
dupa regule empirice, pe cind cei de intai, ii mai adaog<br />
si inima lor.<br />
Si acelas lucru pentru sculptura, pictura. Francejii<br />
cite nu au facut pentru a o^ali necontenit in<br />
cetatan dorinta de a-si vedea revenita Alsacia si<br />
Lorena, perduta cu atita durere. Pe una din pietele<br />
Parisului au radicat un colos de Leu ce-si<br />
are privirea indreptata inspre acele provincii rapite,<br />
si total e sculptat in granit luat din Vosgi, spunend<br />
Francejilor, prin acea statue, ca precum granitul este<br />
etern, asa sa lie si rivna lor si precum Leul este un<br />
animal maestos si puternic, asa sa tie si tot francezul.<br />
§i acea statue, este asa de mare, incit vrute<br />
ne-vrute, trebue sa te opresti cind treci pe linga<br />
dinsa si te sim^esci miscat, afara doara sa fii fara suflet<br />
ca sa zic ast-iel.<br />
Avem la noi asa ceva ? Avem noi expus pe uli't-ele<br />
lasului o statue, avem in scolile noastre, in Bi-
lioteca, in Universitate, in n.n Museu, un tablou, in care<br />
sa lie represintat cu culori vii, suferin^ele fra^ilor nostri<br />
din Transilvania ? Ea sa avem asa ceva si este<br />
cu neputinta ca sa nu tresalte inima in ori si ce bun<br />
Roman, cand va da cu ochii de acea statue, sau de<br />
acel tablou si se nu sa ofaleasca in trinsul si dorinta<br />
de a sa pune pe lucru, pentru a contribui la alinarea<br />
acelor suferinp si speran^a de a vedea cit mai<br />
in curind roada uiuncei sale.<br />
Asa numai prin lain enta tie, nu sa face nimica.<br />
Si daca nu avem mijloace ca sa facem statin in<br />
Marmora, in Bronz, eel pu£in sa le facem in Ipsos.<br />
Avem si noi Romanii, oameni ilustri, fie prin<br />
scrierile lor, fie prin faptele lor. De ce nu le avem<br />
busturile lor—in Ipsos. nu in marmura—expuse prin<br />
salile scoalelor noastre? On ce curiositate ar fi<br />
observate de copii, de elevi, de studenji si cate bune<br />
inspira^iuni nu s'ar destepta in sufletul lor!<br />
As putea inmutyi la inflnit—casa zicasa—exemplele<br />
luate din diferitele ramuri ale Sc. fisico-chimice-naturale,<br />
prin care sa va dovidesc, atit foloasele imediate<br />
cit si rolul eel mare ce 1'ar jnca in desvoltarea<br />
sentimentelor bune, in formarea caracterelor a tineritului<br />
nostrn, viitorii ceta^eni romini.<br />
In definitiv, total sa reduce la educapiune si aratand<br />
ralele de care sufere societatea noastra, trebue<br />
sa ne gandim, ca nu e destul a decreta legi si programe<br />
de invetamant, ci trebue sa si stabiliin norme<br />
de o educatiune mai solida, fie ea dirijata in sinul<br />
faniilici, fie -mai cu sama—in launtrul scoalelor.<br />
Si dupa cum spuneam la inceputul acestei consfatuiri,<br />
noua profesorilor de ori-ce grad ne incumba<br />
sarcina de a ne ocupa de aseminea cestiuni si de a<br />
le da solujiunile cuvenite.<br />
Prin urmare ni sa impune—ma ocup de noi lesenii—a<br />
ne constitui imediat in societate, unde de<br />
drept intra ori si ce profesor si odata pe luna, fara<br />
absolut nici o convocare, sa fim datori a ne intruni<br />
si a discuta—fara nici cea mai mica pasiune politica,<br />
deci fara patima—ori ce chestiune relativ la educa|iea<br />
in genere a tineritului roman. Fie-care va contribui<br />
cu cit va vroi, pentru sus^inerea cheltuelelor ce in<br />
mod silit, sa vor ivi si ar trebui, intr'un timp cit sa<br />
poate mai apropiat, sa ne zidiin un local anumit, care<br />
sa fie templid corpidui didactic din lasf, din care vor<br />
esi—sunt incredin^at—resuitate mai mult decit multamitoare.<br />
Sa va destepta fra^ia intre membrii corpului<br />
didactic^ ce din nefericire lipsaste. Sa vor redestepta<br />
sentimentele si umanitare si de nafionalitate,<br />
ce earasi din nenorocire s'aii tocit amarnic in elementul<br />
Romin. In fine, vom reusi ca peste ci{iva<br />
ani, sa vedem rasarind o generate tanara de Romani,<br />
cu acele sentimente nobile cu care s'a mandrit<br />
genera^ia trecuta si de care noi suntem lipsiti astazi.<br />
Vom esi din letargia ce ne cuprinde si despre care;<br />
ca dovada, am amintit atatea exeinple.<br />
Cuvintul—pentru aducerea la indeplinire a desideratelor<br />
ce am avut onoarea a va expune—este al<br />
D-voastre D-lor inva^atori de ori ce grad si sunt
— 48 —<br />
incredin^at ca prea iubitul nostru Rector, va fi eel<br />
intai care va face pasul cavenit, pentru a ne inmanunchia<br />
intr'un grnp onest, barbatesc, *) de oameni<br />
de caracter si national! mai presus cle toate.<br />
DR. LEON C. COSROVICI.<br />
22 Septemlne 1896.<br />
*) Nn vreau sa spun, ca numai barbatii sa fie in grup.<br />
CONSILIOLU SPECIALU MVERSITARU*).<br />
Rectoru<br />
Nicolae Culianu. Licenfiatu in Stiinfele Matematice<br />
de la Facultatea de Stiinp din Paris. Membru<br />
corespondentu al Academiel Bomine. Profesoru de<br />
Astronomie si Geodesic. Alesu a cincea oara Rectoru<br />
si contirmatii in 22 lanuarie 1897 pentru o nona perioada<br />
de 4 ani.<br />
Decanu alu Faculta^ei de Dreptii<br />
Gheorghie A. Urechia. Doctoru in dreptii de la<br />
Facultatea de Dreptii din Turin. Profesoru de dreptulu<br />
Constitutionalu si Administrativu. Alesu a saptea<br />
oara Decanu si confirmatu in 13 Decembre 189&<br />
pentru o noua perioada de trei am.<br />
Decanu alfl Facilitate! de Litere<br />
loan Caragiani. Licenfiatu in Litere de la Facultatea<br />
de Litere din Atena. Membru al Academic!<br />
Alesu a cincea oara Decanu si confirmatii in 5 lulie<br />
1895 pentru o noua perioada de 3 ani.<br />
Decanu alu Facilitate! de §tiinti<br />
Constantin Climescu. Licenfiatu in §tiin^i de la<br />
Facultatea de ^tiin^i din Paris; fostii elevu al Scoalei<br />
*) Legea din 1864 asupra instructiunei art. 302. Corpulu Unirci-ftila^ei<br />
este represintatu prin .Decannfacultafilortmpreuna cu Rectorul&<br />
ca Consiliu specialu; prin toUprofesorii facultfyilor, ca Consiliu generalvL<br />
sail universftaru.
- 50 -<br />
Normale Superioare din Paris. Profesoru de Geometria<br />
Analitica si Trigonometria sferica. Alesii a sasea oara<br />
Decan al Facilitate! de §tiinti si confirmatu in 19<br />
lulie 1896 pentru o noua perioada de trei am.<br />
Decanu alu Facilitate! de Medicina<br />
Dr. Ludwig Btiss. Profesoru de Pathologia chirurgicala,<br />
proteze si aparate de fracturi. Alesu a doua<br />
oara Decanu in 17 Dechembrie 1895 si confirmatu<br />
in aceasta calitate pe o perioada de trei am, in 9<br />
lanuarie 1896 prin adresa Ministerial^ No. 132.<br />
CORPULU D1DACTICU UNIVERSITARO<br />
FACULTATEA DE DREPTU<br />
1) Gheorghie A. Urechia. Doctoru in Dreptu<br />
de la Turin, profesoru definitivu la catedra de Dreptu<br />
Constitutional!! si Administrative Numitu la 21 Octombrie<br />
1867.<br />
2) loan T. Burada. Doctoru in Dreptu de la<br />
Bruxelles, profesoru suplinitoru la catedra de Dreptu<br />
Roman. Numitu in lanuarie. 1892.<br />
3) Stefan Longinescu. Doctoru in Dreptu de<br />
la Berlin, profesoru provizoru de Dreptu Romanu,<br />
numitu la 1 Aprilie 1896.<br />
4) Stefan C. $endrea. Doctoru in Dreptu de<br />
la Parisu, profesoru definitivu de Dreptu civilu, numitu<br />
la 9 Octombrie 1867.<br />
5) Dimitrie Alexandrescu. Licentiatu in Dreptu<br />
de la Paris, profesoru provisoru de Dreptu civilu,<br />
immitu la 15 Noembrie 1894.<br />
— 51 —<br />
6) Matei B. Cantacuzino. Licen|;iatu in Dreptu<br />
de la Paris, profesoru suplinitoru de Dreptu civilu,<br />
numitu la Mai 1896.<br />
7) loan Tanoviceanu. Doctoru in Dreptu de la<br />
Paris, profesoru definitivu de Dreptulu si procedura penala<br />
si procedura civila, numitu la 11 Octombrie 1889.<br />
8). Tom a Stelian. Doctor in drept. Profesor definitivu<br />
la catedra de dreptu comerciale si procedura<br />
comerciala. Permutatu dupa a sa cerere la catedra<br />
similara a Facultafei de drept din Buciiresti pe (lioa<br />
de 1 Aprilie 1897, prin adresa No. 642 seria B. din<br />
24 lanuarie 1897.<br />
9) Vasile Dimitriu. Licenfiatu in Dreptu de<br />
la Facultatea juridica din lasi, profesoru suplinitoru<br />
de Dreptu comercialu, numitu la 1 Mai 1897.<br />
10) Petru Th. Missir. Doctoru in Dreptu de la<br />
Berlin, profesoru definitivu de Dreptu international!!;<br />
numitu la 10 Deceinbrie 1883.<br />
11) lorgu Radu. Doctoru in Dreptu de la Gand,<br />
insarcinatu cu facerea unul cursu de Economic politica.<br />
Numitu in 13 Mart 1896.<br />
12) Gheorghe Bogdan. Doctoru in Medicina de<br />
la Paris, profesoru definitivu de Medicina legala, numitu<br />
in 1895.<br />
FACULTATEA DE LITERE<br />
1) loan Caragiani. Profesoru definitivu de limba<br />
si literatura Elina. Numitu in Aprilie 1865.<br />
2) Aron Densu$ianu. Profesoru definitivu de<br />
liniba si literatura latina. Numitu in 25 Octombre<br />
iss:;. Licentiatu in Dreptu.
— 52 —<br />
3) Teohari Antonescu. Profesoru provizoru la<br />
catedra de Archeologie si Antichitati numitu in urma<br />
concursului din 1896. Licentiatu in Litere.<br />
4) loan Gdvdnescul. Profesoru definitivu de Psichologie;<br />
Pedagogic si Estetica. Numitu la 1 Septembrie<br />
1886. Doctoru in Filosofle de la Universitatea<br />
din Berlin.<br />
5) Constantin Leonardescu. Profesoru definitivu<br />
de istoria filosofiel antice si Morala. Numitu in 30<br />
Aprilie 1873. Doctoru in Litere si Licentiatu in<br />
Dreptu. Fostu elevii al institutiunei Ecole des Hautes<br />
Etudes din Paris.<br />
6) Petru P. Negulescu. Profesoru provizoru de<br />
Logica si Istoria nlosofiel moderne. Numitu la 1 lanuarie<br />
1896. Licentiatu in Litere.<br />
7) Alexandru Philippidi. Profesoru de Filologia<br />
romina. Numitu la 1 Octombre 1893. Licentiatu<br />
in Litere. Profesoru provizoru in urma concursului din<br />
15 Tunie 1896.<br />
8) Petru Rd$canu. Profesor definitiv de istoria<br />
universala antica si Stiintele auxiliare : epigrafia<br />
si geografia. Licentiatu in Litere. Fost elev al Scoalei<br />
de studii inalte din Paris.<br />
9) $tefan Vargolici. Profesoru deflnitivu de limba<br />
si literatura franceza. Numitu in 11 Septembre 1876.<br />
Fost elev al Scoalel Normale Superioare din Paris.<br />
10) Andrei Vizanti. Profesoru de limba si literatura<br />
romina. Numitu in 4 Octombre 1869.<br />
11) Alexandru D. Xenopol. Doctoru in filosotic<br />
si in Dreptu. Profesoru definitivu la Catedra de<br />
— 53 —<br />
Istoria Rominilor. Profesoru Suplinitoru la Catedra<br />
de istoria Critica; Medie, Moderna si contemporana.<br />
Numita in 22 August 1883.<br />
FACULTATEA DE $TIINTI<br />
1) Climescu Constantin. Licentiatu in §tiin|;i.<br />
Fostu elevu al §coalei Norm'ale Superioare din Paris.<br />
Profesoru definitivu la Catedra de Geometria Analitica<br />
si Trigonometria Sferica. Numitu in 22 Septembre<br />
1871.<br />
2) Culianu Nicolae. Profesoru definitivu la Catedra<br />
de Astronomic si Geodezie. Numitu 5 lunie 1863.<br />
3) Leon Cosmovici. Doctoru in Stiintile Naturale.<br />
Profesoru definitivu la Catedra de Zoologie si Fisiologia<br />
generala si Comparata. Numitu in 23 Decembrie<br />
1883.<br />
4) Aurelian Mdnescu. Licentiatu in Stiintele<br />
Matematici. Profesoru definitivu la Catedra de Calcululu<br />
diferentialu si integralu. Numitu in 20 Martie 1890.<br />
5) Anastasie Obregea. Doctoru in Stiintile Fizice<br />
de la Facultatea din Ziirich, Chimistu technicu. Diplomatu<br />
al Scoalei Poly-Technice din Ziirich. Profesoru<br />
definitivu la Catedra de Gliimia organica. Numitu<br />
21 Februare 1892.<br />
6) Victor Costin. Profesoru provisoriu la Catedra<br />
de Geometria descriptiva si perspectiva. Numitu<br />
in 15 Noembre 1894. Ingineriu de la Scoala Centrala<br />
din Paris.<br />
7) Ballet loan. Licentiatu in Stintele Matematici.<br />
Profesoru definitivu la Catedra de Algebra supe-
— 54 —<br />
rioara si Teoria Functiunelor. Numitu in 27 Noembre<br />
1892.<br />
8) Petru Poni. Licenjiatu in ^tiin^ele Fizice de<br />
de la Facultatea de Stiin{,i din Paris. Profesoru definitivu<br />
la Catedra de Chimie Minerala. Numitu in 23<br />
Septembre 1866. Membra al Academiel romane. Fostu<br />
Ministru al Instruc^iunei.<br />
9) loan G. Stravolca. Doctoru in ^tiin^i Fisice<br />
si Matematice. Profesoru definitivu la Catedra de Fisica<br />
Generala. Numitu in 20 Decembre 1879.<br />
10) Tzoni Milpiade. Licen{iatu in ^tiiii^ele Matematice.<br />
Ingineriu din Scoala de Poduri din Paris.<br />
Profesoru definitivu la Catedra de Mecanica ra^ionala<br />
si aplicata. Numitu in 23 Octombre 1869.<br />
11) Paul Bujor. Doctoru in ^tiin^ele Naturale,<br />
de la Universitatea din Geneva ; profesoru provizoriu<br />
la Catedra de Morphologic. Numitu 1 Octombre 1896.<br />
12) Bupureanu Vasile. Profesoru suplinitoru de<br />
Mineralogie si Petrografie. Numitu in 10 Octombre<br />
1891. Doctoru in ^tiinje Fizice de la Facultatea de<br />
Stiin|;i din Paris.<br />
13) Popovici Alexandru. Profesoru suplinitoru la<br />
Catedra de Botanica. Numitu la 1 Noembre 1895.<br />
Doctoru in ^tiinjele Naturale de la Universitatea<br />
din Bonn.<br />
14) P. N. Cidianu. Licen^iat in Sciin^ile matimatice<br />
de la Facnltatea de Sciin^i din Paris. Conferen^iaru<br />
de matimatici elementare si aplica|;iuni de<br />
Geometric Analitica si Algebra superioara.<br />
15) I). Hurmuzescu. Doctoru in sciin^ile Fisice<br />
din Paris. Confereirfciaru de calculu diferentialu si<br />
intregialu si Fisica matimatimatica.<br />
FACULTATEA DE MEDICINA<br />
1) Dr. Arestide Peride. Profesoru definitive la<br />
Catedra de Anatomie descriptiva. Numitu in 19 Martie<br />
1885.<br />
2) Dr. Vasile Negel. Profesoru definitivu de Anatomia<br />
Pathologica. Numitu in 20 Septembre 1888.<br />
3) Dr. Gonstantin Botez. Profesoru definitivu la<br />
Catedra de Pathologia Chirurgicala. Numitu 7 Decembre<br />
1885.<br />
4) Dr. Leon Sculy. Profesoru definitivu la Catedra<br />
de Clinica Chirurgicala si Ophtalmologica numitu<br />
in 22 lulie 1886.<br />
5) Dr. Gabriel Socor. Profesoru definitivu la Catedra<br />
de Physiologie. Numitu in 7 Decembre 1886.<br />
6) Dr. Emanuel Biegler. Profesoru definitivu la<br />
Catedra de Chimia Medicala si Pharmacologia. Numitu<br />
in 16 Noembre 1886.<br />
7) Dr. L. Suss. Profesoru definitivu la Catedra<br />
de Clinica Medicala dermathologica si Syphilitica. Numitu<br />
26 Februare 1887.<br />
8) Dr. Gonstantin Thiron. Profesoru definitivu<br />
la Catedra de Pathologia Generala si Therapia. Numitu<br />
in 5 lunie 1891.<br />
9) Dr. Miha.il Cernea. Profesoru definitivu la Catedra<br />
de Pathologia Interna. Numitu 16 Febr. 1891.<br />
10) Dr. Gheorghe Bogdan. Profesoru definitivu la<br />
Catedra de Medicina legala. Numitu in 20 Noemb. 1892.<br />
11) Dr. Gheorghe Eojnifd. Profesoru definitivu
— 56 —<br />
la Catedra de Hygiena. Numitu la 1 lanuarie 1893.<br />
12) Dr. Zamfir Samflrescu. Profesoru definitivu<br />
la Catedra de Anatomia Topografica si Medicina operatorie.<br />
Numitu in 18 Februare 1893.<br />
13) Dr. Emil Puscariu. Profesoru definitivu la<br />
Catedra de Hystologie. Numitu la 16 lunie 1893.<br />
14) Dr. Vasile Bejan. Profesoru provisoriu la Gate<br />
dra de Clinica obstetricala. Numitu in 1 lunie 1895.<br />
15) Dr. Leon Cosmovici. Profesoru suplinitoru<br />
la Catedra de Zoologia Medicala. Numitu in 1 Aprilie<br />
1893.<br />
16) loan G. Stravoka. Profesoru suplinitoru la<br />
Catedra de Fisica Medicala. Numitu in Aprilie<br />
1893.<br />
17) Alexandru Popovici. Profesoru suplinitoru la<br />
Catedra de Botanica Medicala. Numitu in Noemb. 1895.<br />
PHOGHAMELE<br />
Facultaflor de dreptfl, de lilere, de stiinji si medicinS
PROGRAMA FACULTATEI DE DREPTU<br />
pentru anulii Scolariu 1896—97.<br />
CURSURILE PROFESORII PILELE SI ORELE<br />
A n u I u I<br />
Dreptulu romanu<br />
Dreptulii penalu si procedura penala<br />
Dreptulu naturale*<br />
Dreptulu civilu (Persoanele si Bunurile).<br />
Economia politica<br />
A n u I u II<br />
Procedura civila<br />
Dreptulu international^ publicu<br />
Dreptulu romanu<br />
Dreptulu Constitutionals<br />
Dreptulu civilu (Succesiunile si Donatiunile)<br />
Medicina legala<br />
A n u I u III<br />
Dreptulu Internationalu privatu<br />
Dreptulu Comercialu<br />
Dreptulu administrativu<br />
Dreptulu civilu (Obligatiunile)<br />
D-lu loan Burada<br />
„ loan Tanoviceanu<br />
„ Petru Missir<br />
„ Stefanu Sendrea<br />
„ Giorgie Radu<br />
D-lu loan Tanoviceanu<br />
„ Petru Missir<br />
„ Stefan Longinescu<br />
„ Giorgie A. Urechia<br />
„ DimitrieAlexandrescn<br />
„ Dr. Giorgie Bogdan<br />
D-lu Petru Missir<br />
„ Vasile Demetriu<br />
„ Giorgie A. Urechia<br />
, Matei Cantacusinu<br />
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 8—9 ore a. m.<br />
Marble, Joile si Sambetele de la 8—9 ore a. m.<br />
Lunile si Mercurile de la 9—10 ore a. m.<br />
Marble, Joile si Sambetele de la 10—11 ore a. m.<br />
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 10—11 ore a. m.<br />
Martile, Joile si Sambetele de la 8—9 a. m.<br />
Lunile si Mercurile de la 8—9 ore a. m.<br />
Martile, Joile si Sambetele de la 9—10 ore a. m.<br />
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 9—10 ore a. m<br />
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 10—11 ore a. m<br />
Martile, Joile si Sambetele de la 4 6 ore p. m.<br />
Lunile si Mercurile de la 8—9 ore a. m.<br />
Martile, Joile si Sambetele de la 8-9 ore a. m.<br />
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 9—10 ore a. m<br />
Marble, Joile si Sambetele de la 9—10 ore a. m.<br />
So voru trece trci csamiue de Dreptulu Civilu : esamenulu I-iu va cupriiulc l'( rsoiielc si Buinmlp, alu Il-lea Succcsliinilc .si Donathmile, si alu<br />
II [-lea Obligatiunilc.<br />
D-lii profesor Giorgio Urecliic va face cursnlu rte Dreptulu coiustitntionnlu si admhiittrativii la studontiT din amvu II si III intruniti in aceiasi<br />
sala si aceiasi ora. Aiml acesta va face cursutu de Droptu Administrativu, urmaiidu a face nuulii viotnrii cursulu de dreptu constitutionale.<br />
l>-lu profesor I'etru Missir va face cursulu de Dreptu Internationale publicu si privsitu la student!! anului II si III, mtriiniti in aceiasi sala si<br />
aceiasi ora.<br />
D-lu profesoru loan Tanoviecanu va face acestu anu eursulii de legislatiuue criminale la studontii anului I si II, urmandu a face auulu viitoriu<br />
cursulu de procedura civila.<br />
Ksameuilc voru insepe de la 1 Octombrie 1396, urmand a face anulii viitoriu cursulu de dreptulu constitutional.<br />
Cursurile voru incepe la 14 Octombrie 1896 si vorfi urma in dilule si orelo aratate prin acesta programa.<br />
Acesta programa s'afi votatu de consiliulu Facultatii Juridicc in sediuta de la ^5 Septembrie 1896.<br />
Decanu: G. A. URECHIA.<br />
CO
Istoria Romanilor<br />
Istoria si Literatura Latina<br />
Limba si Literatura Franceza<br />
Istoria si Literatura Elina<br />
Psichologia, Pedagogia si Estetica<br />
Literatura Romans.<br />
Filologia Romana<br />
Etica si Istoria Filosofiei<br />
Istoria Universala Critica<br />
Istoria Filosoflei Moderne si Logica<br />
Istoria Vechie cu sciin^ele auxiliare<br />
Archeologia si antichita|ile.<br />
Decanul Facultatii<br />
I. CARAGIANI<br />
OBIECTELE<br />
Zoologia si Fisiologia animala<br />
Morphologia auimala<br />
Botanica<br />
Mineralogia<br />
Fisica<br />
Chimia anorganica<br />
Chimia organica<br />
Geometria analitica<br />
Calcululu Diferen|ialu<br />
Geometria discriptiva<br />
PROGRAMA FACULTATEI DE LITERE<br />
pe anulu scolariu 1896—97.<br />
A. D. Xenopol<br />
A. Densusanu<br />
St. Qr. Vergolici<br />
I. Caragiani<br />
I. Gavanescul<br />
A. Vizanti<br />
A. Philippide<br />
C. Leonardescu<br />
A. D. Xenopol<br />
P. P. Negulescu<br />
P. Rascanu<br />
T. Antonescu<br />
PR TATli DE S<br />
pentru aiiulu scolariu 1896 — 97.<br />
integralu<br />
Mecanica Eafionala si aplicata<br />
Astronomia §i Geodesia<br />
Algebra super, si Teoria Func^iunilor<br />
Geologia<br />
Conferinp de matematici elementare<br />
si aplica^iuni de Geometria Analitica<br />
§i Algebra superioara.<br />
Conf erin^i de calcululu dif erentialii si<br />
integra]ii pentru studen|il de la Sec-<br />
^iunea, Stiin^ilor flsice si conferin^i<br />
de fisica matematica<br />
Decanu Facilitate?<br />
C. CLIMESCU<br />
PRO FES OKI!<br />
Dr. L. C. Cosmovict<br />
Paul Bujor<br />
A. Popovici<br />
Jnsiircinatti cu suplinirf-a<br />
V. G. Bu^ureanu<br />
Itisarcinatu cu supliniroa<br />
I. G. Stravolca<br />
Petru Poni<br />
Bnpliuit prin 1)1. A. Obregia<br />
Anastase Obregia<br />
C. Climescu<br />
A. Mauescu<br />
Victor Costin<br />
Mil^iade Tzoni<br />
N. Culiann<br />
I. D. Rallet<br />
* * * *<br />
P. N. Culiauu<br />
D. Hurmuzescu<br />
Luni 9-10. Marti 10-11 a. m.<br />
Mercuri 9—10, Vineri 9—11 a, m.<br />
Luni si Vineri 2—3.<br />
Maitl, Joi, Sambata, 2—3 p. m.<br />
Mercuri si Sambata 10—11.<br />
Luni, Mercuri si Vineri 3—4.<br />
Lunia si Joia de la 10—11.<br />
Marti, si Joi, 3—4<br />
Luni si Vineri de la 4—5<br />
Marti, Joi ?i Sambata de la 4—5.<br />
I L E L E S I 0 E E L E<br />
Luui sFMercuri oare 9'/a H<br />
Lucrari practice in tote dilele<br />
Mar^i §i Vineri oara 8'/2<br />
Lucrari practice Mercuri lie la 1—5<br />
Mar^i, Joi, §i Sambata oara l''a—2'/2<br />
Lucrari practice Marti si Joi dt; la oara 2 jum.—5 p. in.<br />
Luni §i Vineri oara 4—5 1 /.,<br />
Ijilcrun practice Sambata de la 6ra 1 iuainte<br />
Luni, Mercuri §i Vineri 1—2<br />
Lucrari practice Marti si Joi de la 1 iuainte<br />
Mar^i si Sambata de la 10—11'/a<br />
Lucrari practice Liini wi Joi de la oara 1 jum.—5<br />
Joi 10—11'I, a.' m. si Vineri 2—3'I2<br />
Lucrari practice Mercuri eara Ijuin.—6'«i Vineri 2—3jiim—6<br />
Luni, Mercuri oara 9'/2—11<br />
Luni, Joi §i Vineri oara 10—11<br />
Joi 1—2'/3 (anul I), 3 1 3—5 (anul II)<br />
Lucrari ^ralice Joi 2 jmu.—'! jum. (anul 1 si II)<br />
Mar^i, Mercuri si Sambata oara 10—11<br />
Luni oara 8—9: Mar^i §i Vineri oara 3—4<br />
Algebra Sem. I. Luni 8—9'/2 Joi 9—10'/2<br />
Alg. §i Teoria Funct- Sem. II. aceleasi ore.<br />
Mar^i, Joi si Sambata oara 8—9<br />
OS<br />
o
OBIECTELE<br />
Anul I<br />
A*auomui descriptiva<br />
rvunllli<br />
Idem<br />
Chimia medicala<br />
Physics medicala<br />
Zoologia medicala<br />
Botanica medicala<br />
Anul II<br />
Anatomia descriptiva<br />
Physiologia<br />
Histologia<br />
Anul III<br />
Anatomia pathologica<br />
Pathologia externa<br />
Pathologia interna<br />
Medic, operatorie<br />
Anat. topografica<br />
Anul IV<br />
Pharmacologia si<br />
Therapeutica<br />
Pathologia si Therapia<br />
generala<br />
Medicina legal;! si<br />
toxicologia<br />
Hygiena si Politia<br />
sanitara<br />
Obstetriea<br />
Auul III, IV ?i V<br />
Anul I<br />
Anul II<br />
Anul III<br />
ZILELE<br />
Luni, Merc., Vineri<br />
Marti. Joi, Sambat<br />
Mercuri, Vineri<br />
Mercuri, Vineri<br />
Marti<br />
Luni<br />
Luni, Merc., Vineri<br />
Mar$I, Joi, Sambat.<br />
Luni, Merc., Vineri<br />
Lunl, Mercuri<br />
Marfi, Joi, Samb.<br />
Marti, Joi, Samb.<br />
Marti, Joi<br />
Marti, Vineri<br />
Luni. Merc. Vineri<br />
Marti, Joi, Samb.<br />
Luni Merc. Vineri<br />
Marti, Sambata<br />
PROGRAMA FACULTATEI DE MBDICINA<br />
pe anulii seolariu 1896—97<br />
ORELE<br />
10—11 a. m.<br />
2—3 p. m.<br />
8—9 a. m.<br />
9—10 a. m.<br />
10 3 4-12 a. m.<br />
8'/2— 10a. m.<br />
10—11 a. m.<br />
4 — 5 p. m.<br />
4 — 5. p. m.<br />
3—4 p. m.<br />
4 — 5 p. m.<br />
3 — 4 p. m.<br />
1— 2 3 J4 p. m.<br />
2 — 3 p. m.<br />
4 — 5 p. m.<br />
4'',-5V4 p. m.<br />
3—4 p. m.<br />
fji/rGVip.m.<br />
PROFESORII<br />
Dr. A. Peride prof. def.<br />
„ V. Imerwoll prosector<br />
„ E. Riegler prof. def.<br />
„ I. G. Stravolca pr. def<br />
„ L. Cosmovici prof, def<br />
„ Al. Popovici prof, supl<br />
„ A. Peride prof. def.<br />
„ G. Socor prof. def.<br />
„ E. Puscariu prof. prov.<br />
„ V. Negel prof. def.<br />
„ C. Bottez prof. def.<br />
„ M. Cerne prof. def.<br />
„ Z. Samfirescu pr. def.<br />
„ E. Riegler prof. def.<br />
„ C. Thiron prof.'def.<br />
„ G. Bogdan prof. def.<br />
„ G. Rojnita prof. def.<br />
„ V. Bejan prof. prov.<br />
MATERIA CE SB VA PREDA<br />
Miologia si splancnologia<br />
Osteologia si arthrologia<br />
Chimia medicala si biologica<br />
Gravitatea, acustica, caldura, optica si electric.<br />
Zoologia medicala<br />
Botanica medicala<br />
Miologia si splancnologia<br />
Nutri^iunea<br />
Histologia generala specials si embriologia<br />
Boalele de ficat. Boalele sangelui a eiicophaluliii si aie<br />
ineiiingelorii.<br />
Notium de pathologic chirurgicala. Boftlele chirur^ieale alo<br />
eapului si gatului.<br />
Boalele eordului si arterielor.<br />
Legaturl, amputatil, resectii si operatii speciale.<br />
Antiseptieele. Moditieatoriile aparatulul digestiv. Aneste-<br />
Ktiologia, procese inorbide, aemeioiogia, nosografia si the-<br />
Goneralitati. Moartea subita, atentaturi la pudoare, asiicsii<br />
inediciiia legala montala.<br />
Ilig. gener. AHmcnte si banturi. Imbracamintea. ExercitiT<br />
si repaos Hig. speciala : grupele antropologioe, ctniee, hyg.<br />
infuiitila, scolara, industriala, militara si urbana. Apoi<br />
lespre boliiavi si boale ; si in fine legislatia si politia sanitara.<br />
Theoria obstetricala : embriogenia ; gra'viditatea'; parturitia,<br />
si lehuzia physioiogica si pathologica.<br />
C 1 n c e<br />
Dl. Dr. L. Scully prof. def. va face Marti si Sambata de la 10 la 11 a. m lectium de Clinica Chirurgicala<br />
si ophtalmologica. (§ef. de Clinica D. Dr. Negura).<br />
„ „ L. Buss prof. def. va face Luni, Mercuri si Vineri de la 10 la 11 in Spitalul Sf. Spiridou<br />
lectiuni de Clinica medicala, dermatologica si syphilitica. (Sef. de Clinica D. Dr. Stihi<br />
„ „ V. Bejan prof. def. va face Joi de la 10 la 11 a. m. in Irist. Gregorian lecthm! de Clinica<br />
obstetricala (S,ef de Clinica D. Dr. G. Antoneseu)<br />
D-nii Ijefi de Clinica vor face contra-mzita la oarele 5—6 p. m.<br />
L u c T a r i P r a c t i c e<br />
Disee£itme Luni, Mercuri Vineri de 12-4 p. m. si Mar{i, Joi Sambata de la 8—12 a. m. la Institutul<br />
Anatomic sub conducerea D-lui Prof. A. Peride si a D-lor : Proector V. Imerwoll, Preparator<br />
St. Gr. Bejanariu.<br />
Chimie Joi de la 4—5 p. m. in localul Laboratorului sub conducerea D-lui Prof K. Riegler, si a<br />
D-lui Asistent Dr. Lebell.<br />
Disectiune Luni, Mercuri Vineri de la 12—4 p. m. si Marti, Joi Sambata de la 8—11 a. m. la Inst.<br />
Anatomic sub conducerea D-luI Prof. A. Peride si a D-lor : Prosector Dr. V. Imerwoll, Preparator<br />
Dr. St. G-r. Bejanariu.<br />
Phisiologia Mercuri, Vineri de la 8—10 a. m. in localul Facultatei sub conducerea D-lui Prof. G.<br />
Socor si aD-lui Asistent D-rand D. Niculescu.<br />
Histologia Marti, Sambata de la 1—2 jum. p. m. in localul Laboratorului sub conducerea D-lui Prof.<br />
E. Puscariw si a D-lui Asistent D-rnd Moisiu.<br />
Anatomia Pathologica Vineri de la 1—4 p. m. in localul Laboratorului sub conducerea D-lui Prof. V.<br />
Negel si D-lui Preparator Dr. Al Pilescu.<br />
Medicina operatorie Sambata de la 1—3 8 ,'4 p. m. la Inst. Anatomic sub conducerea D-lui Prof. Z.<br />
Samjirescu si a D-lor: Asistent Dr. Solomovief, Preparator D-rul Herariu.<br />
. . TT7 / Pharmacologia si Therapeutica Mar$i de la 1—2 p. m. in locul Laboratorului sub conducerea D-lui<br />
Anui IV \ Prof. jy. niggle,, gj a D-lui Asistent Dr. Lebel<br />
Anill III IV §i V Stagiu. in Spitale in fie-care zi de la 8—10 a. m. dupa repartitia facuta de Decanat.<br />
Decan, Dr. L. Russ. Secretar, A 7 . Vicol.<br />
oo
— 64 —<br />
PROFESORII ONORIF1CP)<br />
1) Neculai lonescu. Fostu profesoru de Istoria<br />
Universald Criticd, Medie $i Modernd.<br />
2) Stefan Emilian fostu profesoru de Geometria<br />
descriptivd. Numitu in 5 Noembrie 1860. Absolventu<br />
•premiatu alu Cursului de Architecturd de la Academia<br />
ces. reg. din Viena, 31 lulie 1845. Nascutu in 8 /20<br />
Augustu 1819, in comuna Bontzida, comitatul Doboca,<br />
Transilvania. Pusu in retragere dupa unu serviciu de<br />
32 de ani.<br />
*) In virtutea legei din 1892 pentru modificarea art. 8 al leei<br />
din 6 Martie 1883, profesprulti pusu la retragere pastreaza titlulii<br />
te profesoru onorificu. Celu dinteift din corpulu profesoralu universitariu,<br />
pus in retragere in urma proprei sale cereri, a fost Dl. Neculai<br />
lonescu dupa unu profesoratu de 40 de ani in invat
- 66 —<br />
55. Gheorghe Florescu 84.<br />
56. Gh. Nica 85.<br />
57. Gh. V. Tataru 86.<br />
58. Gh. Teodorescu 87.<br />
59. Grigore Arghir 88.<br />
60. Gr. Gr. lamandi 89.<br />
61. Gr. Vaideanu 90.<br />
62. loan Apostol 91.<br />
63. loan Leatris 92.<br />
64. loan N. Popovici 93.<br />
65. Laurentiu Florantin 94.<br />
66. Mihail Carp 95.<br />
67. Nicolae A. Calerghie 96.<br />
68. Octav Velciu 97.<br />
69. Pericles Popescu 98.<br />
70. Titus Laptes 99.<br />
71. Vasile Busila 100.<br />
72. Virgil Stauceanu 101.<br />
73. Victor Stamatopol 102.<br />
ANUL III 103.<br />
74. Alexandra Macarescu 104.<br />
75. Alexandra Tiron 105.<br />
76. Aristide Pantazi 106.<br />
77. Benedict Ticamis 107.<br />
78. Dimitriu Adam 108.<br />
79. Dim. Belort 109.<br />
80. Dim. Cihodariu 110.<br />
81. Dim. Longinescu 111.<br />
82. Eduard Kacovita 112.<br />
83. Gheorghe Codrescu<br />
Gh. C. loan<br />
Gh. Spiridon<br />
Gh. Vranceanu<br />
Haim Sigler<br />
loan Luca<br />
I. N. Ornescu<br />
1. G. Vasilcu<br />
Mihel Haimovici.<br />
Nicolaie Ursian.<br />
N. Vasiliu<br />
Panaite Bogdan<br />
Panaite Botez .<br />
Vasile Atanasiu<br />
Vasile Constantinescu<br />
Vasile Miclescu<br />
Vasile Popescu<br />
Constantin Bujoreanu<br />
Dimitrie Mogor<br />
Dim. Stoianovici<br />
Gheorghe Stefanescu<br />
lulius Kanner<br />
Laurentiu Roiu<br />
Mihail Varnav-Liteanu<br />
Alexandra Giurcaueanu<br />
loan Simionescu<br />
loan Vaculeanu<br />
Isac Poper<br />
Vasile Cernatescu<br />
loan Mihailescu<br />
67 —<br />
Facultatea de Litere<br />
1. Semiramisa Dimitriu 33. Constantinescu Gab. audi.<br />
2. Maria Carp 34. Stamboleanu Vasile „<br />
3. Elena Anastasiu 35. Natalia Botezatu<br />
4. Natalia Popescu 36. Aneta Savulescu<br />
5. Cornelia Neculau 37. Fany Schwartz<br />
6. Adriana Culianu 38. Virginia Stan<br />
7. Elena Brandia 39. Calipso Dimitriu<br />
8. Elena Manoilescu 40. Elena Negruzi<br />
9. Elisa Haretu 41. Maria Livescu<br />
10. Aglaia Belici 42. Ortansa Georgescu<br />
11. Maria Popescu 43. Clemanta Pilescu<br />
12. Agripina Bordeanu 44. Madelena Codrescu<br />
13. Eugenia Simionescu 45. Lambrior Constantin<br />
14. Ecaterina Vasiliu 46. Dobias Gheorghe<br />
15. Emilia Calciu 47. Mighiu Constantin<br />
16. Braileanti Mihai 48. Florescu Gheorghe<br />
17. Hoisascu Alex. 49. Barzu Alex.<br />
18. Swiecinski Gheorghi 50. Pascanu Eusebiu<br />
19. Belissimus Flor 51. Belort Dimitrie<br />
20. Leatris loan 52. lamandi Grigore<br />
21. Cimpeanu M. Elizeu 53. Grigoriu loan<br />
22. Codreanu Mihai 54. Volanschi Dimitrie<br />
23. Eraclide Xenofon 55. Sava Ariton<br />
24. Sachelarescu Const. 56. D-ra Henrieta Henfescu<br />
25. lonescn N. Dimitrie 57. Ecaterina Ladico<br />
26. Stoica Alex. 58. Maria Lazarescu<br />
27. Pandele Gheorghe 59. Aspasia Saghinescu<br />
28. Draganescu Gheorghe 60. Adela Virlanescu<br />
29. Popovici Vasile 61. Natalia Zapan<br />
30. Stefanovici Alex. 62. Maria Draganovici<br />
31. Paras Stefan 63. Maria Coroi<br />
32. Georgescu N. Gheorghe 64. Maria Belici
65. Elena Nanu<br />
66. Clementa Climescu<br />
67. Victoria Tereuzescn<br />
68. Victoria Constantinescu<br />
69. Adela Borcea<br />
70. Mina Gheorghiu<br />
71. Florica Botez<br />
72. loan Gheorghe<br />
73. Longhinescu Dimitrie<br />
74. Vangheli Teodor<br />
75. Constantinescu Vasile<br />
76. Bogdan Panaite<br />
77. Siegler H.<br />
78. Voinescu Dimitrie<br />
79. Spiridon Gheorghe<br />
80. Menciu Cesar<br />
81. Ursulescu Lascar<br />
82. Dobrea Constantin<br />
83. Lucia A. Septelici<br />
1. Eugenia Crassu<br />
2. Spiridon I. Gheorghe<br />
3. Ecaterina Constantiniu<br />
4. Pantazi Aristide<br />
5. Voinescu Dimitrie<br />
6. Ema Mavrodin<br />
7. Sofia Tuduri<br />
8. Irena Ursu<br />
9. Agatia Neculau<br />
10. Botez M. Grigorie<br />
11. Climescu M. Constantin<br />
12. Mandru Vasile<br />
13. Petrovici loan<br />
14. Costachescn Neculai<br />
— 68<br />
84. Eugenia Castanu<br />
85. Stupkanu Constantiii<br />
86. Stefanescu Constantin<br />
87. Sibi losef<br />
88. Rosu Grigore<br />
89. Petrovanu Dimitrie<br />
90. Alice Ghenovici<br />
91. Elena Nedelschi<br />
92. Natalia Dogaru<br />
93. Eadovici Constantiii<br />
94. Popovici X. loan<br />
95. Botez Constantiii<br />
96. Constantinov Emil<br />
97. Pamfil Dimitrie<br />
98. Radovici M. loan<br />
99. Popescu loan<br />
100. Budu Glieorghe<br />
101. Nica Gheorghe<br />
102. Lucia Sturdza<br />
Facilitates de §tiinti<br />
15. Busila Vasile<br />
16. Gheorghiu Mina<br />
17. Roman loan<br />
18. Maria Gr. Gheorghiu<br />
19. Arestia Curcumeli<br />
20. Grigoriu loan<br />
21. Zilberman Max<br />
22. Cihodariu Aneta<br />
23. Melania Vereanu<br />
24. Eugenia Pamesu<br />
25. Neculau I. Constantiii<br />
26. Bazxeli I. Marian<br />
27. Bobulescu Constantin<br />
28. Botez Engeniu<br />
I<br />
I u<br />
— 69 —<br />
29. Calapod Leon<br />
53. Margineanu Natalia<br />
30. Protopopescu Natalia 54. Simionescu Eugenia<br />
31. Lupu Maria<br />
55. lonescu Safta<br />
. 32. Antipa V. Dimitrie capit. 56. Iliovici Avram<br />
33. Columb August sublocot, 57. Zapan Ecaterina<br />
34. Vincler A. Emil ^L^ 58. Popescu loan<br />
35. Poni Lucia<br />
59. Poni Alexandra<br />
- 36. Stamatin Mihai 60. Neculau Cornelia<br />
37. Popescu Constantin 61. Codrescu Madelena<br />
.— 38. Stavrat Elena<br />
62. Ni^escu Richard<br />
- 39. Cristea A. Dima 63. Calcantraur Ecaterina<br />
r- 40. Patriciu Neculai 64. Arhiri C. loan<br />
-. 41. Volanschi Dimitrie 65. Elizei Mizei Campean<br />
- 42. Teodorescu Gheorghe 66. Serghi Vasile<br />
43. Vallescu Gh. Gheorghe 67. Adamovici D. Neculai<br />
- 44. Pallade Maria 68. David Idel<br />
^ 45. Cadere M. Dimitrie 69. Macarov loan<br />
. 46. Stefanescu Maria 70. Duzescu Gheorghe<br />
47. Scripca loan<br />
71. Popovici Constantin<br />
. 48. Vasiliu Natalia 72. Menciu Lucre^ia<br />
49. Braileanu Mihai 73. lonescu Mihai<br />
50. Draghici Ecaterina 74. Varlanescu Justinian<br />
51. Festila Maria<br />
75. Bordeanu Agripina<br />
52. Cernovodeanu Ema 76. Popescu Natalia<br />
1. Axelrad Moritz<br />
2. Blumenfeld Caiman<br />
3. Condopol Dimitrie<br />
4. David Idel<br />
5. lenachescu Neculai<br />
6. Eigher Simon<br />
7. Fridman Leon<br />
8. Heinrich Leon<br />
9. Ladico Ecaterina<br />
Facilitated de Medicina<br />
10. Laptes Neculai<br />
11. Ornstein David<br />
12. Popovici Vasile<br />
13. Pzepilinschi Albin<br />
14. Zilberstein L. Isidor<br />
15. Septilici Andries A. Hie<br />
16. Swicinschy Gheorghe<br />
17. Nimereanu H. loan<br />
18. Tanasescn loan
— 70<br />
19. Tautu loan<br />
20. Ticamis Alexandra<br />
21. Veissman Avrara<br />
22. Landau Mayer<br />
23. Constantinescu S. Const.<br />
24. Festiia Maria<br />
25. Popovici Cezar<br />
26. Ananiescu C. Alexandra<br />
27. Barber Max<br />
28. Braileanu Constantin<br />
29. Bobulescu Constantin<br />
30. Carp Oisie<br />
31. Fenster Moritz<br />
32. Ghinsberg Mendel<br />
33. Hoisie sin Avram<br />
34. Lupescu Gheorghe<br />
35. Polingher Leon<br />
36. Sava D. Constantin<br />
37. Waldstein Bercu<br />
38. Wexler Solomon<br />
39. Braescu Vasile<br />
40. Braescu Elena<br />
41. Stiubei Dimitrie<br />
42. Gaigher lacob<br />
43. Voinescu Gheorghe<br />
44. Visoschy C. Eugen<br />
45. Gafencu Mihail<br />
46. Bacal Haim<br />
47. Caufman Haim<br />
48. Grossi Israil<br />
49. Haimovici Michel<br />
50. Leibovici Avram<br />
51. Lendelhender Lupu<br />
52. Lupu Neculai<br />
53. Macarovici Aspasia<br />
54. Naftulovici lancu<br />
55. Orn§tein Bercu<br />
56. Popovici Teodor<br />
57. Ripeanu Dimitrie<br />
58. Segal Bercu<br />
59. Stenner B. Teofil<br />
60. Tirer Nachman<br />
61. Haim Vainer<br />
62. Waissman Simon<br />
63. Vranceanu Petru<br />
64. Wexler Debora<br />
65. Zaharia Osias<br />
66. Draghici Gh. loan<br />
67. Sava N. Gheorghe<br />
68. Valeanu loan<br />
69. Trancu Maria<br />
70. Ghellerter Litman<br />
71. Botez I. Gheorghe<br />
72. Densusianu Elena<br />
73. Chinezu Neculai<br />
74. Bayer Max<br />
75. Blasian Paul<br />
76. Anastasescu Maria<br />
77 Popescu loan<br />
78. Tenenbaum Berman<br />
79 Fridman Herscu<br />
80. Hand losif<br />
81. Gribonschy Vasile<br />
82. Haim David<br />
83. Lupescu Stefan<br />
84. Spigler Moisa<br />
85. lamandi Telemac<br />
86. Savin Alexandra<br />
87. Calugareann Dimitrie<br />
88. Motoc Lucia<br />
89. Auerbach Strul<br />
90. Bellort Alexandru<br />
91. Constantinescu Gh.<br />
92. Dimitriu S. Vasile<br />
93. Doca Victor<br />
94. Donat August<br />
95. Flinghenbaum Solomon<br />
96. Fenster David<br />
97. Gliikman I. Hersi<br />
98. Goldemberg Roza<br />
99. Granett Adolf<br />
100. Heller Itie<br />
— 71 —<br />
101. Her^covitz Mendel<br />
102. Iliescu Andrei<br />
103. Moga loan<br />
104. lonescu Neculai<br />
105. Niculescu Dimitrie<br />
106. Rabinovici Bernard<br />
107. Schertzer lulius<br />
108. Segal Albertina<br />
109. Stamer Peritz<br />
110. Stenerman Avram<br />
111. Moisiu Gheorghe<br />
112. Vasiliu Dimitrie
Licentiafii Facilitation de drept, litere §i §tiinfi din la$i.<br />
din anulu 1896—97.<br />
1. Nicolaie I. Albu<br />
2. Const. Langa-Rascanu<br />
3. G-heorghe L. Diraitriu<br />
4. Grheorghe Codrescu<br />
5. loan Vasiliu<br />
6. loan Atanasiu<br />
1. Maria Prodrom<br />
2. Eleonora Stratilescu<br />
3. Timus Dimitrie<br />
4. Dragomir State<br />
5. Dimitrescu Vasile<br />
6. Mitescu Hie<br />
1. Tisescu C. Neculai<br />
2. Elena Cancicov<br />
Facultatea de Dreptu.<br />
7. Titu Popovici<br />
8. Vasile Andriescu<br />
9. Gheorghe Popovici<br />
10. Vasile Podoleanu<br />
11. Octav Lovinescu<br />
12. Constantin Sterea<br />
Facultatea de Litere.<br />
7. Patrascanu Dimitrie<br />
8. Densusianu Alexandra<br />
9. Densusianu Elisa<br />
10. Sava Neculai<br />
11. Luca loan<br />
12. Vasilcu loan<br />
Facilitated, de §tiinti.<br />
3. Badarau Teodor<br />
4. Bogdan Petru<br />
73 —<br />
DOCTORII FACULTATIl DE MEDICINA DIN<br />
din anulu 1896—87.<br />
1. Gutzu loan<br />
2. Bayer Caiman<br />
3. Sfartz Herman<br />
4. Weissman Lazar<br />
5. Milian Mauriciu<br />
6. M&gardici Cristofor<br />
7. Fabini Eduard<br />
8 Moisa Leiba<br />
9. Eascanu losub Avram<br />
10. Herariu Dimitrie<br />
11. Spirt Ific<br />
12. Tomitza Mardare<br />
Numerulu Studenfiloru celor patru facultdfi m<br />
anulu scalariu 1886—97.<br />
Facultatea de drept .<br />
Facultatea de litere .<br />
Facultatea de stiinfi.<br />
Facultatea de medicina<br />
Licen^iap in drept<br />
Licentiatl in litere<br />
Licen^ia|;l in sciin^e .<br />
112<br />
102<br />
76<br />
112<br />
12<br />
12<br />
Doctor! in medicina<br />
12<br />
TOTAL 442<br />
4
Instituted Universitare Speciale<br />
Scoa-la,<br />
Pe anulu 1896—97.<br />
Personalulu Administrativu<br />
Directoru Aurelian Manescu. Licen^iatu in stiin-<br />
^ele Matematici. Prof. Universitaru.<br />
Subdirectoru Emil Brlul. Licent-iatu in Matematici.<br />
Profesoru.<br />
Secretaru §i Veghetorii de ordine. N. Pivmceriu. Licentiatu<br />
in Matematici. Profesoru.<br />
Paul Bujor.<br />
Dr. L. Cosmovici.<br />
Victor Costin.<br />
Ar. Densuisiami.<br />
C. Leonardescu.<br />
A. Manescu.<br />
A. Xaum.<br />
A Obreja.<br />
M. Tzoni.<br />
§t Vargolici<br />
A. D. Xenopol.<br />
Personalulu Didacticu<br />
Repetitoru de Geologie.<br />
Conferentiarii pentru §tiinti Natnrale.<br />
Repetitoru pentru Algebra Superioari<br />
§i Geometria Analitica, a functionatu<br />
pana in luna lunuarie 1897.<br />
Profesoru suplinitoru de limba latina<br />
si germana.<br />
Conferentiaru pentru Filosofie, Pedagogic<br />
§i Didactica.<br />
Repetitoru pentru calcululu diferentialu,<br />
integralu si teoria func^iuniloru.<br />
Profes. suplinitoru de limba francezii.<br />
Conferen|iaru pentru ^tin^ele Fizico-<br />
Chimice.<br />
Coferen(iaru pentru Matemateci.<br />
Conferentiaru pentru limba Elina.<br />
Conferentiaru pentru Istoria Universala<br />
§i literature! romine<br />
1.<br />
2.<br />
3.<br />
4.<br />
5.<br />
6.<br />
7<br />
8.<br />
9.<br />
10.<br />
11.<br />
12.<br />
13.<br />
14.<br />
15.<br />
16<br />
17.<br />
18.<br />
19.<br />
20.<br />
21.<br />
22.<br />
•23<br />
24.<br />
25.<br />
26.<br />
27.<br />
28.<br />
29.<br />
Elevii Scoalei Normale Superioare<br />
pe anulu 1896—97.<br />
Botez C. Sec^iunea istorica-literarS<br />
Budu Gli. Idem<br />
Constantinov Emil Idem<br />
Dimitrescu V. Sectmnea Filosofica-Istorica<br />
Dobrea C. Idem<br />
Lovinescu Octav Idem<br />
Pamfil D. Sec^iunea Literara-Istorica<br />
Patrascanu D.<br />
Petrovici Gh.<br />
Petrovanu D.<br />
Popescu I.<br />
Popovici I.<br />
Radovici M.<br />
Rosiu Gr.<br />
§tefanescu I.<br />
Ursulescu Lascar<br />
Aramescu Gh.<br />
Badarau Th.<br />
Constantinescu C.<br />
Costachescu N.<br />
Dima Cristea<br />
lonescu M.<br />
Patriciu N.<br />
Popescu C.<br />
Roman I.<br />
Scripca I.<br />
Stamatin M.<br />
Vasiliu H.<br />
Zaharia H.<br />
Filosofica-Istorica<br />
Literara-Istorica<br />
Idem<br />
Idem<br />
Idem<br />
Idem<br />
Idem<br />
Idem<br />
Filosofica-Istorica<br />
^tiinjele Naturale<br />
Idem<br />
Idem<br />
§tiintele-Matematici<br />
§tiinfele-Fizice<br />
§tin|ele-Matematici<br />
§tiintele-Fizice<br />
Stiintele-Fizice<br />
Stiint ele-Matematici<br />
Stiin^ele Naturale<br />
Matematice<br />
Matematice
Licentiatii Scoalei Normale Superioare<br />
Pe analu 1896—97.<br />
1. Dimitrescu V. Licenfiat in Istorie si Filosofie<br />
2. Patrascanu I).<br />
3. Luca I.<br />
4. Vasilcu<br />
5. Sava N.<br />
6. Badarau Th.<br />
7. Chiriceanu I.<br />
Idem<br />
in Litere<br />
$tiintile Natnrale<br />
Matematici<br />
Instituted Facultatei de Sciinti<br />
1. Cabinetulu de Fisica geiierala<br />
Directoru. 1. G. Stravolca. Doctoru in §<br />
fele fisice. Profesortl definitive de<br />
Fisica generald.<br />
Preparatorily!Conservatoru. Petru Bogdanu. Absolventu al<br />
Facultatei de Stiinfi. Sec^iunea<br />
sciiu^elor fisico-chimice.<br />
Custode mecanicu 1. Smanfticu.<br />
2. Laboratorul de chimia anorgauiea.<br />
Directoru. P. Poni. Licentiatii in sciin^ele<br />
fisico-chimice. Profesoru definitivu<br />
de chimia anorganica. Senatoru<br />
al volegiului universitaru.<br />
Asistentu. P. Boydaml.<br />
Preparatory §i Conservatoril. loan Gheorgltiu. Absolventu al<br />
Scoalei tehnice.<br />
Custode mecanicu. 1. Pupudopoltl.<br />
3. Laboratorulu de chimia organiva.<br />
Directoru. An. Obregea. Doctoru in Sciin^i<br />
fisice, Profesoru definitivu la Catedra<br />
de chimia orgttnicd.<br />
Asistentu. loan Scobai. Licentiatii in Stiintele<br />
fisico-chimice. Suplinitu<br />
prin loan Petrovici absolventu<br />
al Facilitate! de sciinti.<br />
Preparatory,. Vasile Popescu. Licentiatii in Stiintele<br />
fisico-chimice.<br />
4. Laboratorulu de Auatomie, Zoologie §i Fisiologie<br />
com para ta.<br />
Directoru. Leon C. Cosmovici Doctoru in sciintele<br />
naturale. Profesoru de fmitivu<br />
la Catedra de Fisiologie generaid<br />
si comparatd §i de Zoologie.
— 78 —<br />
Asistentu. Mihai Tomida. Licenfiatu in sciintele<br />
naturale.<br />
Preparatoru A. Gorescu. Absolventu al Faculratei<br />
de sciin|i din lasi.<br />
5. Laboratorulu de Botaniea.<br />
Directoru.<br />
A. Popovici. Doctoru in sciinfele<br />
naturale.<br />
$ef de litcrdri<br />
I. E. Constantineanu. Absolventu<br />
al Facultafei de sciinti din lasi.<br />
Preparatoni<br />
M. Stamatin. Absolventu al Facultatei<br />
de sciin^i din lasi.<br />
6. Cabinetul<br />
Directoru<br />
Asistentu.<br />
Preparatoru<br />
de Mineralogie Geologic §i Petrografie.<br />
V. C. Bufureanu. Doctoru in sciintele.<br />
naturale.<br />
Somules Semstos. Licentiatu in<br />
sciinfele naturale.<br />
Elena Carp. Absolventa a Facultafei<br />
de sciinfi din lasi.<br />
7. Laboratorul de Morfologie.<br />
Directoru. Paul Bujor. Doctoru in sciinfele<br />
naturale.<br />
Asistentu. Constantin Chirica. Absolvent al<br />
Facultatii de sciinte.<br />
Preparutoru. D. Hnldei.<br />
Directoru.<br />
Institutele Facultatei de medicina<br />
Prosectoru.<br />
Ajutoru de Anatomie<br />
Preparatorii si Custode.<br />
Mecanicii.<br />
1. Institutul de Anatomie.<br />
Doctoru A. Peride. Profesoru<br />
definitivu la catedra de Anatomie<br />
descriptivd.<br />
Doctoru V. Imerwol.<br />
Doctoru St. Griqoriu<br />
labhi Celeste.<br />
Napoleon Celeste.<br />
2. Laboratorulu de chimie inedicala, Farmacologie<br />
Terapeutira.<br />
Directoru<br />
Asistentu<br />
Preparatory<br />
Doctoru Em. Rieglcr.<br />
Doctoru I. Lebell.<br />
Drd. G. I. Bates.<br />
3. Laboratorulu de Histologie.<br />
Directoru Doctoru E. Puscarin.<br />
Asistentu Doctoru G. Moisiu.<br />
Preparatoru 1. Popescu.<br />
4. Laboratorulu de Fisiologie.<br />
Directoru Doctoru G. Socoi:<br />
Asistentu Drd. D. Niculescu.<br />
5. Laboratorulu de Anatomie patologica.<br />
Directoru Doctoru V. Negel.<br />
Preparatoni Doctoru A. Pilescu.<br />
6. Laboratoruhi de Patologie chirurgicala.<br />
Directoru Doctoru C. Bottez.<br />
Preparatoare Dr. Elisa C. Bottez.<br />
1. Laboratorulfl de medicina operatoare §i anatomia<br />
topografiea.<br />
Directoru. Doctoru Z. Samiirescu.<br />
Asistentu. Herman Solomovici doctorandu in<br />
medicina.<br />
Preparatoru. Dumitru Heraru.<br />
Clinicele<br />
1. Clinica medieala.<br />
Profesoru. Doctoru Lud. Suss.<br />
Asistentu. Doctorulu T. Stihi.<br />
Preparatoru. Drd. Mardar Tomipa.
Profesoru<br />
Asistenfi<br />
Profesonl<br />
Asistentu<br />
- 80<br />
2. Clinica chirurgicala oftalmologica.<br />
Doctoru Leon Sculy<br />
Doctoni N. Negurd, si Dr. N.<br />
Apothecher (onoriflcu).<br />
Cliniea obstetricala<br />
Doctoru F. Bejan.<br />
Doctoru G. Antonescu.<br />
REGULAMENTELE<br />
Facultatilor de dreptii, litere, sciinfi si<br />
me di tin a din I a si.
REGULAMENTULO<br />
Facilitate! Juridice dela Uiiivevsitatea din<br />
CAP. I.<br />
Obiectele ce se propnu in facultatea Juridica.<br />
Art. 1. In facultatea de dreptii se vor face urmatoarele<br />
cursuri:<br />
1. Dreptulu naturalu (Filosofla Dreptului)<br />
2. Dreptulu Roiuanu<br />
3. Dreptulu penalu<br />
4. Dreptulu privatu romanu<br />
5. Dreptulu comercialu.<br />
6. Dreptulu judiciaru(procedura civila si penala)<br />
7. Dreptulu constitu^ionalu<br />
8. Dreptulu administrativu<br />
9. Economia politica si finan^ele<br />
10. Dreptulu gin^ilor (international)<br />
11. Medicina legala<br />
CAP. II.<br />
Dnrata, ordinea §i masura studielor.<br />
Art. 2. Durata studiilor este de trei am.<br />
Art. 3. Anulu scolaru incepe la 15 Septembrie<br />
si se terraina la 1 lulie.<br />
Art. 4. Ordinea si durata studiilor va fl precum<br />
urmeaza :
ANULU I<br />
Dreptulu naturalu (filosofia dreptu] ui)<br />
Dreptulli romanu<br />
Dreptulu penalu si procedura penala<br />
Dreptulu civilu<br />
Economia politica si Finanfele<br />
ANULU II<br />
Dreptulu romanu<br />
Dreptulu civilu<br />
Procedura civila<br />
Dreptulu international!; publicu<br />
Dreptulu constitutionals si Medicina legala<br />
ANULU III<br />
Dreptulu civilu<br />
Dreptulu internationalu privatu<br />
Dreptulu comercialu si Dreptulu administrativu.<br />
Art. 5. Pina la constituirea unei catedre speciale<br />
de Procedura civila, acestu cursu se va propune<br />
de profesorulu de Dreptu si Procedura penala.<br />
Art. 6. Programele generale si speciale ale cursuriior<br />
se vor face in fie-care anu, conformu cu art.<br />
237 legea instructiunei.<br />
CAP. III.<br />
Despre studenfi §i audienti.<br />
Art. 7. In facultatea de dreptu se admit doue<br />
specii de scolarl ; student! si audienti.<br />
Art. 8. Nu vor fl primal ca student! regula^i<br />
de cit acei ce vor produce, conformu art. 264 al legei<br />
— 85 —<br />
de Instructiune, certiflcatulu de terminarea cursurilor<br />
liceale si de trecereaexamenului generalu de maturitate.<br />
Art. 9. Vor fl inscrisi in anulii I de dreptu acel<br />
cari, intrunindu conditiunile art. precedentu, vor presenta<br />
Decanului documentele acompaniate de o cerere<br />
si de plat a taxei de inscrip^iune anuala pentru aceasta<br />
facilitate.<br />
Art. 10. Inscriptiunile in anil succesivi se vor<br />
face probindu-se trecerea de eel pupn al unui examenu<br />
din anulu precedentu si depuindu taxa respectiva.<br />
Art. 11. Taxa celor patru inscrip^iuni anuale<br />
pentru student! se flxeaza conform art. 270 al legei<br />
de instruc^iune.<br />
Art. 12. Vor putea fi dispensati deplatadeinscriptiuni,<br />
precum si de plata taxei de consemnare,<br />
pentru examenele speciale, acei ce se vor distinge<br />
prin studii si buna purtare; dupa decisia consiliulul<br />
facultatei.<br />
Art. 13. Tinerii cari vor dovedi absolvirea a 7<br />
clase liceale si dreptul de a se prezinta la examenulu<br />
generalu de bacalaureatii se vor primi si inscri ca audien^i;<br />
ei nu vor avea insa dreptulu de a depune nici<br />
un examenu pina nu vor dovedi trecerea examenului<br />
de bacalaureatii.<br />
Ei vor plati taxele anuale prescrise pentru stu-<br />
denti.<br />
Art. 14. Inscriptiunile se vor da de catra secretaru<br />
dintr'un registru cu tulpina (a souches), atit<br />
pentru student! cit si pentru audienti.<br />
Epoca pentru luarea inscriptiunilor va fi de la
j<br />
- 86 -<br />
15 Septembrie pina la 15 Octombrie al fie-carui anu<br />
scolaru.<br />
Art. 15. Foaea de inscrip^iune (matricula) va fi<br />
presentata pe fie-care trimestru profesorilor respectivl<br />
cari vor nota frecventarea regulata.<br />
CAP. III.<br />
Despre exameue, grade academice §i comisiunile<br />
examinatrice.<br />
Art. 16. Examenele speciale se vor face dupa<br />
ce se vor fi urmatu cursurile la cari se referesc si vor<br />
fi facute mai inainte de a se presenta cine-va la examenele<br />
de gradul I sau al II-lea.<br />
Art. 17. Examenele speciale se vor face numai<br />
asupra unui obiectu ; cursulu de dreptu civiiu se imparte<br />
in 3 parfi, pentru fie-care parte fiindu unii examenu ;<br />
iaru cursulu de Dreptu romanu se imparte in 2 par^i,<br />
pentru fie-care parte fiindu iarasi cite unu examenu.<br />
Art. 18, Examenele speciale se distribuesc in urmatorulu<br />
modu:<br />
LA FINEA ANULUI I.<br />
1. Dreptulu naturalu (filosofia dreptului)<br />
2. Dreptulu penalu<br />
3. Procedura penala<br />
4. Dreptulu civiiu (persoana si bunuri)<br />
5. Dreptulu romanu<br />
6. Economia politica si finanfele<br />
LA FINEA ANULUI II.<br />
1. Dreptulu romanu<br />
2. Dreptulu civiiu (succesiuni si donajiunl)<br />
I — 87 —<br />
3. Dreptulu interna^ionalu publicu<br />
4. Procedura civila<br />
5. Dreptulu constitutionalu<br />
6. Medicina legala<br />
LA FINEA ANULUI III.<br />
1. Dreptulu civiiu (obligatiunile)<br />
2. Dreptulu internationalu privatu<br />
3. Dreptulu comercialu<br />
4. Dreptulu administrativu<br />
Art. 19. Pentru aceste examene se stabilesc 4<br />
sesiuni: de la 1—30 lunie, de la 15 Septembrie la<br />
15 Octombrie, de la 15 Decembrie la 15 lanuar, de<br />
la 1—15 Martie.<br />
Art. 20. Inscrierile pentru aceste examene se vor<br />
face prin peti^iune catre Decanu., pe linga care se va<br />
alatura matricula si plata consemnarei prevaduta de<br />
art. 270 al legei de Instruc^iune.<br />
Art. 21. Scrutinulu la examenele speciale se va<br />
face dupa o discu^iune, cind s'ar crede oportuna, intre<br />
componen^i! comisiunei examinatrice ; fie-care membra<br />
al comisiunei dispune de (Jece puncte sau voturi, ce<br />
depune in urna.<br />
Art. 22. Examenulii ce va ob^inea sease decimi<br />
din totalul voturilor de cari dispune comisiunea, se<br />
va considera de aprobatii sau promovat. Acelu ce va<br />
ob^inea mai pu^iim, se va respinge.<br />
Acelii ce va ob^inea celii pu|;inu noua zecimi din<br />
voturile de cari pot dispune votan^ii, se va considera<br />
de aprobatii cu unanimitatea legala a voturiloru. In<br />
casulu de unanimitate absoluta a voturilor, comisiunea
— 88 —<br />
va pune la votu declarafianea aprobarei cu lauda, care<br />
se va decide cu unanimitatea votantilor, si care se va<br />
men^iona in certiflcatele sau diplomele relative.<br />
Art. 23. Cine abandoneaza far& ra^iune legitima<br />
un examenu inceputu deja, si cine e respinsu la unit examenii,<br />
nu se va ma! presenta in aceiasi sesiune.<br />
Art. 24. Durata examenului nu va fl mai mica<br />
de trei deci (30) minute.<br />
Art. 25. Comisiunile pentru examenele speciale<br />
se vor compune din trei membri. Vor face parte din<br />
ele profesorulu sau profesorii obiectulul respectivu. Ele<br />
se vor prezida de profesorulu eel mai vechiu ; in casii<br />
cind Decanulu va face parte din comisiune, el o va<br />
presida.<br />
Art. 26. Examenulu de gradulu I sau de licen^a,<br />
prevazutu de art. 271 al legei Instructional, consista<br />
intr'o teza scrisa asupra unul obiectii din cele propuse<br />
in aceasta facilitate, pe care candidatulu o va sus^inea<br />
oralii, respundindu si la cestiunile ce i se voru pune<br />
de jiiriulu examinatoru.<br />
Art. 27. Obiectulu tesei se va trage la sor^i in<br />
presenta Decanului, dupa cererea prealabila a candidatului.<br />
Art. 28. Tesa, dupa ce se aproba de Decanii, se<br />
tipareste si se depune in 20 exemplare la cancelaria<br />
facultatei, celu putinucu doua saptamanl inainte de diua<br />
fixata pentru sus^inerea ei.<br />
Aceasta tesa se va comunica tuturor profesorilor<br />
faculta^ei, cuosaptamina celu pu^inuinaintede esainenu.<br />
Art. 29. La iinele tesei candidatulu va pune cite<br />
- 89 -<br />
o cestiune celii pu^inu din tie-care ranuira a stiin^el<br />
dreptulul, cari, dupa ce vor fl aprobate de Decanu;<br />
se sustine de catre candidatu.<br />
Art. 30. Examenulu de gradulu II sail de doctoratu<br />
prevadiitu de art. 271 al legei de Instriic^iune, se va<br />
sus^inea trecindu urmatoarele dou6 examene :<br />
Examenulu I va consista intr'unu examenu generalu<br />
de toate obiectele propuse in aceasta facilitate.<br />
Examenulu II va consta intr'o diserta|,iune scrisa<br />
asupra unel materil de Dreptu, aleasa de candidatu si<br />
aprobata de Decanii.<br />
Se vor observa si pentru aceasta disertatiune cele<br />
prevedute la art. 28 si 29.<br />
Art. 31. Aceste examene de gradulu I si II se<br />
vor trece inaintea unul juriu compusu din Decanii ca<br />
presedinte si 4 profesori ai facilitate! numiti de Decanii<br />
(art. 280 legea instructiunei).<br />
Art. 32. Pentru aceste examene se stabilesc aceleasl<br />
sesiun! ca i?i pentru examenele speciale.<br />
Art. 33. Articolii 21, 22 si 23 din acestu regulamentu<br />
se vor aplica si la aceste examene.<br />
Art. 34. Durata examenelor de gradulu I sau II<br />
nu va fi mai mica de una oara. si fie-care din cei<br />
patru membri ai juriulul va putea intrebuinta 15<br />
minute.<br />
Art. 35, Resultatul fle-carui examen este anunt.atu<br />
imediatu publiculvu. de catre presedintele comi-<br />
siunei examinatrice.<br />
Art. 36. Inscrierea pentru aceste examene se va<br />
cere prin petititme de la Decanii.
- 90 —<br />
Art. 37. Decanulu va stabili (lilele de examenu<br />
pre un alba, care se va aflge in localulu Universitafei.<br />
Cine nu se va presinta in ziua fixata, nu se va<br />
ma! putea presenta in aceiasi sesiune.<br />
Art. 38. Diplomele de licenfa si dedoctoratu voru<br />
fi concepute in numele Domnitorului si purtindu sigiliulu<br />
Universitatel, vor fl subsemnate de Rectoru si<br />
de Decanulu facultafei.<br />
Art. 39. Se vor libera simple atestate de absolvirea<br />
carsurilor audienfilor ce vor fi urmatii totu anulu<br />
si vor fi datu si examenele relative, fara a mal fi supusi<br />
vre-unui examenu generalu.<br />
Aceste atestate asemenea vor fi concepute in numele<br />
Domnitorului si purtindu sigiliulu faculta^ei, vor fi<br />
semnate de Decanii si de secretariatulu facultafei.<br />
Art. 40. Examenulu prealabilu prescrisu de art.<br />
"J73 al legei de instructions, pentru eel cu diplome streino,<br />
consista intr'un examenu generalu scrisu si altulu<br />
(iralu de materiele prevedute in legea de Tnstructiune.<br />
La aceasta verificare vor fi supuse toate diploinrle<br />
cistigate in strainatate dupa ce a intratu in vigoiire<br />
legea Instrucfiunelpublice din 5 Septembrie 1864.<br />
CAP. V.<br />
Disposition! sperialc §i tran/itoril.<br />
Art. 41. Acestu regulamentu va intra in lucrare<br />
iinl.'ita dupa aprobarea ministeriultu.<br />
Art. 42. Tinerii inscrisi pina acuma vor raminea<br />
IIJIK; inscrisi fara a li se maJ cere sa fi trecutu examciicle<br />
generale de studiile liceale.<br />
- 91<br />
Art. 43. Tinerii,, cari nu vor fi facutu studii liceale,<br />
nu vor fi admisl la examenele de gradulu I<br />
sau II.<br />
Art. 44. Vor fi scuti^I de inscrierea si urmarea<br />
la cursurile introduse din mm in vr'un anu studentii<br />
si audien^il cari vor fi trecutu regulamente in anulu<br />
urmatoru.
Ministerul Cultelor si Instructiunei publice,<br />
CAROL I.<br />
Prin gratia lui Dumnedeu si voii4a na|;ionala,<br />
Rege al Romaniei,<br />
La toft de fata si viitori sdndtate :<br />
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de<br />
Stat la departamentul cultelor si instrucfiunei publice<br />
:<br />
Vedend si aproband jurnalul consiliului Nostru<br />
de niinistri No. 3 din 5 Octombre 1888,<br />
Am decretat si decretam :<br />
Art. I. Begulamentul alaturat al facilitate! de litere<br />
si filosofle din lasi, elaborat de consiliul profesoral<br />
al acelei faculta^i, se aproba conform aliniatului de<br />
sub art. 288 din legea instrucfciunei publice.<br />
Art. II si eel din urma. — Ministerul Nostru secretar<br />
de Stat la departamentul cultelor si instruc^iunei<br />
publice este insarcinat cu executarea acestui decret.<br />
Dat in castelul Peles, la 30 Octombre 1888.<br />
Ministerul cultelor si<br />
instructiimei publice.<br />
T. Maiorescti.<br />
CAROL.<br />
No. 3,058<br />
REGULAMENTUL<br />
i de fllosofie §i litere de la Universitatea<br />
din<br />
TITLUL I.<br />
Divisiunea facultatei.<br />
Art. 1. Facultatea de filosofie si litere din lasi se<br />
divide in doua sec^iuni :<br />
a) Sec^iunea fllosoflca istorica si,<br />
b) Sectiunea istorica literara<br />
Art. 2 Obiectele de studiu ce se vor preda, de ocam<br />
data in facultate, sunt de doua feluri :<br />
a) Comune amanduror sec^iunilor ;<br />
b) Speciale fle-carei sec^iuni.<br />
Art. 3. Obiectele de studiu comune celor doua sec-<br />
sunt :<br />
a) Istoria romanilov si literatura romana ;<br />
b) Intrepretarea din autorii latini ;<br />
c) Istoria critica universala;<br />
d) Psicologia si pedagogia cu didactica.<br />
Art. 4. Obiectele speciale pentru sec^ia filosoflca-is-<br />
torica sunt urmatoarele :<br />
a) Estetica;<br />
b) Logica •,<br />
c) Morala ;<br />
d) Istoria filosofiei.
— 94 —<br />
Art. 5. Obiectele specials pentru secjia istorica-literara<br />
sunt urmatoarele :<br />
a) Literatura elina si istoria ei ;<br />
b) Literatura latina si istoria ei;<br />
c) Epigrafia orientala si latina ;<br />
d) Limba si literatura franceza cu privire la celelalte<br />
literaturi neolatine.<br />
TITLUL II<br />
Durata §i ordinea studiilor.<br />
Art. 6. Durata studielor va fi de 3 ani.<br />
Art. 7. Studiele fie carui an scolar incep la 1<br />
Octombre si se termina la finitul lui lunie.<br />
Art. 8. Programa generala a studielor si impar{irea<br />
ei pe zile si oare se va publica si afige in facilitate<br />
in conformitate cu art. 287 din legea instructiunei<br />
publice.<br />
Art. 9. Ori ce student inscris in matricula facultafei<br />
este liber de a'si alege secfiunea in care va<br />
vrea sa se specialiseze. Aceasta alegere se va face<br />
in termenul aratat la art. 48 si 49 din acest regulament.<br />
Art. 10. Trecerea de la o sec^iune la alta nu va fi<br />
permisa de cat pentru o singura data la inceputul<br />
anului al doilea.<br />
In acest cas studentul se va considera inscris in<br />
priinul an al acelei sec^iuni.<br />
I<br />
OF,<br />
tj IS<br />
TITLUL III.<br />
Despre grade §i examene.<br />
Art. 11. Diploma de licen^a se dobandeste trecandu-se<br />
examenele prescrise prin acest regulament.<br />
Art. 12. Facnltatea de filosofie si litere confera<br />
dona feluri de licence :<br />
a) Licen^a in stiinj;ele filosofice si istorice ;<br />
b) Licen^a in stiin^ele istorice si literare.<br />
Art. 13. Licen^a de ori-ce fel se dobandeste trecandu-se<br />
doua feluri de examene:<br />
a) Examenele anuale pe materii;<br />
b) Examenele generate pentru licen^a.<br />
A. Examenele anuale pe materii.<br />
Art. 14. La h'nitul fie-carui an scolar, studenfii vor<br />
depune examene parfiale asupra materielor prevfizute<br />
in acest regulament si anume :<br />
a) Cei cari se prepara la licen{,a in sciin^ele filosofice<br />
si istorice, vor da examen asupra materielor prevazute<br />
in art. 3 si 4 de mai sus.<br />
b) Cei care se pregatesc pentru licen^a in sciin^ele<br />
istorice si literare, vor trece examen la materiele cuprinse<br />
in art. 3 si 5.<br />
Art. 15. Aceste examene vor consta din probe<br />
scrise si orale.<br />
Art. 16. Probele scrise se fac sub privigherea unuia<br />
din membrii juriului examinator, in timp de doua<br />
ore eel multu.
— 96 —<br />
Art. 17. Candidatul mi poate sa se ajute de nici<br />
un manuscript, nici de veri o carte imprimata afara<br />
de lexicoane si nu pot conmnica uuii cu al^ii, sub pedeapsa<br />
de a fi amanafi pentru alta sesiune.<br />
Art. 18 Dupe probele scrise, juriul se pronunta<br />
astipra admisibilitatei candidafilor la probele orale.<br />
Art. 19. Depunerea cu succes a tuturor examenelor<br />
anuale pentru 3 ani confera titlul de absolvent<br />
al unei sec|,iuni din facilitate, precum si dreptul de a<br />
se presinta la examenul general pentru una din cele<br />
doua licence.<br />
B. Examenul general de liccn^a.<br />
Art. 20 Examenul general de licen^a va consista<br />
din doua feluri de probe : scrise si orale, conf. regulelor<br />
de mai jos.<br />
/. Pentr11. lieenfa in scii/ttele filosofice si<br />
istorice.<br />
Art. 21. Probele scrise sunt:<br />
a) 0 diserta^iune romana asupra unui obiect luat<br />
din materiele speciale ale sectiunei, prevezute de art.<br />
4 din acest regulament;<br />
b) Expunerea analitica a operei a unui filosof vechiu<br />
sau modern cu carecandidatul s'a ocupatu mai specialu ;<br />
c) 0 lucrare asupra metodulul de a preda in scoalele<br />
secundare una din materiele prevadute la art.<br />
3 si 5 din acelea ce se propun in liceu.<br />
— 97 —<br />
Art. 22. Aceste probe se vor face in curs de 3 zile<br />
maximum.<br />
Pentru tie-care din aceste lucrarl se vor acorda<br />
eel multu 5 ore.<br />
Art. 23. Dupa probele scrise, juriul se pronun^a<br />
asupra admisibilitatei candida{.ilor la probele orale.<br />
Art. 24. Probele orale vor consta:<br />
a) Din un examenu asupra ori-carei par|l din<br />
tilosofii greci, latin! si modern!, cu care candidatulu<br />
va declara in petite ca s'a ocupatu mai specialu ;<br />
b) Din un examen asupra uneia din doctrinele<br />
tilosofiei contimporane, relativu la unulu din studiele<br />
prevazute la art. 3. al. d si la art. 4, al. rt, b. si c.<br />
Art. 25. Probele orale |,inu eel multu doua oare<br />
pentru tie-care candidat, dupa care juriulu se pronunta<br />
asupra aclmisibilita^ei candida^ilor.<br />
//. Pentru licenfa in sciintele istorico-literare.<br />
Art. 26 Dispositiunile cuprinse in art. 21—25<br />
de mai sus se aplica intocmal si pentru licen^a in<br />
sciintele istorico-literare cu modiiicarile insa urmatoare :<br />
a) Subiectul diserta^iunel despre care vorbesce<br />
art. 21, al. a, va fi ales din materiele prevazute la<br />
art. 5 ;<br />
b) In locul lucrarilor despre care vorbesce alin.<br />
b si c de sub acelasi articol (21) se va da:<br />
1. 0 versiune din limba romana in cea elina :<br />
2. 0 disertatiune sau o compunere latiria:<br />
c) In locul probelor orale despre cari vorbesce
— 98<br />
art. 24, se va examina candidatul asupra oare-carei<br />
parti din autoril romani, latin! si greci. Cu ocasiunea<br />
explicatiunilor, candidajii sunt datorl a raspunde la<br />
toate chestiunile la cari autoril si textele explicate<br />
pot sa dea loc.<br />
Deosebit de aceasta, candidatul va fi examinat<br />
mai in special si asupra uneia din materiele invaj;amantului<br />
prevezut la art. 5, cu care va declara in<br />
petifiunea sa ca s'a ocupat mai special.<br />
Art. 27. Gradul pentru amandoue licen^ele se<br />
deosebesce in chiptil urmator :<br />
Studentul care, dupa obfinerea uneia din licence,<br />
ar dori sa poseada si pe cealalta, va fi admis a trece<br />
examenul generalu de liceiifa pentru sec^iunea in<br />
care voesce a mai fi licentiat, daca va fi avut la examenulu<br />
generalu al licen^ei deja dobandite majoritatea<br />
de bile albe.<br />
TITLLTL IV.<br />
Despre seslnnea examenelor §i compnnerea<br />
juriulni examinator.<br />
Art. 28. Sesiunea examenelor anuale va fi de la<br />
10—30 lunie inclusiv si de la 10-30 Oclomvrie<br />
inclusiv.<br />
Pentru cause bine-cuvantate, consiliul faculta^ei<br />
l>uato acorda trecerea acestor examene de la 10—25<br />
tanuarie.<br />
Art. 29. Examenele generale de licen^a se vor<br />
trece in on ce epoca a anului scolar.<br />
— 99 —<br />
Art. 30. Examenele se vor trece inaintea juriului<br />
compusu din profesorii facultafei.<br />
Art. 31. -Turiul pentru examenele anuale se compune<br />
din trel profesori ; iar pentru examenulu generalu<br />
de licen^a de eel pufin cinci profesori.<br />
Art. 32. Profesorii examinatori se vor numi si<br />
convoca de decanu, conformu art. 280 din legea instrucfiunei<br />
publice.<br />
Art. 33. Zilele de examenu vor fi anunciate prin<br />
ingrijirea seci-etarului.<br />
Art. 34. Candida^ii iriscrisi pentru a trece un<br />
examen fiind mai mulfi, se pot impar^i, prin ingrijirea<br />
secretarului, dupa examenele ce-si propun a trece,<br />
in serii compuse eel mult din patru candida^i.<br />
Art. 35. Programa examenelor anuale pe zile si<br />
ore se va regula de catra consiliul facilitate! cu o zi<br />
inainte de inceperea sesiunilor de examen.<br />
Art. 36. Dupa terminarea examinarei fie-carei<br />
serii, profesorii se pronuncia asupra admiterei sau respingerei<br />
caudidatilor, mai inainte de a trece la examinarea<br />
altei serii.<br />
T1TLUL V.<br />
Despre adiuisibilitatea la examen §i eliberarea<br />
diplomelor.<br />
Art. 37. Resultatul examenelor se exprima prin<br />
bile: albe, rosii si negre, si se comunica imediat decanului<br />
spre a se trece in matricula.<br />
Art. 38. Candida^ii vor fi respinsi daca vor avea<br />
la examenele anuale doua bile negre.
— 100<br />
La examenele generale de licenfa pentru a fi<br />
adniisl, vor trebui sa aiba eel putinu toate bilele rosii<br />
: cu o bila neagra nu vor fl admisi, de cat numai<br />
cand se va intampla sa aiba majoritatea de bile albe.<br />
Art. 39. Candidatulu, care la examenul general<br />
de licenta va obtine patru bile albe, fara nici una<br />
neagra, va fi admis cum laude ; acela-care va obtine<br />
unanimitatea de bile albe va fi admis : magna cum<br />
laude.<br />
In amandoua casurile se va face nien^iune de acest<br />
resnltat in diploma ce se va elibera candidatului.<br />
Art. 40. Nici un candidatu nu va fi admisu a<br />
trece examenele, de cat in ordinea prescrisa prin acest<br />
regulament.<br />
Totusi acei cari vor dori sa dobandeasca de odata<br />
gradul de licenta, fara sa fi fost inscrisl ca student!<br />
ai acestei facultati, vor putea fi admisi, conform<br />
art. 272 din legea instruc^iunei, sub condi^iele<br />
urmatoare:<br />
a) Sa presinte diploma de bacalaureat;<br />
b) Sa plateasca toate inscripfiunile in conformitate<br />
cu art. 270 din legea instructiunei pitblice :<br />
c) Sa raspunda la toate materiele examenelor anuale<br />
prescrise prin acest regulament ;<br />
d) Sa treaca examenele generale de licenta.<br />
lar acei cari vor fi urmat cursurile altei univej'sita^i,<br />
li se vor tinea in sama examenele depuse<br />
sau vor depune examenele cursurilor urmate.<br />
Art. 41. Diplomele de licen^a concepute in nn-<br />
— 101 —<br />
mele M. S. Regelui si purtand sigilulu universita^ei,<br />
vor fi subsemnate de ministrul instruc^iunei publice,<br />
de rectorul universitatei si de decanul facilitate!.<br />
Diploma va specifica gradul academie conferit in<br />
sciin^ele pentru care se confera.<br />
TITLUL VI.<br />
Despre frecnentarea cursurilor §i inscrieri<br />
la exaniene.<br />
Art. 42. Ascultatorii cursurilor facilitate! sunt<br />
de doua feluri:<br />
Student! regulati si auditor!.<br />
Art. 43 Student!! regulati sunt cei ce s'au inscris<br />
in matricula facilitate!.<br />
Art. 44. Auditor!! sunt acei cari; posedand or!<br />
nu bacalaureatul, nu sunt inscrisi in raatricule, ci asista<br />
la cursuri.<br />
Art. 45. Numai student!! regulati pot fi primiti<br />
a depune examenele prevazute si a participa la lucrarile<br />
practice, la conferinte si escursiuni sciintifice.<br />
Art. 46. Auditorilor se pot libera certificate de<br />
frecuentare pentru cursurile la carl an ascultat.<br />
Art. 47. Studentii regulati ai facilitate! se inscriu<br />
in registrele facultatei in primele 15 zile ale<br />
lui Octombre; la secretarul universitatei, cand vor<br />
declara, prin o petitie scrisa si subscrisa de dansii,<br />
pentru care din cele doua sectiuni ale facultatei se<br />
destina.<br />
Art. 48. Dupa 15 Octombre nu se mai pot face<br />
inscrieri fara aprobarea motivata a decanului.
- 102 -<br />
Art. 49. La inceputul fie-carui an scolar se vor<br />
trimete la toti profesorii cataloage de studentii ce au<br />
sa frecuenteze cursurile lor.<br />
Art. 50. Inscriptia eliberata de secretar din un<br />
registru cu matca (a souche), nu are valoare de cat<br />
numai dupa ce va fi subscrisa la sfarsitul fie-carui<br />
trimestru, de catre profesorii respectivi de materiele<br />
pentra care se tree examenele anuale.<br />
Art. 51. Pentru a trece un exaraen anual, se cere<br />
trei inscriptii subscrise de profesorul respectiv<br />
(art. 270 din legea instructiunei publice).<br />
Art. 52. Epocele pentru luarile inscriptiunilor<br />
sunt: de la 1—15 Octombre. de la 10—15 lanuarie<br />
si de la 1—15 Aprilie a fie-carui an.<br />
La alte epoce nu se vor putea elibera far a autorisarea<br />
prealabila a consiliului facilitate! (art, 290<br />
din legea instructiunei publice).<br />
Art. 53. Subscrierea unei inscriptiuni de catra<br />
profesorul respectiv, se va face iniediat dupa inchiderea<br />
cursurilor, cu ocasiunea vacantelor celor mari,<br />
precura si a celor de la Craciun si Fasti.<br />
Art. 54. Niminea nu poate lua o noua inscriptiune<br />
mai inainte de a presinta inscriptiunea precedents,<br />
subscrisa de profesorul respectiv.<br />
Art. 55. Pentru a putea fi admis la trecerea unui<br />
examen, candidatul trebue sa se inscrie la secretarul<br />
universitatei eel pu|in cu opt zile inainte de<br />
ziua ce se va ficsa pentru examenele generale de licenta<br />
(art. 270 din legea instructiunei publice).<br />
Art. 56. Se va ^me in cancelaria universita^ei<br />
— 103 —<br />
un registru-matricula de numele studenfilor dupa randul<br />
alfabetic, in care registru se va men^iona :<br />
a) Locul nascerei, vrasta si religiunea ;<br />
b) Locuinta studentului;<br />
c) Numele, meseria si domiciliul tatalui sau a<br />
tutorului :<br />
d) Numele si pronumele studentului ;<br />
e) Aratarea liceului sau a scoalei de unde vine<br />
si a actelor pe temeiul carora s'a inscris ;<br />
f) Sec^iunea la care s'a inscris ca student regulat;<br />
si<br />
fj) Examenele ce a trecut, notele dobandite la<br />
fie care examen precum si numele profesorilor examinatori.<br />
TITLUL VII<br />
Dispozitii tranzitorii.<br />
Art. 57. Regulamentnl de fata intra in vigoare<br />
de la 1 Octombre 1888.<br />
Art. 58. Student.it deja inscrisi inaintea acestui<br />
I'egulament 'si vor regula situajiunea lor in modul<br />
iirmator :<br />
a) Studentii care tree in anul II sunt datori a<br />
opta pentru una din sectiunile facultatei, si cu indatorire<br />
de a trece toate examenele anului I de materiele<br />
comune si speciale sec^iunei pentru care se destina,<br />
la cas cand nu le-ar avea deja trecute in con-<br />
I'onnitate cu regulamentulu vecliiu;<br />
It) Studentii absolventi ai facultatei, cari la in-
- 104 -<br />
trarea in vigoare a acestui regulament vor dori a<br />
trece examenele dupa regulamentul vechiu, vor fi<br />
scuti^i de a mai trece teza de licenfa : iar acei care<br />
vor fl trecut examenul general de licenfa nu se vor<br />
prociama licenfiafi de cat in urma sus^inerei tezei,<br />
conformu regulamentului vechiu;<br />
c) Studentii cari tree in anul al Ill-lea si cei<br />
mai vechi de cat acestia, au facultatea de a trece<br />
examenele, sau dupa regulamentul de fata, sau dupa<br />
eel vechiu.<br />
REGULAMENTtJ<br />
I'ENTKU<br />
FACULTATEA DE $TI!NTI DIN IASI<br />
TITLUL I.<br />
Obiecte de studiu<br />
Art. 1. Obiectele de studiu in Facultatea de stiinti<br />
sint urmatoarele :<br />
Algebra superioara; G-eometria analitica; Geometria<br />
descriptive si aplica^iuni; Calcululfl difern^ialu si<br />
integral; Teoria func^iunilor; Mecanica ra^ionala si<br />
aplicata; Astronomia ; Geodesia ; Fizica : Chimia organica<br />
; Mineralogia si Petrografia; G-eologia si Paleontologia;<br />
Zoologia, Morfologia, Embriologia si Fiziologia<br />
animala: Anatomia, Fiziologia vegetala si<br />
Botanica speciala.<br />
Aceste obiecte de studiu se cuprind in catedrele azi<br />
existente la aceasta Facilitate.<br />
Art. 2. Asupra acestor materii se fac cursuri publice,<br />
lucrari practice, conferin|,i si excursiuni :<br />
a). Cursurile Facultatei de stun^i incep la 1 Octombre<br />
a fie-carui an si se inchid in cursul lunei<br />
lunie.
- 106 -<br />
Numarul oarelor si zilele de prelegere pentru flecare<br />
curs se fixaza la inceputul fie-canvi an scolar<br />
de Consiliulu facilitate!, cand fie-care profesoru va inainta<br />
Decannlui programa analitica a cursului sen. Fiecare<br />
profesoru este dator a face eel pufin trei oare<br />
de lecfiuni pe septamana.<br />
b). Lucrarile se fac in laboratoriile si cabinetele Facultatei<br />
sub conducerea profesorilor respective<br />
c) Conferintile se fac de profesori asupra materiilor<br />
pe care le predau, in scopul de a inlesni studenfilor<br />
pregatirea examenelor. Ele se vor tine in zilele hotarite<br />
la tie-care data de profesorulu respectivu. Se vor<br />
mai pute face conferenfi si de catra conferentiarii<br />
special! in scop de a complecta studiile Facilitate!.<br />
d] Excursiunile stiintifice se fac sub conducerea<br />
profesorilor respectivi in limita mijloacelor ce li se<br />
vor acorda pentru transportulu lor si al studen^ilor,<br />
cu scopulu de a complecta invatamintulu practicu.<br />
TITLUL II.<br />
Grade si examene<br />
Art. 3. Facultatea de stiin^i confera trei licence si<br />
anume :<br />
a) Licen^a in stiintele matiraatice :<br />
b) „ „ „ fizice:<br />
c) „ ,, „ naturale.<br />
Art. 4. Pentru obtinerea fie-carei din cele trei licente,<br />
studen^il sint obligafi sa treaca : A) examene<br />
part-iale pe materii; B) examene generate de li<br />
107<br />
A) Examenele par$iale.<br />
Art. 5. Examenele partiale se tree, pentru fie-care<br />
licenta, precum urmeaza :<br />
a). Pentru licenfa in sciinfele matematice : Examenele<br />
Anului I. Algebra superioara : Geometria analitica ;<br />
Geometria descriptiva fara aplicatiuni.<br />
Anuhii II. Calcululu diferentialusiintegralii: Statica<br />
si Giriematica cu aplicatiele lor si Dinamica punctului<br />
materialu, Aplicatiuni de Geometria descriptiva ; Electricitatea<br />
sau Optica.<br />
Anului III. Dinamica sistemelor si Hidraulica cu aplicatiile<br />
lor ; Astronomia si Geodesia ; Teoria functiunilor<br />
; Optica sau Electricitatea.<br />
b} Pentru licenfa m $tiinfele fizice :<br />
Examenele anului I. Algebra superioara ; Geometria<br />
analitica ; Cliimia anorganica.<br />
Anul II. Statica ; Cinematica si Dinamica punctului<br />
materialii; Fisica si anume: Electricitatea si Caldura<br />
sau Optica si Acustica ; Ghimia organica (partea I)<br />
Anul III. Fisica, si anume : Optica si Acustica sau<br />
Electricitatea si Caldura; Cristalogrotia si Mineralogia,<br />
Chimia organica (partea II).<br />
c) Pentru licenpa in sciinfele naturale:<br />
Examenele Anului I. Chimia anorganica; Botanica,<br />
si anume: Celula si anatomia vegetala, sau Fisiologia<br />
vegetala si cryptogramele avasculare, sau fanerogamele<br />
si cryptogamele vasculare ; Morfologia si Embriologia,<br />
sau Zoologia, sail Fisiologia; Fis!ca : Electricitatea<br />
sau Optica.
108 — — 109 —<br />
Anul 11. Mineralogia : Botanica, si anume : Celula<br />
si Anatomia vegetdla, sau Fisiologia vegetala si cryptogam<br />
ele a vascular e, sau fanerogramele si cryptogaraele<br />
vasculare ; Morfologia si Embriologia. sau Zoologia<br />
si Fisiologia ; Fisica : Optica sau Electricitatea.<br />
Am/l III Geologia ; Botanica, si anume : Celula si<br />
Anatomia vegetala, sau Fisiologia vegetala si cryptogamele<br />
avascalare; sau fanerogamele si cryptogam ele<br />
vasculare, Zoologia, sau Fisiologia, sau Morfologia si<br />
Embriologia; Ohimia organica.<br />
Art. 6. Examenele par|iale sint orale, hisa studentii<br />
de la sec^iunea stiintilor matematice vor face si cite<br />
0 proba scrisa asupra fie-carel din materiile examenului,<br />
pentru care li se va da 3 oare.<br />
Art. 7. Sesiunile acestor examene sint : de la 15<br />
— 30 lunie, de la 15 Septembrie pana la 15 Octomvrie<br />
si de la 8—20 lanuarie.<br />
Art. 8. Examenele par^iale se tree inaintea unei<br />
comisiuni de trei profesorl, in care fac parte de dreptu<br />
profesorii obiectelor asupra carora se ^in examenele.<br />
Art. 9. In easu de absen|;a a unuia din membri,<br />
Decanulu poate numi unu altulu dintre profesorii aceleiasi<br />
sec0unl.<br />
Art. 10. Comisiunea func^ioneaza numai in complectulu<br />
membrilor sei.<br />
Dupa examinare in a'ceeasi sedinfa, comisiunea apreciaza<br />
respunsurile candidafilor, notandu-le de la<br />
1 — 20, si pronun^a admiterea sau amanarea, limita<br />
inferioara flind 12. Pentru studen^ii de la secfiunea<br />
de matematici, indata dupa examenulu oralu, se va<br />
face media probelor scrise si orale.<br />
i<br />
B) Examenele generate de licenfd.<br />
Art. 11. Examenele generale de licen^a se compun<br />
din probe scrise, practice si orale si se fac in modulu<br />
urmatorii:<br />
a). Pentru licenfa in $timfele matematice :<br />
Proba scrisa consista in doua composi^iuni, si anume :<br />
Una din Calcululu diferentialu si integralu, si alta din<br />
Mecantca rap'onala.<br />
Proba practica consista din o aplicatiune a Mecanicei<br />
sau din unu calculu astroromicu, dupa sorfi.<br />
Proba orala consista din examinarea asupra urmatoarelor<br />
materii: Calcululu diferentialu si integralu,<br />
Mecanica rationala, Teoria functiunilor ; Astronomia si<br />
Geodesia.<br />
b). Pentru licenfa in $tiinfile fisice :<br />
Proba scrisa consista din doua compositiuni; si anume<br />
: Una din Fisica si alta din Chimia anorganica<br />
sau organica, dupa sord.<br />
Proba practica consista din o experien^ade Fisica,<br />
doua lucrari de chimie, si anume : una din Chimia<br />
anorganica si alta din Chimia organica, si din determinarea<br />
a 5 minerale, sau o proba de Cristaiografle.<br />
Proba orala consista in examinarea din: Fisica,<br />
Chimie anorganica, Chimie organica, Mineralogie si<br />
Cristaiografle.<br />
c). Pentru licenfa in $tiintile naturale:<br />
Proba scrisa consista din o compositiune din Zoologie<br />
sail Fisiologie dupa sorti, si dintr'o compositiune<br />
din Botanica.
— 110 -<br />
Proba practica cuprinde trei lucrari :<br />
1) 0 preparafciune anatomies sau o experienfa de<br />
Fisiologie, dupa sorti; 2) Din o prepara|iune de<br />
Anatomia vegetala si determinarea a 10 plante ; 3)<br />
Determinarea a 10 roce si a 10 fosile dintre cele<br />
mai caracteristice.<br />
Proba orala consists din examinarea asupra urmStoarelor<br />
materii : Botanica, Zoologie, Morfologie, Fisiologie,<br />
Geologie si Paleontolcgie.<br />
Art. 12. Pentru fie-care compositiune in scrisu, se<br />
acorda maximum 4 oare, iar pentru fie-care din probele<br />
practice maximum 6 oare, in care timpii candidatii<br />
vor fi sub privigherea alternative a membrilor<br />
juriului.<br />
Examenele orale sint publice. Examinarea pentru<br />
fie-care materie nu va putea trece maximum peste o<br />
jtimState oara.<br />
Art. 13. Sesiunile examenelor generale de licen^a<br />
sint : de la 15-— 30 lunie, de la 15 Septemvrie la<br />
15 Octombre, si de la 8 la 20 lanuarie.<br />
Afara de acestea, Consiliul Facultatei va mai pute<br />
acorcla o noua sesinne in cursul anului, dupa chibzuinfa<br />
sa.<br />
Art. 14. Juriul examinatoru se compune din pat.ru<br />
profesoii si Decanulu facultatei, care va fi presedintele<br />
juriului.<br />
Art. 15. Dupa terminarea probelor practice, juriul<br />
se intruneste pentru a cerceta lucrarile scrise si practice<br />
ale candidatilor, noteaza lucrarile ca la exdnienele<br />
parfiale, si decide daca candidatulu este admisibilu<br />
— Ill —<br />
sau nu la proba orala, pentru care incheie cite un<br />
procesu-verbalu.<br />
Art. 16 Indata dupa terminarea probelor orale;<br />
juriulu noteaza, ca mai sus, respunsurile candida^ilor<br />
si liotataieste admiterea sau amanaiea candidatulul.<br />
Art. 17. Sint admisi la examenulu generalii deliceirj;a<br />
numai acel studen^l cari au trecutu toate examenele<br />
par^iale respective prevazute pentru fie-care<br />
fel de licen^a.<br />
Art. 18. Candidatulu respinsu la unu examenu de<br />
licen^a nu se mai poate prezenta de cit in una din sesiunele<br />
urmatoare.<br />
Art. 19. Pentru ob^inerea unel a doua licence, aspirantulu<br />
este dispensatu de examele par^iale asupra<br />
materiilor din care a fostu examinatu la examenele<br />
parfiale prevadute pentru licen|a a carei diploma o<br />
poseda. Examenele par^iale pentru obtinerea celei de<br />
a doua diploma se pot depune si in o singura data,<br />
si in casulu acesta juriul se compune din ati^i profesori<br />
cite materii sint de examinatu.<br />
Art. 20. Inscrierile, atit pentru examenele par^iale<br />
cit si pentru examenele generale de licen^a, se vor<br />
face in anume registre ale facultatei cu eel pu^in 5<br />
dile pentru examenele par^iale si 8 dile pentru examenele<br />
generale, inainte de finea unei sesiuni<br />
Art. 21. Diploma de licenta, data in numele Majesta^ei<br />
Sale Regelui, va purta sigiliul Facultatei si<br />
semnaturile Ministrului Instructiunei publice, a Rectorului<br />
universitatei si a Decanulul facultatei.<br />
La eliberarec diplomei, titularul va subsemna si el<br />
in presen^a Decanului.
112 —<br />
Art. 22. Pana la eliberarea diplomei se va putea<br />
da, la necesitate justificata, unu certificate provisoriu<br />
subscrisu de Decanulu Facilitate] si de secretarulu Universitatel.<br />
Acestu certificate se va inapoia la primirea<br />
diplomei, se va anula de secretarulu Universitate! si<br />
se va anexa la dosarulu Facilitate!.<br />
TITLUL III.<br />
Inscrierea si datoriile studentilor<br />
Art. 23. Nu pot ii admisl ca student:! ai Facultafe!<br />
de cit bacalaureajii.<br />
Art. 24. Inscrierile studentilor in Facilitate se fac<br />
in cursulii lune! Octoinvrie la secretarulu Universitatei,<br />
cand vor declara, printr'o petitiune scrisa si subscrisa<br />
de dinsil, pentru care dintre cele trei licence se destina.<br />
Dupa 1 Noembre nu se mai pot face inscrieri fara<br />
aprobarea Consiliului Facilitate).<br />
Art. 25. Pentru lucrarile practice, studen^i! se vor<br />
inscri in registre speciale la directiunea laboratoriilor<br />
respective ; vor semna de presenta lor la tie-care sedinta<br />
practica in anume registru, iar elevii scoalei normale<br />
superioare vor ma! semna de presenta lor la lucrari<br />
practice si cursur! in registrele speciale inaintate Facilitate!<br />
si laboratoriilor de direcfiunea scoalei.<br />
Art. 26 Vor ti primal la examenele par^iale si<br />
generate numal studentiii inscrisi a! Facilitate!, iar la<br />
lucrarile practice, conferenji si excusiun!<br />
113<br />
fice, vor pute participa si alte persoane, cu autorisarea<br />
profesorulul respectivu.<br />
Art. 27. Se va \ms in cancelaria Facilitate! o matricula<br />
generala de numele studentilor dupa randulu<br />
alfabeticu, in care se va mentiona:<br />
a) Numele si pronumele studentului;<br />
b) Loculu nasterel, vrasta si religiunea ;<br />
c) Locuinta studentului ;<br />
d) Numele, proi'esiunea si domiciliulu tatalu! sa-<br />
a tutorelui;<br />
e) Liceulu sau scoala de uride vine, precum si acu<br />
tele pe temeiulu carora s'a inscrisu ;<br />
f) Sectumea la caie s'a inscrisu ca studentu ;<br />
g) Examenele ce a trecutu, calitatea notelor do ban-<br />
dite la fle-care examenu.<br />
Art. 28. Fie-care studentu inscrisu, primeste de la<br />
secretariate, la inceputulu fie-carui ane de studiu, o<br />
carta de studentu, purtandu semnatura Rectorulul si a<br />
Decanului, valabila numai pentru acelu anu.<br />
Ea va ii personala si va servi studentului pentru a<br />
justifica calitatea sa de studentu si beneficia de dispositiunile<br />
existente in leg! si regulamente relative la<br />
studenfl.<br />
Art. 29. Fie-care studentu, dupa inscriere, este tinutu<br />
a se presenta in persoana inaintea Rectorului si<br />
Decanului facultatel.<br />
Art. 30. StudenpII sint datorl a urma toate cursurile<br />
prev6dute in programa pentru licenta la care se<br />
destina. El sint asemenea obligatl a urma regulate<br />
lucrarile practice, conferintile si exciirsiunile.
— 114 —<br />
Art. 31. Frecventarea cursurilor, lucrarilor practice,<br />
conferen^ilor si excursiunilor este obligatorie pentru<br />
admiterea la examenele parfiale si generale.<br />
Art. 32. Facultatea va pute acorda, din fonduvile<br />
din care va dispune, and numeru de burse studentilor<br />
Facilitate! cari vor fl trecutu cele mai bnne exaraene,<br />
sau se vor fl distinsu la lucrarile practice din laboboratorii.<br />
TITLUL IV.<br />
Datoriile profesorilor<br />
Art. 33. Profesorii sint datori a tine regnlatu cursurile<br />
eel pu^in trei ore pe septemana, si a preda materiile<br />
in conformitate cu programa stabilita confornm<br />
art. 2.<br />
Art. 34. Constatarea regtilaritat>ei |inerel cursurilor<br />
conform programei de zile si oare, se face prin subscriere<br />
in registrele de presen^a, sigilate cu sigilulu<br />
Facultafei si parafate. Ele vor ft visate de Rectorulu<br />
Universitatei si de Decenulu Facultafei.<br />
Art. 35. Cand din causa de boala sau din alte<br />
motive legitime profesorulu nu poate veni la cursu, va<br />
instiinta despre aceasta pe secretarulu Universita^ei.<br />
Art. 36. Cand din causa de necesitaji stiintifice sau<br />
din alte motive admise prealabilu de Consilulu Faculta^ei,<br />
sau din causa de boala indelungata, unu profesoru<br />
este silitu a absenta timpii mai indelungatu, el este<br />
datoru a indica pe suplinitorulu seu Decanului, care<br />
va instiinfa despre aceasta pe Ministerulu Instruc^iunei<br />
publice.<br />
115<br />
Suplinirea care va trece peste 10 zile nu se poate<br />
face decit in urma aprobarei Ministrulul Instructiunei<br />
publice.<br />
Art. 37. Suplinitorii se pot lua dintre profesorii aceleiasl<br />
secfiunl a Facilitate! sau dintre persoane cunoscute<br />
prin studiile si lucrarile lor in aceiasi materie.<br />
Disposifini transitorii<br />
Art. 38. Posi^iunea studen^ilor, cari au trecutu examene<br />
par^iale inainte de intrarea in vigoare a acestiil<br />
regulamentu, va ft regulata de Consiliulu Facilitate!.<br />
Art. 39. Toate regnlamentele si dispositmnile anterioare<br />
regulamentukii de fata sint si raman abrogate.<br />
Art. 40. Miuistrulii Nostril secretaru de Stat la departamentul<br />
Cultelor si Instrnctiunei publice, este insarcinatu<br />
cu executarea acestui decretu.<br />
Dat m Bucure^ti la 21 levruarie 1894.<br />
CAROL<br />
Ministru Cultelor si<br />
Instructiunel yublice<br />
Take loucsou
Mimsteral Cnltelor §i Instractinnei PoMice-<br />
CAROL I :<br />
Prin gratia lui Dumnedeu si Voin^a Na^ionala,<br />
Rege al Romaniei.<br />
La toft de fafd pi viitori, sdndtate :<br />
Asupra raportului Nostril secretaru de Statu la departamentulu<br />
Cultelor si Iiistrucfiunei pnblice sub<br />
No. 99.<br />
Yedendu si aprobandu jurnalulu Consiliulul Nostru<br />
de Ministri cu No. 9 din 20 Decembre 1896,<br />
Am decretatu si decretamu:<br />
REGULAMENTULO<br />
d.e<br />
CAPITOLUL I.<br />
Art. 1. Inscrierea pentru invStamentnlu medicalu<br />
se face la secretariatnlu faculta^el de medicina, la<br />
inceputulu fie-carul anu scolarii, de la 1 — 15 Octombre.<br />
Nu se poate acorda nici o dispensa de inscriere<br />
peste 15 Noembre.<br />
Art. 2. Pentru a fi inscrisu studentu la facultatea<br />
de medicina si a putea obfine prima inscrip^iune pentru<br />
graduiu universitaru de doctorii in medicina, studentulu<br />
este obligatu a depune la secretariatulli facultat;el<br />
urmatoarele acte :<br />
— 117 —<br />
1) Diploma de bacalaureatu clasicu de la una din<br />
universitatile romane, sau diploma de bacalaureatu real;<br />
2) Actul de nescere ;<br />
3) Certificatul de revaccina^iune;<br />
4) Adresa paiin^ilor ;<br />
5) Domiciliul studentului.<br />
Art. 3. Persoanele cari poseda diploma de bacalaureatu<br />
din strainatate sau testimoniulu de maturitate,<br />
pot ob^ine inscrierea ca studenf.! la faculta^ile<br />
de medicina, daca acele diplome sau testimonil au fost<br />
prealabilu declarate echivalente cu diplomele romane<br />
de bacalaureatu.<br />
Art. 4. Pentru fie-care student se formeazii unu<br />
dosaru in parte in care se depun si se inscriu actele<br />
de mai sus (art. 2).<br />
Acest dosar mai confine :<br />
1) Un formular tiparit, in care se inscrie numele<br />
si pronumele studentnlui, inscrip^iuni, examene si toate<br />
actele de scolaritate ale studentului ;<br />
2) Foaie de inscrip^iuni;<br />
3) Foile de frecuentarea cursurilor celor 5 am<br />
de studii;<br />
4) Foile de disec|iuni;<br />
5) Foile de stagiu in spital; :<br />
6) Procesele-verbale ale examenelor de fine de<br />
an, de doctoratii si tesa; ; • _-. ;<br />
7) Foile de lucrarl practice; ;<br />
8) 0 foie disciplinara ;<br />
9) Petitium si tot ce se raporta la scolaritate.<br />
Aceste acte vor ft visate de facultate.
- 118 -<br />
CAPITOLUL II<br />
Inscripthmi<br />
Art. 5. Studentulu la intrarea sa in Facilitate primesce<br />
o foaie de frecuentarea cursurilor pe anal scolar<br />
si o foaie de frecuentare a cursului de anatomic.<br />
Pe verso al foael de frecuentare se va tipari disposi-<br />
Jiunile din regulamentu privitoare la scolaritate si<br />
examene.<br />
Art. 6. 0 inscripfiune represinta frecuentarea<br />
cursurilor pe un trimestru si sunt patru inscriptiun!<br />
pe fie-care an scolaru.<br />
Art. 7. Inscriptiunile se obfin prin presentarea<br />
foilor de frecuentare semnate de profesorulu respectiv,<br />
la secretariatulu facilitate!, la tinele fie-caml trimestru.<br />
Pentru luarea inscriptiunilor se afla in cancelaria<br />
facilitate* un registru deschisu de la 1 —15 Octombrie,<br />
1—15 lanuarie, 1—15 Aprilie si 1—15 lunie.<br />
Aflpte speciale la secretariatulu faculta^el vor determina<br />
epocele prescrise pentru luarea inscrip^iunilor.<br />
Art. 8. Inseriptiunile obtinute la facilitate straine<br />
validate prin examene anuale, inso^ite de justificarea<br />
diplomei de bacalaureatu sail testimoniu de maturitate<br />
declarate echivalente cu diploma romana de bacalaureatu<br />
(art. 3) sunt corespundetoare cu acelea ale faculta^elor<br />
de medicina romane.<br />
Cand insa candidatulu se presinta cu inscrip^il<br />
fara examene, va fi supusu la toate examenele prevfidute<br />
de acestu regulamentu, pe care nu le va fi trecutu<br />
la universitatea de unde a ob^inutu inscrip|iuni]e.<br />
119 •<br />
Oertificatele si inscrip^iile de la faculta^ile straine<br />
trebue sa tie traduse in limba romana si legalisate<br />
de ministerulu afacerilor straine.<br />
Art. 9. Inscriptiunea intaia se ob^ine la intrarea<br />
in facilitate. A cincea dupa trecerea examenulul de<br />
anulu antaiu, a noua dupe trecerea examenulul de finele<br />
anului al doilea, a trei-spre-decea dupa trecerea examenului<br />
de tinele anului at treilea, a septe-spre-decea<br />
dupa trecerea examenului de finele anuhii al patrnlea.<br />
OAPITOLUL III<br />
Studiilc<br />
Art. 10. Durata studiilor medicale este de cinci<br />
ani. Programa cursurilor cuprinde toate sciin^ele invetamentului<br />
medicalu si lucrarile practice ce compoarta,<br />
anume : tisica inedicala, cliimia medicala, anatomia<br />
descriptiva, anatomia topografica, anatomia patologica,<br />
tisiologia umana, istologia, patologia geneiala,<br />
patologia interna, patologia externa, medicina operatorie,<br />
farmacologia, terapeutica, igiena, bacteriologia,<br />
medicina legala, psihiatna, teoria si clinica obstetricala,<br />
clinica medicala, clinica chirurgicala, teoria si clinica<br />
oftalmologica, clinica infantila; clinica dermatologica<br />
si sifilitica.<br />
Art. 11. Materiile cursurilor si lucrarile practice<br />
sunt repartisate in cei cinci ani de studiu si constitue<br />
programa generala a inve^amantului medicalu in<br />
inodulii urmatoru :
120 -<br />
Anul 1<br />
Fisica medicala ;<br />
Chimia medicala ;<br />
Botanica medicala :<br />
Zoologia medicala ;<br />
Anatomia descriptiva (osteologia, artrologia si<br />
miologia).<br />
Partea practica :<br />
Lucrari practice de fisica, chimie, botanies si<br />
zoologie in laboratoriile respective.<br />
Disecfie.<br />
Anul II<br />
Fisiologia umana;<br />
Anatomia descriptiva ;<br />
Anatomia topografica ;<br />
Istologia normala;<br />
Partea practica ;<br />
Disec^il : anatomie descriptiva si topografica ;<br />
Lucrarl practice in laboratorii de fisiologie si istologie<br />
normala.<br />
Anul III<br />
Patologia interna ;<br />
Anatomia patologica ;<br />
Farmacologia ;<br />
Medicina operatoare ;<br />
Partea practica :<br />
Lucrarl practice de anatomie patologica si de<br />
medicina operatoarie;<br />
Clinica medicala;<br />
Clinica sifilitica si dermatologica.<br />
121<br />
Anul IV<br />
Patologia generala ;<br />
Bacteriologia ;<br />
Patologia externa;<br />
Obstetrica ;<br />
Oftalmologia;<br />
Partea clinica :<br />
Clinica medicala ;<br />
Clinica chirurgicala ;<br />
Clinica obstetricala ;<br />
Clinica oftalmologica ;<br />
Lucrarl practice de bacteriologie ;<br />
Manipulatiuni obstetricale.<br />
Anul V<br />
Igiena ;<br />
Medicina legala ;<br />
Terapeutica:<br />
Clinica obstetricala ;<br />
Partea clinica :<br />
Clinica medicala :<br />
Clinica chirurgicala ;<br />
Psihiatria si clinica mentala ;<br />
Clinica infantila.<br />
Lucrarl practice de medicina legala.<br />
Programa generala a cnrsurilor si orariulu se<br />
formeaza de consiliulu profesoralu alii faculta^ei la finele<br />
fie-carul semestru pentru semestrulu urmatoru, si<br />
cuprinde distribuirea cursurilor si a lucrarilor practice<br />
pe am si semestre, precum si orariulu.
Programa fixata de consiliulu profesoralu se aproba<br />
de ministeruhl instrucfiunei publice.<br />
Art. 12. Anulu scolanl incepe la 1 Octombrie si<br />
sfirseste la 1 lulie. Semestrulu de vara incepe la 1<br />
Martie.<br />
Art. 13. CincI spre-dece zile de la incepntulu anului<br />
si cinci-spre-dece dile de la stirsitulu lui, suntu<br />
consacrate examenelor de fine de anil sail altor examene<br />
rfimase in intardiere.<br />
Cursurile incep la Li Octombrie si se termina la<br />
15 lunie.<br />
Cursurile nu sunt intrerupte de fit in dilele de<br />
sfirbatori recunoscute prin decretul No. 1.807 din 8<br />
lunie 1888. Vacanfcele de Craciun incep la 23 Decembrie<br />
inclusivu pana la 8 lanuarie inclusivu.<br />
Vacanfele de Pasci incep in Dumineca Floriilor<br />
si se termina dupa Duminica Tomei.<br />
Art. 14. Fie-care profesoru va primi de la decanatu<br />
cataloagele studeri^ilor regulatil inscrisi, pentru<br />
fie-care anil scolaru, celu nial tardiu pana la<br />
1 Noemvre<br />
Art. 15. Toate cursurile si lucj'arile practice prevedute<br />
in programa faculta^el sunt obligatorie pentru<br />
students.<br />
Studen^ii sunt datori a urma regulatu prelegerile<br />
profesorilor, precum si lucrarile practice dupa programu<br />
fara intrerupere si in ordinea cupririsa intr'insa.<br />
Art. 16. Studentulu care a avutu mai multu de<br />
sase absence, intr'unu trimestru,, la cursurl sau lucrarl<br />
practic esaii la serviciulu de spitalu, fara scuza vala-<br />
- 123 -<br />
bila judecata de consiliulu profesoralu, nu va putea<br />
ob^ine inscriptianea.<br />
Art. 17. Lucrarile practice din anulu intaiu la<br />
cliimie; lisica, botanica si zoologie, dureaza. tot anulu<br />
scolaru.<br />
Admisiunea la lucrarile practice de disecfii pentru<br />
studen|il din anulu II se hotaraste de capulu lucrarilor<br />
anatomice dupa unu examenu satisfacatoru asupra<br />
osteologiel si a artrologiei.<br />
Lucrarile practice de anatomic patologica si bac-<br />
teriologie sunt anuale.<br />
Lucrarile practice de istologie si fisiologie dureaza<br />
unu semestru.<br />
Exerci^iile de medicina operatorie si cele de medicina<br />
legala, la morga, sunt semestriale.<br />
Stagiulu de spitale este obligatoriii si fara intrerupere<br />
in cursu de trei ani de studiu, cu incepere de<br />
la a noua inscrip^iune.<br />
Art. 18. Fie-care anu de stagiu de spitalu scadendu-se<br />
trei luni de vacanje, este de uoue luni.<br />
Numerulu dilelor de stagiu pe trimestru este<br />
ast-fel calculatu:<br />
Inteiulu trimestru, Octombre, Noembre si Decembre.<br />
85 dile ;<br />
Al doilea trimestru, lanuarie, Fevruarie, si Martie<br />
75 dile.<br />
Alu treilea trimestrn, Aprilie, Maiu, lunie, 83 dile;<br />
Decanul faculta^ei va reglementa stagiulii de spitalii<br />
hotarindu modulu de rotatiune a studentilor la<br />
tie-care trimestru in diferite servicii.<br />
Art. 19. In fie-care laboratoriu si clinica dependinte<br />
de facultate si in care se urmeza lucrarl
— 124 -<br />
practice de catre student!, se va infiinta un registru<br />
pe anulu scolaru, cu formularu imprimatu, unde se va<br />
inscrie numele studentului, presenta la acele lucrari,<br />
durata lucrarilor dupa programu, lucrarile practice<br />
sau observatiunile clinice cari s ; au facut si executatu<br />
de studentu in cursulu anului, examenele la care a<br />
fostu supusu si notele obtinute. Aceste note voru ii<br />
transmise facilitate!, pe buletine speciale imprimate<br />
subscrise de dir^ctorulu laboratoriului sail alu clinicei,<br />
si se voru anexa la dosarulu studentului.<br />
Studentii stagiari suntu datorl a face pe fie-care<br />
trimestru celii putin doua observatiuni clinice cornplecte<br />
bine redactate si aprobate de profesorulu de<br />
clinica sail de capulii serviciulul.<br />
Se va mentiona in foaia de stagiu despre aceste<br />
observatiuni si aprecierea valorei lor.<br />
Art. 20. Capii de lucrari practice din laboratoriile<br />
facilitate! sunt obligatl a da studentilor toate<br />
explicatiunile necesari! la acele lucrari, a face distribuirea<br />
lucrarilor practice, a \inea conferee, a urmari<br />
in de aproape lucrarile studen^ilor si in fine a<br />
examina pe student! asupra lucrarilor ce au efectuatu.<br />
Capii lucrarilor practice din laboratori! au ordinea<br />
si disclina in sala. Studentii le datorescu ascultare<br />
si supunere.<br />
Art. 21. Unu registru de presen^a studentilor<br />
stagiar! la serviciile de spitale unde suntu atasa^I se<br />
va infiinta in fie-care serviciu.<br />
Acestu registrii va fi pusu sub controlulu profesorulul<br />
de clinica sau a medicului primaru si sub in-<br />
125 -<br />
grijirea directa a asistentilor din clinic! si a medi-<br />
ciloru secundari.<br />
Art. 22. La finele fie-caru! trimestru, profesorii<br />
de clinica prin asistentii sei si medicil primar! prin<br />
medici! secundari a! servicielor vor inainta decanatulul<br />
buletine nominale imprimate, in care se va specifica<br />
pentru fie-care studentu stagiarii, precum si<br />
pentru interni! si externii acelui serviciu, dilele de<br />
servicu in spitale efectuate de student! in cursulu trimestrului,<br />
absentele si modulu cum 'si au implinitu<br />
indatorirea.<br />
Art. 23. Studentulu e datorii in cursulu studiilor<br />
sale in anulu IV or! A 7 sa faca stagiu de celii putin<br />
trei lun'i in clinica obstetricala si trei luni in una din<br />
clinicele speciale (oftalmologica, infantila, mentala si<br />
dermatologica).<br />
Stagiulu de obstetrica va com port a si gar da in<br />
sala de facer! dupa anume dispositii luate de profeorulu<br />
de clinica obstetricala.<br />
CAPITOLUL IV<br />
Examenele<br />
Art. 24. Sunt doua felur! de examene : de finele<br />
anului scolaru si de doctoratu.<br />
Art. 25. Toate examenele suntu publice.<br />
Art. 26. Examenele de finele annlui se \\n de<br />
la 15—30 lunie si de la 1—30 Octombre.<br />
Sesiunea examenelor din lunie este obligatorie<br />
pentru toti studentii. In sesiunea din Octombrie nu<br />
se pot presenta de cat studentii respinsi la examenele
126 -<br />
din lunie, saii acei carora consiliulu faculta^ei le, admite<br />
motivarea absence! din sesiunea de la lunie.<br />
Art. 27. Notele de apreciare se insemneaza prin<br />
cifre exprimate pe o scara de la 1—10, cu semnificatiunea<br />
urmatoare :<br />
1 —5 reu, respins :<br />
6 binisor, admis :<br />
7 bine;<br />
8 prea bine :<br />
9 foarte bine :<br />
10 piimit cu lauda.<br />
Art. 28. Stndentulu sau candidatnlu care nu se<br />
presinta la timpulu si loculii fixatu pentru examinare<br />
e de dreptu amanatu pe trei luni, afara de cazul cand<br />
presinta o justificare a absence! admisa de consiliu, si<br />
atunci trebue sa adreseze G noua cerere decanului.<br />
Art. 29. Decisiunile juriulnJ pentru examenele de<br />
doctoratii si fine de ami sunt definitive si fara apelu.<br />
Art. 30. Resultatulu dupa terniinarea examenului<br />
se afiseaza la facilitate de secretaru.<br />
Examene de flue de anu<br />
Art. 31. Examenele de fine de anu sunt teoretice<br />
si practice.<br />
Examenele practice se fac in laboratoril de profesorulu<br />
respectivu inaintea examenului oralu.<br />
Examenele orale se fac asupra fie-carel materii<br />
inaintea profesorilor respectivi aduna^I in comisiune.<br />
Studen^il voru ii gvupa^i in serii de cate 10<br />
celu multu.<br />
— 127<br />
Decanulu desemneza seriile, dilele, orele si localu<br />
uncle are a se tinea examenele.<br />
Art. 32. Studen^ii sunt datori a trece la finele<br />
fle-carul anu scolaru unu examenu asupra materiel cursurilor<br />
dupa cum se cuprinde in programulu pe acelu<br />
an.<br />
Art. 33. Sunt cinci examene de fine de an pentru<br />
eel cinci ani de studiu si se fac numai la epocele<br />
determinate la art. 26.<br />
In ceea ce priveste anulu antaiu dupa luarea celei<br />
de a patra inscrip^iuni, studentii vor trece in sesiunea<br />
din lunie unu examenu generalu asupra fisicei,<br />
chimiei, botanicei si zoologiei medicale.<br />
Acest examenu este consideratu ca unu examen<br />
de doctoratii si se face asupra intregei materii.<br />
Seriile pentru acest examenu voru fi maximum<br />
de 4 candida^i.<br />
Art. 34. Studentii cari nu ail luatii inscriptiunile<br />
pe trimestrulu al patrulea din anil respectivi pana la<br />
15 lunie pot fi trecuti in cataloagele de examenu si<br />
trebue sa justifice iutardierea.<br />
Art. 35. Dupa terniinarea examenelor fie-carei<br />
serii, comisiunea se intruneste, delibereaza si incheie<br />
proces-verbalii de admiterea sau respingerea candidatilor.<br />
Studentii respinsi in sesiunea de Octombre raman<br />
repetenti ?i voru primi o alta foaie de frequentare pentru<br />
anulu ce repeta, anulandu-li-se inscriptiunile anului<br />
precedentu.
128<br />
Examenu de doctoratu<br />
Art. 36. Pentru obfinerea gradulnl de doctoru<br />
in medicina, candida^ii sunt datori a trece sese examerie<br />
de doctoratu si a sus^ine o teza, dupa care aspirantulu<br />
este proclamatu doctoru in medicina.<br />
Art. 37. Studentii au dreptu a se presenta la<br />
examenele de doctoratu dupa ce aii luatu a 20-a inscriptiune<br />
si au depusu cu succesu examenulu de finele<br />
anului alu cincilea.<br />
Art. 38. Examenele de doctoratu sunt teoretice<br />
si practice.<br />
Art. 39. Materiile examenului de doctoratu sunt<br />
urmatoarele :<br />
I-iul examenu<br />
Anatomia descriptiva si topografica:<br />
Istologia normala ;<br />
Fisiologia umana ;<br />
Formeaza partea teoretica a acestui examen.<br />
Partea practica consista in o operate anatomica<br />
facuta sub controlu in sala de disec^iuni, pentru care<br />
se acorda candidatulul trei ore si in recunoascerea a<br />
doua preparate de istologie normala, pentru care se<br />
acorda candidatulul o jumatate de ora in fata juriulul.<br />
Candidatulu rfispunde la fle-care din membri la<br />
toate cestiunile carl se raporta la preparatinni.<br />
Examenulu de partea practica este eliminatoriu<br />
se face separat si precede exau:enulu teoreticu.<br />
— 1-29 —<br />
Al II-lea examenu<br />
Patologia generala ;<br />
Patologia interna;<br />
Anatomia patologica •<br />
Bacteriologia.<br />
Proba practica: Candidatulu recunoaste si descrie<br />
doua piese de anatomic patologica, macroscopica, orl<br />
microscopica si pe cat se va putea face o autopsie,<br />
pentru care'i se da timp de doua ore.<br />
Al Ill-lea examenu<br />
Patologia externa ;<br />
Obstetrica ;<br />
Oftalmologia :<br />
Medicina operatoarie.<br />
Proba practica : Done opera^iun! pe cadavru in<br />
fa^a juriulul.<br />
Al IV-lea examenu<br />
Igiena;<br />
Medicina legala ;<br />
Terapeutica ;<br />
Farmacologia.<br />
Proba practica : Redactarea unui raportu medicolegalu<br />
si o autopsie sail analisa chimica sau spectroscopica.<br />
daca e posibilii.<br />
Redactarea a doua formule in fa|a juriulul.<br />
Recunoascerea de substance farmacologice.
— 130 -<br />
Al V-lea examenu<br />
Clinica medicala ;<br />
Clinica dermatologica si sifilitica :<br />
Clinica infantila ;<br />
Clinica mentals.<br />
Al V I-lea examenu<br />
Clinica chirurgicala ;<br />
Clinica obstetricala :<br />
Clinica oftalmologica.<br />
Pentru aceste done din urma examene se da candidatului<br />
de examaminatu cete un bolnavu de fie-care<br />
membru din juriu. Se acorda 15 minute pentru examinarea<br />
unui bolnavu. Stndentulu scrie diagnosa si<br />
tratamentulu acestul bolnavu.<br />
Art. 40. Comisiunea examinatoare a fie-caml exanienu<br />
de doetoratu se compune din trei profesorl definitivl<br />
ori provisoril, carl vor fl pe cat se poate profesorl<br />
de sciin^ele respective asupra carora se examineaza.<br />
In casu de absen^a a unuia din profesorl se va<br />
inlocui printr'unu profesoru de materie similara.<br />
Art. 41. Fie care serie de examene se va compune<br />
din doui Candida^!. Inscrierile candida^ilor peutru<br />
examele de doctoratu se ft c la secretariatulu faculta^ei<br />
in orele fixate pentru aceasta de decanatu. Ele<br />
se fac separatu pentru tie-care din cele sese examene.<br />
Cand candidatulu inscrisu pentru examenulu. de<br />
doctoratu este singuni si nu se presinta un altulu in<br />
tiinpu de cincl dile de la inscriere, seria examenulul<br />
de doctoratu se poate compune si de un singur candidat.<br />
_ 131 —<br />
Art. 42. Pentru examenulu de doctoratu, juriulu<br />
compus conform art. 40, va lucra in complect, presidat<br />
de unul din membril care corapun juriul, eel mai<br />
vechi in profesoratu, examinandu fie-care membru pe<br />
rend cate 15 minute.<br />
Dupa terminarea examenulul, juriulu ^ine imediatu<br />
sedinta, delibereaza asupra capacitate! examinatului,<br />
decide de admitere sau respingere, punandu note conformu<br />
articolalui urmatoru, in fine, incheie proces-verbalu<br />
asupra lucrarilor, pe care il inainteaza decanului<br />
impreuna cu lucrarile scrise ale candidatului, de vor<br />
exista.<br />
Art. 43. Notele se dau de la 1—10. Semnificat;ia<br />
lor este cea urmatoare :<br />
1 — 4 : foarte reu, respins pe sase luni :<br />
5 : reu, respins pe trei luni ;<br />
6 — 10: candidatulu e admis, semnin'catia notelor<br />
fiind aceeasi ca la examenulu de fine de ami.<br />
Pentru admiterea candidatului trebue ca media generala<br />
sa fie eel pu^in sase.<br />
Art. 44. Pentru probele scrise se redacteaza de<br />
juriu chiar in diua examenulul un numeru indoitu de<br />
chestiuni de cat acela al candida^ilor.<br />
Acestia trag la sorfl cate o chestiune si o lucreaza<br />
in orele prescrise, fara a consulta car|,i ori note.<br />
La asemenea probe unulii din membri juriului<br />
trasu la sor|,i, sau un delegatu alu acestuia controleaza<br />
pe candidati in timpulii lucrarei.<br />
Dupa terminarea probe! scrise, manuscriptulu se<br />
pune intr'unu plic sigilat si se inainteza presedintelui<br />
juriului.<br />
Pentru examinarea unui bolnavu se ac cida
— 132 —<br />
didatului 15 minute si alte 15 pentru expnnerea resultatului.<br />
Art. 45. Susjinerea tesel. Candidatulii sus^ine aceasta<br />
proba asupra unul subiectu dupa alegerea sa<br />
din raraurile nridicinel.<br />
Aceasta lucrare este tiparita in un formatu dupa<br />
modelulu adoptatu de facilitate.<br />
Art. 46. Manuscriptulii tesei, inainte de a. se<br />
imprima, trebue aprobatu de presedintele comisiunei<br />
si se va inregistra la decanatulu facilitate! de medicina.<br />
Art. 47. Oandidatulu este datoru a depune la secretariatulu<br />
facilitate! 60 de exemplare din tesa imprimata<br />
cu 15 dile inainte de sustinerea el.<br />
Aceste exemplare se vor distribui tuturor profesoriloru<br />
ambelor facultafi de medicina.<br />
Art. 48. Jariulu pentru sustinerea tesel se compune<br />
din patru profesor! numitl de decan si luati pe<br />
cat se poate din ramurile car! fac obiectulu tese! si<br />
unu presedinte alesu de candidatu.<br />
Membrii juriulul interoaga succesivu pe candidatu<br />
asupra ori-carei chestiunl din subiectulu tesei.<br />
Art. 49. Dupa sus^inerea tesei de doctoru in medicina<br />
cu succesu, decanulu facultatel de medicina comunica<br />
rectorului si ministerulni cultelor si instructiunei<br />
publice admiterea candidatilor la gradulu de doctoru<br />
in medicina pentru formarea diplomei; comunica<br />
de asemenea ministerului de interne, pentru admiterea<br />
titularului la libera practica a medicine! in |ara.<br />
133<br />
CAPITOLUL V<br />
Laboratoriile<br />
Art. 50. Fie-care profesoru este de dreptu directorulu<br />
laboratorului seu.<br />
Art. 51. Fie-care directoru de laboratoru este obligatu<br />
sa regulamenteze lucrarile din laboratoriulu s6u.<br />
Acestu regulamentu se va supune spre aprobare<br />
decanului.<br />
Personalulu atasatu atat la laboratorii,, cat si la<br />
clinici, este datoru sa aduca la indeplinii-e cele regulamentate<br />
de directorulu laboratorului.<br />
Art. 52. Asisten^ii de la laboratorii vor fi doctori<br />
in medicina cu libera practica in t ai 'l, romanl<br />
sau naturalisati.<br />
Asistentii de clinica nu pot ft de cat doctor! in<br />
medicina cu libera practica, romanl sau naturalisa^i.<br />
Ei vor ft numiti prin concursu, conformu regulamentului<br />
publicatu in Monitorul oficial din 21 Octombre<br />
1894, cu No. 3.356 al decretului regal.<br />
CAPITOLUL VI<br />
Trecerea studcntilor dintr'o facilitate<br />
in'tralta diu<br />
Art. 53. Studentulu poate trece dintr'o facilitate de<br />
medicina intr'alta, pastrand beneficiulu inscriptinne! ce<br />
a luatu, precumu si acela alii examenelor ce a trecutu.<br />
Art. 54. Pentru trecerea unui student de la o<br />
facilitate de medicina intr'alta din tara, decanulu trans-
— 134<br />
mite facilitate! uncle se facemutarea urmatoarele acte :<br />
1) Actulu de nastere ;<br />
2) Diploma de bacalaureatu :<br />
3) Un eertiflcatfl de scolaritate, in care se mentioneaza<br />
situafia scolara a studentnliu, adica inscriptiunl,<br />
examene, note, respingeri la examene, stagiulu<br />
de spitalu, lucrari practice, etc.<br />
Art. 55. Acestu regulamentu se aplica odata cu<br />
promulgarea lui, in ceea ce privesce modulu de a se<br />
tine examenele de fine de anu.<br />
Elevi! inscrisi in anulu scolaru 1896—97, vor<br />
urma studiile conformu acestul regulamentu, eel inserts!<br />
mal inainte vor urma dupa vechiulu regulamentu.<br />
Art. 56. Orl-ce disposition! contrarii regulamentulu!<br />
de fa^a suntu si raman desflintate.<br />
Art. 57 si ultimulu. Ministrul Nostru secretaru<br />
de Statu la departamentnlu cultelor si instrucfiunei<br />
publice, este insarcinatu cu executarea dispositiuniloru<br />
din acestu decretu.<br />
Dat in Bucuresci, la 13 lanuarie 1897.<br />
Ministerulii Cultelor si<br />
Instructiunei publice,'<br />
G. Mftrzescu.<br />
CAROL<br />
No. 89.<br />
IlE&ULAIENTtI<br />
PENTRU<br />
Bacalaureattl in Litere<br />
Sanctionat cu becntul No. 30141 din 19 Decembiie 1882. (Modificat la<br />
art. 1 prin Decretal No. 1763 din 1891). *)<br />
TITLUL I.<br />
Sesiunele esniiienelor.<br />
Art. 1. Faculta^ile de litere si stiin|,e proced pe<br />
fie-care an. in dona sesiuni, la examenele de bacalaureat<br />
in litere si stiinte.<br />
Esamenele sunt publice si se fac in Bucuresti si<br />
las! in localulu Universitafel.<br />
Sesiunele se tin: prima la 27 lunie si a doua<br />
la 15 Septemvrie.<br />
Nici unu altii examenu in parte sau colectivu nu<br />
poate avea loc in afara de epocele ma! sus liotarate.<br />
*) Cele d'intei diplome de bacalaureatu eliberate la Universitatea<br />
din lasi, iuainte de orgauisarea examenelor generale de licee,<br />
printr'unu regulamentu specialu ca celu de fata, au fost acele conferite<br />
in anulu 1864, dupa avisulu consiliului academicii, d-loru Stefan Vergvlici<br />
Bi Constantin Climescu, in urma trecerei, cu deosebitu succesii,<br />
a unui concursn pentru stipendii la studii in Strainatate.<br />
Asemene diploma a tost cont'erita totu atunci si d-lui Andrei<br />
Visanti, astadi profesoru la Facultatea de litere din lasi.<br />
Celu anteiu ansa care a dobanditu diploma de Bacalaureatu, in<br />
urma unui examenu specialu asupra invetamentului generalu din licee<br />
finutu la Universitatea din lasi, este dl. A. D. Xenepolu, astadi profesorn<br />
universitaru, fostu elevu al Institutului-Academicu.<br />
D-sa in sesiunea din lunie a auului 1867, cea d'intai a esamenelor<br />
de bacalaureatu de la Universitatea din lasi, a tostu uniculii si<br />
antaiulii candidatu primitu en multa distinctiune.
136 -<br />
TITLUL II.<br />
Juriulu examinatorfi<br />
Art. 2. Juriulu examinatorii se va compune din eel<br />
pu^in sease profesori $i din Rectoru, care va. fial septelea.<br />
Lista lor sa va forma de Reetorulu Universita^ei<br />
eel pirjiin cu 15 zile inainte si se va comunica fie-caruia<br />
din membri.<br />
In casulii cand Juriulu nu se va putea complecta<br />
cu profesori ai faeulta^elor de litere si stiin^e respective<br />
sau cand dupa constituirea juriulul un inembru<br />
pentru cas de boala sau for(;a majora nu va mai putea<br />
lua parte la lucrari, presedintele va cinema in<br />
juriu dintre profesorii celor-alte Faculta^I, sau dintre<br />
profesorii liceali.<br />
Reetorulu lipsindii va delega pe unulu din membrii<br />
juriului spre a-i \ine loculii.<br />
Art. 3. Profesorii, cari dirigii institute de inva-<br />
Jamantu secundaru, precumti si cei ce daii lec^iuni de<br />
studiile liceale in institutele private sau prepara de<br />
bacalaureatu, nu pot sa faca parte din juriu.<br />
TITLUL III.<br />
Condifiunele de admisibilitate la examenu<br />
Art. 4. Candidatulu, care a urmatu in scoalele<br />
publice fle in tara, fie in strainatate nu va fi primitu<br />
la examenulu generalu de cat numal daca va fi prezentatu<br />
un certificatu, ca a facutu lieeulu complectu.<br />
Art. 5 Candidatulu, care va fi urmatu studiile<br />
137<br />
a casa sau in institute private, va justifica mai intai<br />
ca a depusu examenele regulate la finele celor din nrma<br />
do! ani de studil la un liceu al Statului<br />
Art. 6. Ori ce candidatii de bacalaureatu trebue<br />
sa depuna in tennenulu hotaratu prin art. 8 din acestu<br />
regulamentu la secretariatulii Universita^ei, unde<br />
are inteii|iunea a trece examenulu, urmatoarele<br />
docuraente :<br />
a) Actulii de nastere, legalisatii in regula si const<br />
atator, ca e in vrfista de 16 ani eel putin.<br />
b) Actele prevezute in articolele precedente 4<br />
si 5 cum si un certificatu de notele obtinute la finele<br />
anului pentru fie-care elasa liceala, candidatii prepara^i<br />
in particularii nnmai pentru clasa VI si VII. liberatii<br />
de directorulu liceului, unde elevulii a urmatu<br />
sau numal a depusu examene de aceste clase;<br />
c) 0 cerere conformii modelulni A sau D aci anexatu,<br />
scrisa intreaga de mana candidatului, semnata<br />
cu numele si pronumele seii, si daca e minoru, visata<br />
de tatalii sail epitropulu care autorisa cererea (Vezi<br />
modelulii B).<br />
Art. 7. Semnatura tatalui sail a tutorului candidatului<br />
minoru trebue sa fie legalisata de primaria<br />
locala.<br />
Art. 8. Registrulu de inscriere este deschisu cu<br />
15 zile inainte de inceperea sesiunii. El este inchisii<br />
la 6 oare sara in ziua aratata inai sus ca termenulu<br />
inscrierii legale.<br />
Art. 9. Ori ce candidatii inscrisiiin modu regulatu<br />
va trebui sa fie examinatii in sesiunea, pentru<br />
care s'a inscristi
— 138 —<br />
Art. 10. Rectorulu Universitatei, dupa ce a formatu<br />
lista elevilor admisi la examenu si a constatatu<br />
versarea taxelor prevezute sub titlulu IV, indica, priu<br />
secretariulu cancelariei, candida|;ilor dioa in care are<br />
sa treaca examenulu.<br />
Art. 11. Fie-care candidatii, imediatuinainte de<br />
a incepe examenulu, scrie si semneaza in prezen|a secretariului<br />
intr'un registru specialu, visatu si parafatu<br />
de Rectoru, o declarations conform modelulul litera D.<br />
Secretarulu veritica identitatea semnaturei si a scrierii,<br />
confruntandu-le cu ale cereril adresate Rectorulul.<br />
Art. 12. Ori-ce candidatii, care fara scuza judecata<br />
valabila de juriu, mi respunde la apelulu numelui<br />
seu in ziua ce s'a fixatu; remene amanatu pentru<br />
acea sesiune.<br />
TITLUL IV.<br />
Taxele pentru examene §i diploma.<br />
Art. 13. Candidatulii admisu a trece examenulu<br />
va versa in termenul prescrisu mai sus, la cancelaria<br />
Universita^ei sumele urmatoare :<br />
Examene . . . 40 le'<br />
Diplome . . . 10 „<br />
50 lei<br />
Taxa pentru examene devine de dreptu juriului,<br />
dupa deduca|iunea a 10 la suta, cai-e se cuvine secretarului<br />
Universitatel, ear cea pentru spesele diplomeS,<br />
se va varsa de secretaru la casa centrals, a Ministerulul<br />
de linan|;e.<br />
Juriuhi poate scuti de taxa pe jumatate sau in-<br />
1 QQ<br />
L O *J<br />
treaga, pe elevii care vor prezenta acte de paupertate<br />
in regula, liberate de primaria orasului de resedin^a<br />
a parintilor. Cand candidatulu va fi amanatu<br />
pentru sesiunea in care s'a inscris, i se va intoarce<br />
suma consignata pentru spesele diplomei.<br />
• TITLUL V.<br />
Probek examennlui.<br />
Art. 14. Examenulu de bacalaureatu in lit ere si<br />
stiin^e se compune din dou6 probe, una scrisa si alta<br />
orala.<br />
Art. 15. Probele scrise cuprind :<br />
a) 0 versiune din limba latina in romana, de<br />
greutatea celor ce se predafl in cea de pe urma clasa<br />
de liceii;<br />
b) 0 composi^iune romana asupra unni subiectu<br />
de literatura, de istorie sau filosotie;<br />
c) 0 tema din romaneste in fran^uzeste ;<br />
d) 0 intrebare scrisa asupra unui subiect de<br />
matimatica, fisica sau stiinte naturale, din materiile<br />
propuse in clasele superioare ale liceului.<br />
Art. 16. Composi^iunea romana si vevsiunea latina<br />
au loc in aceiasi zi la 3 ore de interval. Tema franceza<br />
si compositlunea asupra stiin^elor au loc adouazi.<br />
Art. 17. Subiectele si textele pentru proba scrisa<br />
se alegii de Rectorii impreuna cu profesorulii materiei<br />
respective.<br />
Trei ore se acorda pentru composipunea in romaneste<br />
si composi|;iunea asupra stiin|;elor, 2 ore
14.0 —<br />
pentru versinnea latina, 1 ora jmnatate pentru tema<br />
franceza.<br />
Art. 18. Candida^! la proba scrisa sunt pusi<br />
sub privigherea statornica a unuia din membrii juriului,<br />
care semneaza fie-care din compozi^iuni. Candida|il<br />
nn pot avea nici o comunica^iune in at'ara,<br />
nici intre dinsii, sub pedapsa de exludere, si nu li<br />
se lasa la disposi^'une alte car|i de cat lexicelatinororaane<br />
sau latino-frahceze, si o tabla de logaritmi<br />
pusa la disposifiunea ca-ndida^ilor de catra faculta|,i.<br />
Art. 19. Se da candida^ilor, ca sa-si scrie compositiunea<br />
lor. coli cu eticheta imprimata: examemdu<br />
de bacalaitreatu, »i avendu pe ea si indica^iunea numelui<br />
si pronumelui fie-carui candidatu, precura si sigilul<br />
Rectoratului. Fie-care candidatu semneaza compozi^iunea<br />
sa si o depune msus el in manele examinatortilui<br />
privighiatoru.<br />
Art. 20. Cele 4 compozitiuni, corigiate fie-care<br />
de nnu membru alii juriului, sunt judecate de juriulu<br />
intregii,, care decide, cari sunt candidatil admisi la<br />
probele orale.<br />
Aceasta proba are loc a doua di; abstrac|iune<br />
facandu de duminici si zilele de serbatoare, cand examenulu<br />
este suspendatu.<br />
Art. 21. Proba orala incepe cu traducerea si explicarea<br />
unui autoru rominu, francezu, latinu si grecu,<br />
indicate de profesorii examinatori din lista autorilor<br />
coprinsi in programa liceului, cursulil superioru, ori<br />
unde i se va areta. respundendu si la intrebarile ce i<br />
se vor pune asupra no^iunelor de literatura greaca,<br />
latina, franceza, si romana.<br />
141<br />
Candidatulu poate sa arate prosatorulu si poetulu,<br />
asupra caruia doreste sa fie examinat in specialu, remanandu<br />
la t'acultatea juriului de ai face sau nu acestii<br />
examenu specialu.<br />
Dupa aceea se adreseaza candidatului cestiuni din<br />
programa liceelor ;<br />
a) Asupra filosofiei;<br />
b) ., istoriei universale;<br />
c) .. geograftei;<br />
d) ,, matimaticelor;<br />
e) „ stiin^elor fisice ;<br />
f) „ stiintelor naturale.<br />
Proba orala ^ine cinci cuarturi de ora, examenul<br />
cuprinde atatea numere de note, cate sunt probele la<br />
care se supune candidatulu.<br />
Art. 22. Pentru diversile probe ale bacalaureatului<br />
in litere si stiin^e, se va da uriuatorulu numeru de note.<br />
Probe scrise: No. notelor<br />
Versiunea latina 1<br />
Composi^iunea romana 1<br />
Tema francesa 1<br />
Composi|iunea asupra stiin^elor . . . . 1<br />
Probe orale:<br />
Explica^iunea unui autoru grec . . . . 1<br />
„ ,, „ latin . . . . 1<br />
„ „ ,, francez . . . 1<br />
„ „ ,, roman . . . 1<br />
Intrebari asupra filosofiei 1<br />
„ „ istoriei 1<br />
„ „ geografiei . . . . . 1
- 142 -<br />
Intrebari asupra sciin^elor matematice . 2<br />
„ „ „ fisice . . . 2<br />
,. „ „ naturale . . 2<br />
Total 17<br />
Art. 23. Deosebitele par^i ale examenului generalu<br />
se insemneaza prin unulii din numerile: 10, 9,<br />
8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, 0, nude 10 corespnnde cu o<br />
cunostinja desevarsita a materiel, ear 0 cu o totala<br />
nestiinja.<br />
Amanarea candidatului se pronnnfa inaintea probei<br />
orale, daca. media notelor ob^inute la lucrarile<br />
scrise este mai mica decat G.<br />
Art. 24. Candidatnlu va li primitu, cand, adunand<br />
nota media de la proba scrisa cu nota media<br />
de la proba orala si impar0nd-o prin 2, va da dreptii<br />
rezultatu celu putinu nota G.<br />
Art. 25. Toate materiile examenului sunt obligatoare.<br />
Acela dar, care va avea mai pu^in de nota<br />
3, la una din materiile programei va ti respins. Fie<br />
la proba scrisa. fie la proba orala amanarea nu poate<br />
fi pronun^ata de cat in \lrtutea unei deliberari a juriului.<br />
Art. 26. Nota la proba orala trebue data imediat<br />
dupa terminarea examenului, scrisa in litere §i<br />
subscrisa de examinatorii ea nu se mai poate modifica<br />
sub nici unu cuventu.<br />
Art. 27. Indata dupa terminarea examenului<br />
oralu, juriulu precede la formarea mediei generale a<br />
noteloj 1 date, incheiandu-se proces-verbal, dupa care<br />
— 143<br />
apoi presedintele proclama indata admiterea sau respingerea<br />
candidatului.<br />
Art. 28. Candidatulu amanatu nu poate sa se<br />
prezinte din nou in cursulu aceleasi sesiuni.<br />
TITLUL VI<br />
Polipia examenului.<br />
Art. 29. Presedintele juriului, descoperindu vre-o<br />
frauda sail abatere, trebue imediatu sa inchee un<br />
prescript-verbalu, pe care-1 va inainta Ministerului cu<br />
un raportti specialu si acesta va pronun^a dupa inprejurarl,<br />
nu numai respingerea candidatului pentru<br />
acea sesiune, dar cliiar ridicarea dreptului de a se<br />
prezenta la examenu pentru una sau mai multe sesiuni<br />
viitoare, sail si pentru totdeauna.<br />
Art, 30. Presedintele juriului incheie unu prescriptii-verbalu<br />
de tie-care sedin^a, subsemnatii de top<br />
membrii juriului. Aceste prescripte-verbale. totalul notelor<br />
si conclusiunea juriului insotite de un raportii asupra<br />
intregulul examenelor si asupra for|ei relative a<br />
probelor, se vor inainta de presedinte Ministerului spre<br />
aprobare, impreuna cu compozifiile fie-carul candidat,<br />
corectate si adnotate de membrii juriului. Presedintele<br />
trimite lista de numele candida|;ilor respinsl impreuna<br />
cu lucrarile si actele acestora.<br />
Art. 31. Ministerulii, observandu prin consiliulti<br />
permanentii lipsa de forma in privirea candida^ilor<br />
sau vre-o nedreptate in darea notelor va putea respinge<br />
concluzia juriului.
— 144 —<br />
TITLUL VII<br />
Liberarea diplomei.<br />
Art. 32. Candidatli aclmisi vor primi diplomele<br />
prin ingrijirea presedintelul juriulul, care vor trimete<br />
de la Ministerd in numeruld cerutu pentru candidatii<br />
admisi. Aceste diplome date in riumele M. S.<br />
Regelui, vor purta sigilul Universita^ei. Ele vor fi.<br />
visate de Ministruld instructiunel.<br />
In diploma se va trece nota medie meritata de<br />
candidatu.<br />
Art. 83. Nici o diploma nu poate li remisa impetrantului,<br />
decat dupa ce va subsenma si el, atat<br />
intr'insa cat si in registrulu specialu constatatoru de<br />
remiterea diplomei, sad intr'o recipisa, care trebue<br />
anexata la acestd registrn.<br />
TITLUL VIII<br />
Disposifinni transitorii<br />
Art. 34. Elevii, care dnpa regulamentulu din 11<br />
Augusta 1881 au trecutu una din sectiunele bacalaureatului<br />
vor fi scutip de a ltd examenu pentru acea<br />
parte daca se vor presenta in sesiunea de lunie sad<br />
Septemvrie 1883.<br />
La din contra vor fi tinu^I sa treaca bacalaureatul<br />
de toate materiile. conform regulamentului de fa^a.<br />
Art. 35. Regulamentulu de fa^a va fi pnsu in lucrare<br />
cu inceperea sesiunii de la 15 lunie 1883.<br />
Art. 36. Regulamentulu din 11 August 1881<br />
precum si ori-ce disposifiune anterioara, relativa la<br />
bacalaureatd, suntd si remend desn'in^ate.<br />
- 145 —<br />
Formule diverse.<br />
A. Modelu de cerere pentru admiterea la examenu<br />
a candidafilor minori.<br />
Subsemnatuld (numele si pronumele) nascutu in<br />
(comuna, jude^ul) la (ziua, luna, anulu) presint d-lui<br />
Rectord aid Universita^ei din . . . . conformd<br />
regulamentului din 10 Decembrie 1882 si in virtutea<br />
autorisaf,iunel aci alaturata a D-lui (tatald, mama,<br />
unchiuld, fratele mai mare, tutoruld) cererea de a ft<br />
admisd la examenuld de bacalaureatd.<br />
Facutd in la . . . . 18<br />
(Semnatura candidatului).<br />
B. Modelu pentni autorisafiunea ce trebue sd dea<br />
tatdlil familiei, tutorulu etc.<br />
Subsemnatuld (numele si pronumele) domiciliatu<br />
in comuna .... judetul .... declar ca<br />
autoris pe (fluid, nepotulu, fratele, etc) dupa cererea<br />
aci anexata, la examenuld de bacalaureatd de la Universitatea<br />
din<br />
Facutd in ... la . . . . 18 .<br />
Semnatura tatalui, mumei, nnchiului, fratelui mai mare sau tutorulul<br />
(aceasta semnatura trebue sa fie legalisata de Primaria locala).<br />
C. Modelu de cerere pentru admiterea la examenu<br />
a candidapilor majori.<br />
Subsemnatuld (numele si pronumele) nascutu in comuna<br />
. . . . judetulu . . . . la .. luna<br />
. . anulu . . domiciliatu in comuna .<br />
10
- 146 —<br />
presint D-lui Rectorti alu Universitatei din . . .<br />
conformu regulamentului din 10 Decembrie 1882, cererea<br />
de a fi admisu la examenulu de bacalaureatu.<br />
in basa actulm de nastere, pe care-1 alatur si care probeaza<br />
ca sunt majoru, cererea fiindu scrisa si subscrisa<br />
de mine.<br />
Facutu in la ... 18 .<br />
(Semnatura candidatului).<br />
D. Modelil de formularu ce trebue transcrisu de<br />
candidatultl majoru sau minoril in rtgistulu universitdfei<br />
inaintea cxamenului.<br />
Subsematulu (numele si pronumele) nascutu in<br />
comuna iudetulu . . . . la ..<br />
luna anulu . . declar ca ma presintu<br />
in diua . . luna . . . . anulu . . in basa actelorceam<br />
depusu D-lni Rectoru alu Universitatei din<br />
la examenulu de bacalaureatu.<br />
Facutu in la . . . . 18 .<br />
(Semnatura candidatului).<br />
PENTRU<br />
examenulu de bacalaureatu al absolven^ilor<br />
de Liceu Realfi *)<br />
Art. 1. Regulamentulu de bacalaureatu in Litere<br />
si Stiin|,I, decretatu la 10 Dechembre 1882; cu modificarea<br />
primita prin decretulu regalu No. 1.763 din<br />
se aplica si la examenele absolvenfiloru licenlui realu<br />
din Braila, insa cu deosebirele mai josu notate :<br />
Art. 5. Acestii articolu nu se aplica la absolven-<br />
\ii liceelor reale.<br />
La Art. 15. Probele scrise cuprindu :<br />
a) 0 compositiune romana asupra until subiectu<br />
de literatura romaneasca, de istorie sau flosofle ;<br />
b) 0 tema din romaneste in fran^uzeste.<br />
c) 0 chestiune scrisa asupra unui subiectu luatu<br />
din Matematici din materiele propuse in cursitlu snperioru<br />
alii liceului realu.<br />
d) 0 chestiune scrisa asupra unui subiectu luatu<br />
din Stiin|;ile Fizico-Naturale, din materiile propuse in<br />
cursulu superioru alu liceiilui realu.<br />
La Art. 16. Compozi^iunile de sub al. a si b ale<br />
articolului precedents se fac in aceiasi zi la trel oare<br />
de intervalu.<br />
Compozi^iunile de sub al. c. si d. se dau a dona zi<br />
*) llonitorulu oflcialu No. 84 din 16 lulie 1892.
148 -<br />
La Art. 17. Subiectele si tezele pentru probele<br />
scrise se alegu de Rectoru, impreuna cu profesorulu<br />
materiel respective.<br />
Trel oare se acorda pentru compozijiunea in romaneste<br />
si compozifiunile asupra stiin^ilor mateinatice<br />
si iizico-naturale; o oara si jumatate pentru tema<br />
franceza.<br />
La Art. 21. Proba orala incepe cu traducerea si<br />
explicarea unui autoru rominii, francezu si germanu,<br />
indicate de profesorii ezaminatori dupa programa studiiloru<br />
din cursulu superioru alu liceului realu, ori<br />
unde i se va arata, raspunzindu la intrebarile asupra<br />
notiuniloru de literatura romina si franceza si asupra<br />
in^elegerel si vorbirei limbei germane.<br />
Dupa aceia se adresaza candidatului chestiuni<br />
din programa liceului realu:<br />
a) Asupra iilosofiei si dreptului administrative.<br />
V) Asupra istoriel Universale cu insisten^a asupra<br />
cestiunilor privitoare la cultura, iudustria si comerciulu<br />
popoareloru;<br />
c) Asupra geografiel insistindu-se asupra cestiunilor<br />
privitoare la geogiafla economica, comerciala si<br />
industriala a Romaniei 5<br />
d) Asupra matematicilor si Gomptabilita^ei.<br />
e) Asupra Stiintilor Fizico-Naturale.<br />
Proba orala |,ine cinci cuarturi de oara ; examenulii<br />
cuprinde atitea numere de note, cate sunt probele<br />
la care se supune candidatulu.<br />
I<br />
r<br />
— 149 —<br />
La Art. 22. Pentru diversele probe ale bacalaureatului<br />
realu se va da urmatorulu numaru de note;<br />
Probe scrise Numerulu notelorii<br />
Composi^iunea romina 1<br />
Tema Franceza 1<br />
Intrebarea asupra matematicilor . . . 1<br />
,. „ ^tiin^ilor Fizico-Naturale. 1<br />
Probe orale TVb. notelorii<br />
Explica^ia unui autoru francezu . . . 1<br />
rominu . . . . 1<br />
Infelegerea si vorbirea limbei germane. . 1<br />
Intrebari asupra filosofiel si drep. administrativu 2<br />
Intrebari asupra istoriel<br />
1<br />
„ „ geografiel<br />
1<br />
„ „ matematicilor si<br />
comptabilitat.ei<br />
3<br />
Intrebari asupra stiin^ilor fizico-chimice 2<br />
Naturale 1<br />
Totalu 17.<br />
Art. 34 si 36 nu se aplica.<br />
Art. II. Acestu regulamentu se pune in aplicare<br />
cu inceperea sesiunel de bacalaureatu de la 27 lunie<br />
1892.<br />
Art. III. Ultim. Ministru Nostru Secretaru de<br />
Statu la departamentulii cultelor si Instr. Publice insarcinatu<br />
cu esecutarea acestui decretu.<br />
Datu in Castelulu Pelesu, 9 lulie 1892.<br />
(s). CAPtOL<br />
Ministru Cultelor si Instruc^iunei Publice<br />
(s.) C. Olamscu.
I<br />
LEGIUIRI SPECIALE<br />
PrMtoare la membrii corpului universitariu,
Legea asupra Instructiunei din 1864<br />
Art. 365. Nurairea provisorie a pvofesorilor se<br />
va face prin decisiune ministeriala.<br />
Art. 366. Nwnirea provisorie a profesorilor de<br />
Faculta4I se va face pe cursu de trei am.<br />
Art. 367. Nimeni nu va pntea castiga o numire<br />
provisorie de profesoni decit daca va justifica despre<br />
absolvirea nnor studii identice sau analoage cu cele<br />
ce sunt a se propurie in clasa vacanta, precum si a<br />
tuturor studielor inferioare acelora.<br />
Art. 368. Deosebitu de aceasta aspirantil la unit<br />
locu vacantu de inva^atoriu in genere vor fi supnsl<br />
la o incercare care va consiste :<br />
a) Sau in proponimente pnblice de aceleasi materii,<br />
facute celu pu|;inii in cursu de duoi ani, daca<br />
nu va fi trecutu raal multu de trei ani de la incetarea<br />
acelor proponimente ;<br />
b) Sau in publica^iune de scrierl asupra acelor<br />
materii ;<br />
c) Sau in examenu, cand candida^ii mai pu^inii<br />
la nuiuaru de cat locurile vacante, nu an nici unulu<br />
din titlurile aratate in cele doua alineate precedente,
— 154 -<br />
oil cand titlurile ce potu avea conformu aceloras! alineate,<br />
nu sunt judecate de comisiunea competenta mdestulu<br />
de nrntyainitoare ;<br />
d) Sau in concursu in acelasucasii prevedutu prin<br />
precedintele aliniate, daca candidatii sunt ma! numerosl<br />
de cat locurile vacante.<br />
Art. 369. Arbitril cari vor judeca titlurile si aptitudinea<br />
candidatiloru vor fi<br />
5) Pentru profesorii de Faciilta^i, decanulu si<br />
patru profesori al Facilitate! acelei stiin^i, luati prin<br />
sor|i, pentru Bucuresti de la Facultatea din lasi, si<br />
pentru lasl de la cea din Bucuresti, duoi membri din<br />
consiliulu de statii din sec^iunea corespunzetoare acelei<br />
Faculta^I, duoi membri ales! dupa natura Facultatei<br />
sau din Curtea de Casa^iune, sau din consiliulu<br />
medicalu, sau din consiliulu teclinicu, iar in lipsa, delegap<br />
din partea Ministrului.<br />
Art. 375. Obiectele examenului sau a concursului<br />
vor fi:<br />
Pentru profesorii de Faculta|;i cunostin^i speciale<br />
asupra ramului pentru care se destina ; deosebitii deaceasta<br />
el vor fl datorl se justifice de absolvirea invataturilor<br />
de liceu.<br />
Art. 384. Profesorii titularl de facultati sunt<br />
inamovibili.<br />
Art. 385. Profesorii inamovibili nu vor putea<br />
ti stramntat.1 fara a lor espresa voinfa de la unu locu<br />
la altulu.<br />
— 155<br />
Art. 386. Ei nu vor fi revocatl de cat pentru<br />
motiveie §i dupa formule determinate prin lege.<br />
Art. 387. To^i membrii corpulul inva^amantului<br />
publicu pe cat se afla in activitate de serviciu, ad<br />
dreptulii de scuteala de serviciu militaru:<br />
Dupa doi-spre-zece anl de serviciu remunerariulu<br />
invatatorilor va fi indoitit de catu celii primitivn.<br />
Art. 390. Lipsa de la clasa in cursii de o luna<br />
fara congediii si fara scusa bine-cuvantata va face<br />
sa se considere demisionariu inva|atorulu.<br />
Art. 392. Instituted! si profesorii de gimnasii<br />
si licee, in timpulu celoru doua de intaiu perioade ale<br />
cursulu lor dupa ce vor fi primit immirea defmitiva,<br />
nu vor putea se ocupe nici o alta functiune, nici sa<br />
eserciteze vr'o profesiune alta de cat cea de invatatori<br />
de raateria pentru care a fost numi^i.<br />
Contravenitorulu se va socoti demisionariu.<br />
Art. 393. Aceeasl indatorire este impusa, sub<br />
aceeasl penalitate, prefesorilor superior! de Licee si<br />
profesorilor de Facultafl, in timpulu celor dinteiu trei<br />
perioade ale cursului lor, dupa numirea lor deflniiiva.
— 156 —<br />
Legea din 6 Martie 1883, pentrn fixarea §i gradarea<br />
remunerarilor membrilor corpului didacticu.<br />
Art. 1. Alineatulu e). Remunerapunea primitiva<br />
la numirea provizorie a profesorilor de Universitate,<br />
se fixeaza la suma de 500 lei pe hind.<br />
Art. 2. Alinieatulii al doilea. Gradatiunea face<br />
parte din remunerariu si se va \ine in seama la pensiunl.<br />
Suplinitorii vor ti retribui^I 30 la suta mai<br />
pu^inu de cat profesorii. Anil de suplinire nu se \\nii<br />
in sama la gradatie.<br />
Art. 3. Dupa 5 ani de serviciu de la numirea<br />
provizorie renmnerariele prevedute in art. 1 se sporescu<br />
cu 15 la suta, dupa 1.0 am cu 30 la suta, dupa<br />
15 an! cu 45 la suta, dupa 20 de ani cu 60 la suta,<br />
asa in cat dupa ultimulu terminu de gradatiune, remunerarile<br />
vor fi cu 60 la suta mai marl, de cat cifra<br />
fie-careia prevezuta in art. 1 care va servi de<br />
norma la calcnlarea grada^innel.<br />
Art. 8. Profesorii cari au indeplinit 25 de ani<br />
de serviciu in corpulu didacticu, potu fl pusi la pensiune,<br />
dupa propunerea Ministrului Instruc^iunel publice,<br />
luandu-se pentru aceasta avisulu atirmativu al Oonsiliului<br />
facultatei respective, pentru profesorii universitari,<br />
iar pentru profesorii secundari al unei comisiuni<br />
de 5 delega^i de consiliulu nniversitaru din sinulu seu.<br />
0 asemene trecere la pensiune nu se va propune de<br />
ministeriu de cat in interesulu stiintei. Daca aceasta<br />
trimitere la pensiune se va face inainte de virsta ceruta<br />
de legea generala a pensiunilor, atunci pensiunea<br />
se inscrie in budgetulu Ministerului instruc^iunei<br />
publice pana ia ajungerea la acea varsta.<br />
I<br />
LEGEA<br />
din 6 Mai 1892 pentru uiodificaren art. 8<br />
din legea de In 6 Martie 1883.<br />
Membrii corpului didacticu caii vor ti iraplinitu<br />
versta de 70 ani pentru profesorii de la Universitate<br />
si 65 ani pentru ceialalti, vor fi pusi in retragere din<br />
oficiii de catra ministrulu instructiunei publice.<br />
Totu ast-feliu vor putea ti pusi in retragere din<br />
oticiii si membril corpului didacticu cari fara a ave<br />
versta de 70 si 65 ani dupa distinc^iunile de mai susu,<br />
vor ti indeplinitu trei-deci de ani de serviciu in corpulu<br />
didacticu.<br />
In acestu din urma casu, ministrulu instructiunei<br />
publice, nu va putea pane in retragere de cat cu avisulu<br />
conformu alu consilinlnl permanentu.<br />
Profesorulu pusii in retragere pastreaza titlulu de<br />
profesorii onorificu.
— 158 -<br />
Constituent ii en.<br />
Art. 73. Universita^ile din lasi si Bucuresti trimitu<br />
lie-care cate unu membra la Senatu alesu de profesorii<br />
Universita^ei respective.<br />
Lcgea electorala.<br />
Art. Y'i. Universitatile din Bucnresti si lasi trimitu<br />
tie-care cate unii membru la Senatu alesu de<br />
catra profesoril nniversitafei respective, fara ca ei sa<br />
piarda prin aceasta dreptnlu de a vota in colegiuhi<br />
din care face parte.<br />
Art. 28. Profeso/'ii defin/tivi al invatamantului<br />
superioru si secundaru, pot fi alesl depnta^i sau senatoil<br />
a far a de :<br />
1. Inspectorii general! ai Instrnc^iunei;<br />
2. Revisorii scolari:<br />
3. Directorii si profesorii diverselor stabilimente<br />
de invetaniantu.<br />
159<br />
Budgetulu generalu alii Universitdfei din law.<br />
(Estrastt din Budgetulu Ministerului Cultelor si Instructiunei<br />
publics pe exercitiulft aBului 1896—97).<br />
1. Facultatea de dreptu . . .<br />
2. „ litere si tilosofie .<br />
3. „ de stiin^i . . .<br />
4. „ de medicina . .<br />
5. Scoala Normal a superioara .<br />
6. Cab. de fiziea al fac. de stih?ti<br />
7. Laborat. de cliimie anorganicfl<br />
8. „ „ „ organica .<br />
9. „ „ zoologie, si fisiologia<br />
comparata<br />
10. Laboratorulu de botanica .<br />
11. Oabinetulttde lucrari practice<br />
12. Laboratorul de mortologie .<br />
1)5. Instit. si museul de anatomie.<br />
14. Laboratorulu de flsiologie. .<br />
15. Laboratorulu de chimie, farmacologie<br />
16. Laboratorulu de histologie .<br />
17. Laboratorulu de anatomie<br />
patologicft<br />
IS. Laboratorulu de patologie<br />
cliirurgicala<br />
li). Personalulti adm. al Univfirs.<br />
Total<br />
Personalii Materialu Tot alii<br />
78390<br />
98910<br />
107610<br />
104700<br />
36440<br />
6360<br />
12600<br />
9480<br />
8640<br />
5160,<br />
5040<br />
4440<br />
17580<br />
6240<br />
8280<br />
6540;<br />
6360<br />
9420<br />
23220,<br />
555410<br />
500<br />
6000<br />
25683<br />
2500<br />
6500<br />
5500<br />
3000<br />
6100<br />
1600<br />
5300<br />
12000<br />
3000<br />
4000<br />
2000<br />
1000<br />
5000<br />
8950<br />
98633<br />
78390<br />
98910<br />
108110<br />
110700<br />
62123<br />
8860<br />
19100<br />
14980<br />
11640<br />
11260<br />
6640<br />
9740<br />
29580<br />
9240<br />
12780<br />
8540<br />
7360<br />
14420<br />
32170<br />
654043
— 159<br />
Secretarial<br />
tiecretarulu Universitdtei. D. VASILIU<br />
Secretarul facultdfei de medicind. Dr. N. VICOL<br />
I. Averescu<br />
Sub-secretari :|<br />
I /. Leatris<br />
Insarcinatl celii d'intaiu cu Incrarile decanatului<br />
facilitate! de litere, celii de alu doilea cu acele ale<br />
facilitate! de dreptu.<br />
ISTENDE&TA<br />
Intendentii Intendentti al loealulut yacullatei<br />
al Palatidid Unicersitatii, de medicmd<br />
Eugenin Fratianu Vasile C. Dimitriu.<br />
I<br />
PROGRAMELE<br />
detaliate ale cursurilor universitare *).<br />
*) Legea asupra Instructiunei. Art. 287.<br />
Consiliulu fie-carei Facultati formeaza programa generala a stndielor<br />
si impartirea pe dile si oare, delibereaza asupra programei detaliate<br />
ce tie-care profesoiii va fi datoru a face asupra cursului seu..<br />
Programa generala si programele detaliate se vor presenta pe fiecare<br />
arm mai inainte de inceperea cursurilor, la examenulu consiliului<br />
permanentu.<br />
Ele fiindil aprobate de Ministeru, decanuluFacultatelle vapublica.<br />
si afige in Facilitate.<br />
11
Facultatea de DreptO<br />
Pxx.OGrJclA.MA.<br />
Cursuhii de Legisla^iune penala.<br />
Dreptulii penalu<br />
Prolegomene<br />
Definitiune. Introduc^iune tilosofica. Fundainentulu<br />
dreptului de a pedepsi.<br />
Rolulu dreptului penalu in stiin^ele sociale ; metoda<br />
sa. ^coala italiana sau §coala pozitivista penala.<br />
Deterrainismulu in stiin^a penala ; consecin^ele admiteril<br />
acestel doctrine in stim{a penala.<br />
lutroduc^iunea istorica ; vechmlu dreptu penalu<br />
francezu si vechiulii dreptu penalu romiuu. Izvoarele<br />
actualalui nostru codu penalu. Principalele coduri penale<br />
moderne.<br />
PAETEA I<br />
Despre infractinni<br />
CAPITOL UL I<br />
Definijiunea infracfiunei; intinderea. legli penale.<br />
Secfiunea I. Defini^iunea infrac^iunii: explicarea<br />
el ; punctele ce le cuprinde.<br />
Secfiunea II. Consecintele deflni^iunii. Intinderea<br />
legil penale dupa timpii. § 1. Conflictele relative la
164 —<br />
incriminatiune si pedeapsa; critica sistemului legiuitorulul.<br />
§ 2. Conflictele relative la organiza^iune, competen^a,<br />
procedura, execu^iune. § 8 Conflictele relative<br />
la prescriptiune.<br />
Secfiunea III. Intinderea legii penale dupa spavin.<br />
§ 1. Infracjiunile eomise in Romania. Sistemele cari se<br />
pot concepe : lege penala teritoriala, personala, mixta.<br />
Sistemulu legii noastre. Prelungirea teritoriului; marea<br />
teritoriala, vapoarele si corabiile, armata. Derogafiun!<br />
de la teritorialitatea legii penale; inviolabilitatea<br />
regala, inmnitatea parlamentara si exteritorialitatea.<br />
§. 2. Infrac^iunile comise in ^ara straina. Sistemele<br />
ce se pot concepe; sistemulu legii noastre precedatu<br />
de istoriculu chestiunii. Legislapune comparata.<br />
§ 3. Infrac^iunile comise in Revile necrestine. Sistemulu<br />
capitula|iunilor, istoricnlu si explicarea lor. §. 4.Despre<br />
extradi^iune ; utilitatea ei; condipunile de fondu si<br />
de forma; efectele extradi^iunii; legisla^innea comparata.<br />
CAPITOLUL II<br />
Elcmentele infractiunii<br />
Secjiunea I. Elementulu materialfl alii infractiunilor.<br />
Actele externe : actele preparatoare si de execu^iune.<br />
Tentativa, deh'nit-iunea, pedeapsa. Infracfiunile<br />
neizbutite. Infrac^iunile imposibile.<br />
Secfiunea II. Elementulu intenfionalu. Etatea.<br />
Nebunia. Surdoinutismulu. Somnanbulismulu si Hipnotismulu.<br />
Constringerea tizica si constringerea morala.<br />
Gresala de dreptu si gresala de faptii. Ereditatea, mediulii<br />
ambiantu.<br />
— 165<br />
Secjiunea III. Elementulu injustu al infrac^iunei.<br />
Papte justificative. Legitima aparare, definipune, explica^iune,<br />
condi^iuni. Ordinulu autoritatii legitime,<br />
supunerea pasiva. Consim^imintulu par^ii lezate.Duelulu.<br />
CAPITOLUL III<br />
Clasiflcatiuiiile infrac|iunilor.<br />
1. Sub raportulu gravitatii. Critica lul Rossi,<br />
netemeinicia ei. Critica scoalei italiane. Interesulu distinc|,iunei<br />
intre crime, delicte si contraven|,iunl.<br />
2. Sub raportulu esecutarei lor materiale. a) Infractium<br />
de ac^iune si de inac^iune. b) Instantanee si<br />
continue sau succesive. Interesulu distinctiunei. c) Simple<br />
si de obicei. Interesulu distinc|iunei. d) Flagrante<br />
si neflagrante. Interesulu distincjiunei.<br />
3. Sub raportnlu obiectului. a) Interesu publicu si<br />
interesu particularu. b) Infracfiuni de dreptu comnnu,<br />
politice si electorale. Interesulu distincfiunei.<br />
4. Sub raportulu mobilului, Intentionate si neintentionate.<br />
CAPITOLUL IV<br />
Circumstan^ele agravante §i atenuante.<br />
Distinctiunea intre elementele constitutive si circumstan^ele<br />
atenuante sau agravante ; interesulu distincfiiunel.<br />
Seciiunea 1. Circumstan|ele agi'avante: legale si<br />
judiciare, Circumstan^ele agravante relative 1) la prepararea<br />
infractiunei; 2) la executare. Citaf.ia lui Claudius<br />
Saturninus 16 Dig. 48, titl. XIX De poenis;<br />
3) la consecin^ele infrac^iunei.
166<br />
Secfiunea II. Circumstance atenuante legale si<br />
judiciare. Despre scuze. § 1. Scuzele absolutoril sau<br />
peremptorii. Compararea cu faptele justificative si<br />
cauzele de neculpabilitate. § 2. Scuzele atenuante<br />
speciale si generale. Minoritatea. Provocatiunea. Cazurile<br />
de provocare prevazute de codulu penalu roraanu.<br />
CAPITOLUL V<br />
Pluralitatea infractiunilor<br />
Secfiunea I. Cumululu de infrac^itini : sistemele<br />
cari se pot concepe in privinja pedepsirel cumulului.<br />
Istoriculu chestiunei; dispozi^iunele codului penalu romanu.<br />
Caracterul cumulului.<br />
Secfiunea II. Cazulu prevazutu de art. 44. Distinctiunea<br />
facuta de acestu articolu.<br />
Seefiunea III. Recidiva. § 1. Definijiunea : motivele<br />
agravaril pedepsei recidivistului. § 2. Istoriculu<br />
chestiunei, la Romani, vechiulu dreptu francezu si<br />
rominu. § 3. Condi^iunile recidivel. § 4. Efectele recidivel:<br />
deosebirea intre pedeapsa cumulului si a recidivel<br />
: casieriele judiciare, serviciulu antropometricu.<br />
Cresterea recidivel in Europa.<br />
CAPITOLUL VI<br />
Pluralitatea itifractorilor<br />
Complice in sensulu vulgaru si in sensulu stiin^ificu.<br />
Complicitatea. § 1. Definitiunea ; distinc|;innea de<br />
conexitate. Interesulu de a distinge complicele de<br />
coautor. § 2. Istoricul complicitafei. § 3. Condi^iunile<br />
complicitatel. § 4. Diferite cazurl de complicitate<br />
: a) anterioara comiterei infracfiunei. Agenfii pro-<br />
— 167<br />
vocatori. Critica legiuitorului din 1874 relativ la art.<br />
48. b) Complicitatea concomitanta cu comiterea in-<br />
Fracpunel. c) Complicitate posterioara comiterei infracflunei.<br />
Gazduitori, tainuitorl. § 5. Pedeapsa complicitatei<br />
anterioare, concomitante si posterioare comiterei<br />
infrac^iunei.<br />
PARTEA II<br />
Despre pedepse<br />
CAPITOLUL I<br />
Definifiune; rolnlu §i calita|ile pedepselor<br />
Definitiunea pedepsei ; compararea el cu un medicamentu<br />
socialu ; rolulu instructiunei si alu pedepsei.<br />
Calitatile unei bune pedepse. 1) Dreapta, adeca<br />
proportionata cu infrac^ia. Inconvenientulu pedepselor<br />
prea aspre sau prea slabe. Inconvenientulu pedepselor<br />
neproportionate. Istoriculu pedepsei la Indieni,<br />
Evrei, Greci, Romani, Evulu media si la Romani. Esecutarea<br />
lul Damiens. Beccaria si opera sa ,,Dei delitti<br />
e delle pene". Capitolulu intitulatu „dolcezza delle<br />
pene". Efectele ideilor propagate de Beccaria ; excesele<br />
si consecin^ele lor. Reac|,iunea stiin^ifica. §coala<br />
italiana. 2) Personala. Istoriculu chestiunei. 3) Egala<br />
pentru to^I. Istoriculu chestiunei si mal alesu in dreptulu<br />
romanescu. 4) Reparabila. 5) Moralizatoare. 6)<br />
Publica. 1) Sa nu ofenseze bunele moravurl.<br />
CAPITOLUL II .<br />
Clasificarea pedepselor<br />
Pedepsele criminale, corec|,ionale si de simplice<br />
poli|ie. Pedepse de dreptu comuno, mixte si politice.
— 168 —<br />
Interesulu distinctiunei. Pedepse perpetue si temporare.<br />
Pedepse principale accesorii si complimentare.<br />
Secfiunea I. Pedepsele criminale. a) Pedeapsa cu<br />
inoarte ; argumentele aboli^ionistilor ; combaterea lor<br />
si mai alesu a prejudi^iulul politicu. Inconvenientele suprimarei<br />
pedepsei cu moarte intr'o legislate. Aigumentele<br />
lui Beccaria in contra pedepsei cu moarte:<br />
combaterea lor. b) Munca silnica. Pedepsele privative<br />
de libertate. Pedepsele perpetue. Pedepsele temporare.<br />
Diferitele sisteme penitenciare : inchisoarea in<br />
cornunu, inchisoarea celulara stricta (sistemulu pensilvanian<br />
sau flladelfian), sistemulu auburnianu, sistemulu<br />
irlandezo, sistemulu celularu mitigatu. Istoria regimului<br />
celulara. Liberarea condi^ionala si patronagiulu. Ineficacitatea<br />
diferitelor sisteme penitenciare. Eecidiva. c) Recluziunea,<br />
d) Deten^iunea, e) Degrada|iunea civica<br />
Secfiunea II. Pedepse corec^ionale. a) Inchisoarea<br />
corec|;ionala. b) Interdic^ia corec|ionala. c) Amenda:<br />
deosebirea sa de despagubirele civile, clauza<br />
penala si amendele fiscale.<br />
Secfiunea III. Pedepse de simpla police, a) Inchisoarea<br />
poli^ieneasca. b) Amenda poli^ieneasca.<br />
Secfiunea IV. Eegule asupra executarel pedepsei.<br />
Calcululu termenului osindei, publicitatea condemnarei,<br />
dreptulu de a comunica cu familia. Detentiunea<br />
preventiva. Inchiderea minorilor cari au lucratu fara<br />
pricepere. Inchiderea nebunilor, vagabonzilor si prostituatelor.<br />
Inchiderea pentru datorii.<br />
— 169 —<br />
CAPITOLUL III<br />
Cauzele de mic§urare §i Ingreuiare a pedepselor.<br />
Circumstan^ele atenuante legale. Scuze. Circumstan^ele<br />
atenuante judecatore§ti. Efectele lor in materie<br />
de crima, delictu, contraventiune. Efectele circumstan|;elor<br />
atenuante asupja pedepselor accesorii si<br />
complimentare. Circumstant'ele agravante. Concursulu<br />
lor cu cele atenuante. Legea lui Berenger din 14/26<br />
Martie 1893 asupra atenuarei si agravaril pedepselor.<br />
CAPITOLUL IV<br />
Cauzele de prevenire §i incetare a pedepselor<br />
1. Prescript.iunea. Motivulu prescrip^innei penale.<br />
Istorie si legisla^iune comparata. Dtirata prescriptiunei,<br />
intreruperea si suspendarea. Efectele. Prescriptiunea<br />
condemnatiunilor civile. 2. Gratia. Istoriculu si<br />
filosoiia institutiunei. 3) Ainnistitia, 4) Eeabilitarea.<br />
Istoriculu si iilosofia institutiunei. 5) Eevizuirea judecatilor.
Procedura penala<br />
Defimtyunea Procedvirei penale<br />
PAETEA I<br />
Acfiuntle care nasc din infracfiune<br />
CAPITOLUL I<br />
procedure! penale. Cine le exercita si<br />
in contra cui. Diferenfele intre acfiunea publica si<br />
cea privata.<br />
Secfiunea I. Ac^iunea publica. § 1. Cine o exercita.<br />
Diferitele sisteme posibile. Origina Ministerulul<br />
publicu. Unitatea si indivizibilitatea lui. § 2. Contra<br />
cui se exercita.<br />
Secfiunea II. Acfiunea privata.— § 1. Cui apar^ine<br />
exerci^iulu el. § 2. Contra cui se da.<br />
CAPITOLUL II<br />
Exerci^iulu ac^iunilor.<br />
Secfiunea I. Exercitiulu ac^iunei publice. Cazuri<br />
in cari Ministerulu publicu e obligatu sa exercite ac-<br />
^iunea publica. Cazuri in cari actiunea publica este<br />
impedecata. Autorizarea prealabila, necesitatea unel<br />
plingeri sau denun|.ari prealabile. Chestiuni prejudi-<br />
ciale de judecata si de ac{;iune, Regula : le criminei<br />
tient le civil en etat : Extraditiunea ; refugiarea in<br />
straina.<br />
CAPITOLUL III<br />
Exercitarea ac^iunei private. Dreptulii de op|;iune.<br />
Regula: electa una via non datur recursns<br />
ad alteram. Exercitarea ac|,iunel civile inaintea<br />
judecatorilor<br />
lor penal!.<br />
civill si exercitarea el inaintea ce-<br />
CAPITOLUL IV<br />
Stingerea ac|,iunilor.<br />
Secfiunea I. Stingerea ac^iunel publice : 1) moartea<br />
inculpatului. ; 2) amnistia ; 3) prescriptia actiunel:<br />
intiriderea prescriptiel, timpulu cerutu,, intreruperea si<br />
suspensiunea, efectele prescrip^iunel ac^iunel publice ;<br />
4) autoritatea lucrulul jndecatu.<br />
Secfiunea II. Stingerea ac^iunei civile. Prescrip-<br />
^iunea ac^iunei private rezultindu dintr'o infrac|iune.<br />
Istoriculu chestiunei. Intinderea prescriptiunei, efectele<br />
el si prescrip^iunea dupa Stingerea actiunei publice.<br />
PAETEA II<br />
Exercitarea acfiunilor ce nasc din infracfiune<br />
CAPITOLUL I<br />
Instruotiunea penala.<br />
Secfiunea I. Constatarea si descoperirea infrac-<br />
|iunilor. Functionarii insarcinati cu cautarea si descoperirea<br />
infractorilor. Competen|;a. Atribu^iunile politiei<br />
judecatoresti: perchezi{.iuni, contiscari, proceseverbale<br />
si efectele lor.
— 172 —<br />
'Sectiunea II. Urmarirca si instructiunea. Cine<br />
e insarcinatu cu urmarirea. Rolulu si atributiunile<br />
Ministerului publicu si in specialu in cazu de flagrantu<br />
delictu. Instructiunea propriu zisa. Organizatiunea.<br />
Judecatorulu de Instruc^ie, competenta sa ratione<br />
personae, loci, materiae. Procedura inaintea judecatorulul<br />
de instrncfiune. Secretulu instructiunei. Mandatele<br />
de infatisare, adticere, depunere si arestare.<br />
Istoriculu si explicarea inchisorii preventive. Liberiatea<br />
provizorie si cairfiunea. Ordonan^e de neurmarire<br />
si trimetere. Atacarea ordonanjjelor. Opozi^iune. Camera<br />
de punere sub acuzare : organizarea, competinta<br />
si procedura. Deciziunile camerei de punere sub a-<br />
•cuzare. Atacarea lor. Cari sunt cazurile, de cine se<br />
pot ataca, cu ce condemn! si cari sunt efectele atacaril<br />
lor. Critica art. 324 proc. pen.<br />
CAPITOLUL II<br />
Polijia audienfei; judecata infrac^iunilor comise<br />
in audien^a. Publicitatea audience!. Condi^iunile de<br />
validitate a hotaririlor. § 1. Judecata la tribunalel.e<br />
de simplice police, a) Organizarea, b) Competen^a,<br />
c) Procedura. § 2. Tribunalele corec^ionale. a) Organizarea,<br />
b) Competing loci, personae, materiae,<br />
c) Procedura. § 3. Curdle cu jurat!, a) Organizarea.<br />
Timpulu ^inerel sesiunilor. Formarea listelor si<br />
a comisiunei de judecata. b) Competing, loci, personae,<br />
materiae. c) Procedura anterioara audientei.<br />
Audien^a: formalismulu la jura^I. Procedura orala,<br />
publica si continua. Indica^iunea legel penale la jurafi.<br />
Punerea chestiunilor. Istoriculu. Chestiuni com-<br />
- 173<br />
plexe. Chestiunile ce se pot pune la jurat.!. Deliberarea<br />
juriului. Yerdictulu aflrmativu sau negativu.<br />
Procedura in contra contumacelui.<br />
Apendice. Tribunalele militare. a) Orgrnizarea..<br />
Pretorii. Consiliile de razbol si Cosiliulu de revisuire.<br />
Consiliile de rezbel temporare. Alegerea judecatorilor.<br />
b) Competen^a in timpu de pace; in timpu de rezbelii si<br />
in timp de stare de asediu. Competent^ consiliilor de<br />
revizie si a pretorilor. Curtea de casa^iune. Investirea<br />
la tribunalele militare. c) Procedura.<br />
CAPITOLUL III<br />
Mijloacole de atacarc a hotaririlor penale.<br />
Sectiunea I. Opozi|ia, termenulu, procedura, judecata.<br />
Secf-iunea 11. Apelulu, termenu, procedura, judecata.<br />
Efectulu apelului.<br />
Secfiunea III. Kecursulu in casa^ie. a) Organizarea.<br />
b) Competinta ratione personae, materiae,<br />
loci. Cazurile in cari se poate face recursu. c) Procedura.<br />
Cine poate face recursulu. Formele, efectulu,<br />
judecarea recursulul.<br />
Secfiunea IV. Revizuirea in mateiie penala. Diferenta<br />
cu cea civila. Cazurile prevazute de lege.<br />
Cazurile prevazute de lege.<br />
Apendice. Cheltuelile de judecata. § 1. Nefiindu<br />
parte civila. §. 2. Fiindu parte civila.<br />
Autoritatea lucrului judecatu.<br />
Secfiunea I. Penalu asupra penalulul. § 1. Lucrulu<br />
judecatu de autoritatea de judecata.<br />
tiecfiunea II. Autoritatea lucrului judecatu in
— 174 —<br />
penalii asupra civilului. Discutiunea intre Merlin si<br />
Toullier. § 1. Autoritatea lumilui judecatu de autoritatea<br />
de instruc|iune asupra civilului. § 2. Autoritatea<br />
lucruhu judecatu de autoritatea de judecata<br />
penala asupra civilului.<br />
Profesor, loan Tanoviceanu.<br />
Cursulu de dreptli internationalu publicu,<br />
/<br />
Introducere<br />
CAP. I<br />
Principii generale<br />
§ 1. Defini^iunea, importanta si utilitatea dreptului<br />
international^.<br />
§ 2, Natura si sanctiunea lul. Misiunea stiin^ei.<br />
CAP. II<br />
Desvoltarea relatiilor §i a dreptulul interna|ionalii<br />
§ 3. Raporturile intre nafiuni in lumea antica.<br />
§ 4. Cite-va institutii in antichitate pentru raportulu<br />
cu strainii.<br />
§ 5. Evulu de mijlocu—crestinismulu si invaziunea<br />
germanica.<br />
§ 6. Biserica in occidentu si feudalismulu.<br />
§ 7. Cruciadele—comertulu maritimu -- leg! si<br />
compila|;ii relative la acestu comer|u.<br />
§ 8. Vexajiunile contra strainilor in epoca feudala.<br />
Represalii — le droit d'aubaine — dreptulu de<br />
naufragia.<br />
§ 9. Secolulii al XV si XVI. I. Consolidarea<br />
statelor si a puterei regale. Renasterea literara si<br />
^itica, reforma religioasa—diploma^ia, echilibrulu
176 -<br />
statelor. II. Rela^ii noua Internationale — scriitorii<br />
epocei.<br />
§ 10. Secolulu aln XVII si XVIII. I. Hugo Grotius<br />
si pacea vestfalica. II. De la pacea vesfalica pina<br />
la tratatulu de Utrechtu. III. De la tratatulu de<br />
Utrechtu pina la rovoliHia franceza.<br />
§ 11. Revolu^ia franceza. —Congresulu de Viena—Sfinta<br />
alian|;a—Principinlu na^ionalitatilor si alii<br />
intereselor economice in raporturile interna^ionale.<br />
§ 12. Literatura dreptului interna^ionalu de la<br />
Hugo Grotius.<br />
CAP. III.<br />
Isvoarcle §i confinutulti dreptului interna|ionalu<br />
§ 15. Izvoarele dreptului internationalu.<br />
§ 16. Ordinea materiel.<br />
Cartea I<br />
Persoande dreptului internafionalil<br />
CAP. I<br />
Statele subiecte de drepturi §i indatoriri.<br />
§ 17. Numal statele pot ii subiectele drepturilor<br />
si datorielor interna^ionaie.<br />
§ 18. Aparitiunea statelor si recunoasterea lor.<br />
§ 19. Suveranitatea statelor si formele el.<br />
§ 20. Efectele scliimbarilor constitu^iilor interioare<br />
ale statelor asupra rela^iilor interna^ionale.<br />
§ 21. Disparitiunea statelor si succesiunea lor.<br />
- 177<br />
CAP. II.<br />
Drepturilc fundameatale ale statelor.<br />
§ 22. No^iuni generale.<br />
§ 23. Dreptulii de conservare.<br />
§ 24. Dreptulii de independent^.<br />
§ 25. Dreptulii de a comercia.<br />
§ 26. Dreptulii de respectu mutualu al dernnitatei<br />
na^ionale. Prerogativele de rangu si titlu intre state.<br />
CAP. Ill<br />
Statele in raportulii lor eatra persoane.<br />
§ 27. Drepturile fundamental ale omului in<br />
raporturile intern a ^ionale.<br />
§ 28. Raporturile juridice ale statelor fa$a cu<br />
strainii.<br />
§ 29. Exteritorialitatea.<br />
§ 30. Calitatea na^ionala a persoanelor.<br />
§ 31. Ilaporturile dintre state si na^ionalii lor<br />
aflat-1 pe alte teritoril.<br />
§ 32. Extradi^ia si dreptnlii de azilu.<br />
CAP. IV.<br />
Statele in raportulii lor e&tre bunuri.<br />
§ 33. Domeniulu interna^ionalu<br />
§ 34. Modurile cum se dobindeste si se instreineaza.<br />
§ 35. Despre servitu^i.<br />
§ 36. Mare liber a.<br />
§ 37. Extensiunea suveranitatil teritoriale asupra<br />
marilor pe linga tarmuri, portnri, etc.<br />
$ 38. Na^ionalitatea bastimentelor.<br />
12
178 —<br />
§ 39. Dreptulu maritimu internationalu pentru<br />
navigate pe marea libera.<br />
§ 40. Dreptulu maritimu iriterna|,ionalu pentru naviga|;ia<br />
in apelesnpuse domeniuln! restrinsu alustatelor.<br />
§ 41. Exceptiuni de la regulele expuse in paragrafulu<br />
precedentu.<br />
§ 42. Naviga^ia in fluviile Internationale.<br />
§ 43. Regimulu conventional!! pentru naviga-<br />
^ia pe Dundre.<br />
§ 44. Tractatulu de Berlin din 1878.<br />
§ 45. Tractatulu de Londra din 10 Martie 1883.<br />
Cartea II<br />
Kaporturile dintre state m timptl de pace.<br />
CAP. 1.<br />
Persoanele ce rcpresiuta statele §i drepturilc lor.<br />
§ 46. Sen! Statelor—ius representationis diminodse.<br />
§ 47. Monarliii.<br />
§ 48. Comei'tulu diplomatic!! si agen^ii sei.<br />
§ 49. Trimisii diplomatic!.<br />
§ 50. lerarhia diplomatics,.<br />
§ 51. Inceputulusisfirsitulu misiune! diplomatice.<br />
§ 52. Privilegil si prerogative.<br />
§ 53. Alte imunitati —Precau^inni contra abuzului<br />
lor.<br />
§ 54. Agen^i, comisari si curieri.<br />
§ 55. Negocia^il diplomatice—Congrese.<br />
§ 56. Consul!—originea istorica.<br />
§ 57. Oflciulu consularu.—Diferite categoril de<br />
consul!.<br />
§ 58. Atribu^iile consulilor.<br />
— 179 —<br />
§ 59. Atributii de asistenfa judiciara si administrativa,<br />
si de jurisdic^ie voluntara.<br />
§ 60. Imunitati si execufiuni.<br />
CAP. II.<br />
01)liga|iunile intei'iia|ionalc.<br />
§ 61. Obliga^il din contracte — tractate.<br />
§ 62. Conditiunile esen^iale ale tractatelor. Perfec^iunea<br />
lor.<br />
§ 63. Diviziunea tractatelor.<br />
§ 64. Alianfele.<br />
§ 65. Mijloace de asigurare a executiunei obli-<br />
§ 66. Destiintarea tractatelor<br />
§ 67. Fapte ilicite.<br />
^ 68. Raspunderea din asemenea fapte.<br />
CAP. III.<br />
Contestafii inteniationale.<br />
§ 69. ContestatiHe internationale si proveni-<br />
enta lor.<br />
§ 70. Mijloacele de a le inlatura.<br />
§ 71. Mijloace de faptii. Retorsiunea, represaliele,<br />
emborgo si blocada.<br />
Cartea 111<br />
Dreptulu internafionalu in timpu de rdzloi<br />
CAP. I.<br />
Afja numitulu dreptii alii riizboiulul intrc state<br />
§ 72. Delinitie — raison de guerre.<br />
$ 73. Par^i beligerante.<br />
^ 74. Inceperea ostilita^ilor.
— 180 -<br />
§ 75. Efectele deschiderei staril de razboi.<br />
§ 76. Mijloacele razboiului.<br />
§ 77. Dreptulu de ocnpa^iune a bunurilor inimiculul.<br />
§ 78. Starea de razbol activa si pasiva.<br />
§ 79. Postliminium si captivitatea.<br />
§ 80. Pacea<br />
CAP.<br />
Dreptulu ucntralilor<br />
§ 81. Defini^ia si caracterele neutralitatei.<br />
§ 82. Comertulu neutralilor si restricfiunile lui.<br />
§ 83. Oontrabanda.<br />
§ 84. Blocada de razbol.<br />
§ 85. Amesteculu bunurilor neutre cu bunuri<br />
interzise pe mare.<br />
§ 86. Restric^ii controversateacomer^uluineutru.<br />
§ 87. Dreptulu de vizita.<br />
§ 88. Dreptulu de convoi.<br />
Profesoru Petru T. Missir.<br />
Cufsu de Dreptu civilu<br />
Jntroducerc<br />
No|iunea dreptului in genere. No^iunea dreptului<br />
civilu. Obiectu. Diviziune. Origina dreptului civilu rominu.<br />
Vechiulu dreptu romanu. Illtroducerea legislatiunii<br />
franceze. No^iuni asupra istoriei dreptului francezu.<br />
Puterea legilor. 1) Promulgarea, publicarea, aplicarea<br />
si abrogarea lor. 2) Conflictu intre legile<br />
vechi. 3) Conflictu intre legile romine si legile straine.<br />
4) Interpretarea legilor.<br />
Cat-tea I.<br />
Desprepersoane.<br />
No|iuni generale. Persoane flzice, persoane juridice.<br />
Starea si capacitatea juridica a persoanelor, No-<br />
\h\rn generale.<br />
CAPITOL I.<br />
Bucurarea drepturilor civile. I) Influien^a na|;ionalitatil,<br />
cum se cistiga calitatea de romin; b) cum<br />
se perde calitatea de rominu si efectele perderil na^ionalitatiii-,<br />
c) condi|iunea juridica a strainelor. II) Influenta<br />
condemnatiunilor penale. Ill) Constatarea faptelor<br />
si actelor privitoare la starea persoanelor. Ac-
— 182 —<br />
tele starii civile : a) Acte de casatorie, d) acte de<br />
incetare din viafa, e) acte privitoare la inilitari,<br />
f) masur! de executare si de conservare, g) rectificarea<br />
actelor de stare civila, h) forfa probanta. IV) Influien^a<br />
domiciliulu! si absence! : a) domiciling b) absen-<br />
\a : 1) prezum|tum de absen|;a, 2) declara{iuni de absenta,<br />
3) efectele absence! declarate cu privire la bunurile<br />
absentulu! : triraetere in posesiune provizorie<br />
si in posesiune definitiva. 4) efectele cu privire la<br />
drepturile eventuale ale absentulu!, 5) efectele cu privire<br />
la casatorie, 6) efectele cu privire la copiii absentului.<br />
V) Influenza virstei si a infirraitatilor :<br />
a) minoritatea, tutela, administratiunea legala : 1) notiunl<br />
generale, 2) consiliulu de fainilie, 3) deferirea<br />
tutelei : a) tutela tatalui si a mumei, £) tutela testamentara,<br />
•;) tutela ascendentilor, 2) tutela diferita de<br />
consiliu de familie. 4) Tncapacitatl, escludere, destituire,<br />
scuze. 5) Puterile tutorului. 6) Indatoririle<br />
tutorulul. 7) Cum inceteaza tutela. b) Emancipare.<br />
Cnratela : 1) Nojiuni generale, 2) cum se opereaza emanciparea,<br />
3) capacitatea minorulul emancipatu,<br />
•4) deferirea curatelei — puterile si indatoririle curatorulul,<br />
iy) cazurile in cari minorulu emancipatu ramine<br />
supusu la toate formalita^ile prescrise pentru minorulfl<br />
neemancipatti^ 6) incetarea curatelei. c) Interdic^iune<br />
: 1) cine o poate provoca, 2) Procedura, 3) Tutela;<br />
4) efectele interdictiunei in privin^a actelor savirsite<br />
de interdictu dar neinterdisa, 5) in privint,a<br />
actelor sevirsite de o persoana smintita dar neinterdisa,<br />
6) in privin^a actelor savirsite de o persoana<br />
— 183 —<br />
pusa intr'unu stabiliraentu de aliena^i. d) consiliulu<br />
judiciaru.<br />
CAPITOL II.<br />
Di-epturlle de putere $i de familie. I Casatoria :<br />
A) No^iuni—istoricu—definitiune ; B) calitatile cerute<br />
si conditiunile pentru a contracta casatoria ; 0) Formalitatile<br />
privitoare la celebrarea casatoriel ; D) Dovada<br />
celebraril casatoriel; E) opozifiuni la casatorie ;<br />
F) Cereri in militate a casatoriel, excep^iuni ce se<br />
potu opnne, efectele nulitatei; G) Iinpedicari la casatorie<br />
: 1) dirimante, 2) proibitorii; H) Drepturile si<br />
indatoririle reciproce ale senior ; I) Autorizatiune maritala<br />
; K) Disolvarea casatorie!; L) a dona casatorie.<br />
II) Despar^irea—generalitati : A) Pentru cauza determinata<br />
: 1) cauzele legale de desparjenie, 2) formalita|;i,<br />
procedura, 3) masuri provizoril, 4) cauze de<br />
respingere — fine de neprimire. B) Despar^enia prin<br />
consim^imintu mutuahi. C) Efectele desparteniei. Ill)<br />
Paternitate si tilia^iune : A) Filiatiunea copiilor legitim!<br />
: 1) nofiuni generale, 2) dovada tilia^iunei legitime,<br />
3) ac^iune in reclamatiune de statu si in contesta|;iune<br />
de statu, 4) prezumtiuni legale de paternitate<br />
si ac^iuni in tagada de paternitate si in contestatiune<br />
de legitimitate. B) Copil natural! : 1) legitimarea<br />
copiilor natural!, 2) recunoasterea copiilor natural! in<br />
legea franceza si in legea romana, 3) cercetarea paternitatii<br />
si a maternitatii, 4) drepturile si indatoririle<br />
reciproce ale copiilor natural! si a parin^ilor lor.<br />
C) Adoptianea : 1) deflni^iune—no^iune —-istorie — generalitati,<br />
2) forme si condemn!, 3) efectele adop^iu-
— 184 —<br />
nei. D) Obligatiunile parin^ilor fata cu copiil lor legitiml<br />
sau legitimati in stare de minoritate. E) Puterea<br />
parinteasca : 1) notiuni, istoricu, 2) drepturile puterii<br />
parintesti, 3) in specialu de folosin^a legala a<br />
parin|;ilor. F) Drepturile si indatoririle rezultindu din<br />
inrudire si din alian^a legitima.<br />
Cartea 11<br />
Despre bunuri<br />
Introducere, geueralitap.<br />
CAPITOL I.<br />
Distincfiunea bunurilor. I) Distinctiunea lucrurilor<br />
considerate in ele insile : A) Lucruri mobile si<br />
imobile : 1) imobile : a) prin natura, b) prin destinatie,<br />
c) prin obiectulu la care se aplica; 2) imobile :<br />
a) prin natura, b) prin determinarea legii. B) Lucruri<br />
cari se consuma si cari nu se consuma prin uzu.<br />
C) Lucruri divizibile si nedivizibile. D) Lucruri principale<br />
si accesorii. II) Distinctiunea bunurilor in raportu<br />
cu cei ce le poseda : A) Lucruri susceptibile de<br />
proprietate. B) Lucruri cuprinse in domeniulu publicu<br />
C) Lucruri cari sunt si cari nu sunt in comer^u.<br />
CAPITOL II.<br />
Posesiunea. I) No^iuni. II) Obiectele susceptibile<br />
de posesiune sau quasi-posesiune. Ill) Cistigarea<br />
si perderea posesiunei. IV) Viciile posesiunei. V)<br />
Translatiunea—accesiune—contumatiune. VI) Efectele<br />
posesiunei. VII) Acfiunile cari apara posesiunea.<br />
• 185 —<br />
CAPITOL III.<br />
Drepturi reale. Introducere: drepturi reale si<br />
personale. I) Propvietatea : A) No^iuni. B) Facultati<br />
inerente proprietatii. C) Intinderea proprieta|,ii. D)<br />
Restric^iunile si limitele exercitiului dreptului de proprietate<br />
: 1) in interesulu publicix, 2) in interesulu<br />
fondurilor vecine, 3) obligajiunile legale impuse proprietarilor<br />
in interesulu lor reciprocii. E) Accesiunea :<br />
1) Asupra celor produse de lucru, 2) asupra celor<br />
unite si incorporate de lucru : a) relativu la iraobile,<br />
b) relativu la mobile. F) Ac^iuni cari nascu din dreptulu<br />
de proprietate; CI) Perderea, stingerea si revocarea<br />
proprietatel. H) Diferite forme speciale ale<br />
proprietatei. II) Servituti personale : A) Usufructii :<br />
1) no^iuni si moduri de stabilire, 2) drepturile uzufructuarului,<br />
3) obliga^iunile uzufructuarului : a) inainte<br />
de a intra in folosin|a, b) in timpulu duratei folosinfei,<br />
4) pozi^iunea uzufructuarului in ce priveste<br />
-datoriile si sarcinile cari greveaza patrimoninlu constituitorulul,<br />
5) drepturile si obliga^iunile noulul proprietaru<br />
; 6) stingerea uzufructului, 7) quasi-uzufructulu.<br />
B) usu si abita^iune. Ill) Servitu^i reale, serbiri.<br />
Introducere : A) Servitu^ile ce se nascu din sisuai,ia<br />
locului. B) Servituti stabilite de lege. 1) de<br />
interesu publicu sau comunalu ; 2) de intevesu privatu :<br />
a) zidulu si santulu comunu, b) distan^a lucrarei intermediare<br />
pentru oare-cari constructiuni, c) vedere<br />
in proprietatea vecinului, d) picatura stresinilor, e)<br />
dreptulu de trecere. C) Servituti stabilite prin fapta<br />
omului: 1) notiune si diviziune; 2) stabilirea servitu-
186 —<br />
|ilor : a) prin titlu, b) prin prescrip^iune, c) prin destinatiunea<br />
proprietarulul pentru care servitutea s'a<br />
stabilitu ; 4) obliga^iunile si drepturile proprietarulnl<br />
fondulul supusu; 5) diferite moduri de stingere a servitutilor.<br />
IV) Privilegii si ipotece (vezi garan^il reale).<br />
Car tea 111<br />
Diferite moduri d ea doMndi proprietatea<br />
I) Mocluri universale—succesorl universal!. No|iunea<br />
universalita^ei sad a patrimoniului. Oaracterele<br />
patrimonialn!. Patrimonialu obiectu de drepturl. Patrimoniulu<br />
subiectu de obligafiuni. Transraiterea patrimoniului—activu—pasivu.<br />
II) Moduri particulare—<br />
succesori particular!.<br />
CAPITOL I.<br />
Succesiuni leyitime—sail ab intemtat. Istoricii—nopun!<br />
generate—deschiderea snccesiunei. I) Calitafile<br />
cerate pentru a succeda—Incapacitatea si nedemnitatea.<br />
II) Ordine si succesiune : A) Succesiuni regulate :<br />
1) Generalita{i ; 2) Reprezentatiunea ; 3) diferite clase<br />
de mostenitorl: a) descendenti, b) tatulu, muma, frap<br />
si suror! si descendenfii lor, c) ascendents alfii de cit<br />
tata si mama, d) colateralii al^ii de cat fra^ii, surorile<br />
si descendentii lor. B) Succesiuni neregulate : 1)<br />
copii natural!; 2) sofnlu suprave^uitor si statulu ; 3)<br />
vaduva saraca. Ill) Transmiterea mosteniri! : A)<br />
Transmisiunea dreptului. B) Transmisiunea posesiunei—Sezina.—<br />
C) Facnltatea de a primi sau de a<br />
repudia succesiunea: 1) accepta^iunea pura si simpla ;<br />
2) renuntarea la saccesiune ; 2) benefidulti de inven-<br />
taru. D) Drepturile si obligatiunile mostenitorului :<br />
1) Drepturile in genere—peti^iunea de ereditate in<br />
specialu ; 2) obliga^iunile: a) principiulu, bj excep^iunile,<br />
c) beneficiulu de inventaru—separa^iunea de patrimonii.<br />
IV) Succesiunea vacanta. V) Dreptnrile si<br />
obliga^iunile mostenitorilor can! sunt ma! mul^,i—Generalitap<br />
: A) Impar^eala activului mostenirel : 1)<br />
compunerea masei ; 2) raportulu : a) no^iune—Istoricii,<br />
b) persoanele supuse raportului, c) persoanele cari<br />
potu cere raportulu, d) liberalitati supuse raportulul,<br />
e) dispensa de raportii, f) cum se face raportulu, g)<br />
efectele raportulul ; 3) capacitatea ceruta pentru a<br />
cere impar^eala si a sta la iinparteala ; 4) cind se<br />
poate cere imparfeala; 5) cum se face impai'teala : a)<br />
de buna-voe, b) judecatoreste; 6) efectele juridice ale<br />
impar^elii ; 7) prin ce actiuni se poate ataca o impar|ala.<br />
B) Diviziuni de dreptu a crean|;elor ereditare.<br />
C) Datorii si sarcini. A 7 I) Reintoarcerea legala<br />
in favoarea adoptatorului.<br />
Dispozi^iunl intre vii si disposi^ium testamentare.<br />
Introducere. Donatiunile si testameiitele in dreptulii<br />
rominu, in codulu Calimach si in codul civilu.<br />
No|iuni generale. Modurile de a dispune cu titlu<br />
gratuitu admise de codulu civilu. Ce ie dona|;iunea. Ce<br />
ie testamantnlo. Cau-ia dispozifiunilor intre vii si<br />
testamentave. Condijitmile ilicite, imposibile si imorale<br />
in dispozit-iunile ilicite, imposibile si imorale in disposi^iunile<br />
intre vii s,i testamentare. Incapacitatile de<br />
a dispune si de a primi cu titlu gratuitu. I) Incapaabsolute<br />
A) de a dispune: 1) incapacitate na-
- 188<br />
turala, lipsa de voin^a, alterarea vointel; 2) incapacitatea<br />
juridica : a) interzisii, b) persoanele supuse unul<br />
consiliu judiciaru, c) minoril, d) femeile maritate,<br />
e) osindtyii la munca silnica si la recluziune f) falitii.<br />
B) De a primi: 1) lipsa de personalitate, 2) copilulu<br />
conceputu, 3) persoanele juridice. II) Incapacitati relative.<br />
Ill) Sanctiunea incapacita^ilor. Liberalita^i degliizate<br />
sub forma unul contractu onerosu, liberalitap<br />
facute prin persoane interpuse, prezum^iune legala de<br />
interpunere de persoane. IV) Momentulu cind trebuie<br />
sa existe capacitatea de a primi cu titlu gratuitu: 1)<br />
in donatiunile intre vii, 2) in dispozitiunile testamentare.<br />
Indisponibilitate. Rezerva. Cotitatea disponibila.<br />
Introducere. Dreptulu romanu, codul Calimacb, vechiul<br />
dreptu francezu, codulu civilu. I) Ce este rezerva-; caracterulu<br />
si natura iei. II) GUI se cuvine rezerva :<br />
1) rezerva copiilor si descenden{ilor, 2) rezerva<br />
parin^ilor. Ill) Cui se poate da cotitatea disponibila<br />
; rezerva si raportu. IV) Reduc^iunea liberalitat^ilor.<br />
A) Generalita|I. ce ieste reduc|innea : 1) calcululu<br />
cotita^il disponibile : a) formarea masei, b) evaluarea<br />
bunurilor, anexa : caziilu specialu prevazatu de<br />
art. 844, c) deducerea datoriilor. 2) Inputa^iunea liberalita^ilor<br />
facuta su-ccesibililor: a) cu dispensa de<br />
raportu, anexa: cazulu prevezutu de an 845, b) fara<br />
dispensa de raportu : a) cind succesibilnl gratificatu vine<br />
la succesiune, B) cind nu vine. 3) Ordinea in care<br />
se opereaza reduc^iunea libel'alita^ilor : a) dispozi^iunile<br />
testamentare b) donatiunile intre vil. C) Efectele<br />
reduc^iunil.<br />
189 -<br />
Donatiunile intre vii. I) Formele exterioare extrinsece.<br />
A) Pormele solemne cerute la ori-ce dona-<br />
: 1) acordulu de voin^a a ambelor parti ie conin<br />
unulii si acelasi actu, 2) acceptaj;iunea donatarului<br />
ie posterioara dona^iunii. B) Formalitatea speciala<br />
in dona^iuni privitoare la obiecte mobile, c)<br />
Excep^iunl la regula solemnitafll donaf^iunilor : 1) darul<br />
manual, 2) donatiunile prin contractu de casatorie,<br />
3) donatiunile indirecte, 4) donatinnile deghizate. D)<br />
Reprezentatiunea legala a persoanelor incapabile de<br />
a accepta o dona^iune. II Efectele dona^iunilor : A)<br />
Efectulu ti-anslativu de proprietate : 1} intre parole<br />
contractante, 2) fata cu cei de-al treilea: a) natura<br />
si origina transcriptiunii, b) cari donatiuni trebuesc<br />
transcrise, c) cine trebuie sa ceara transcriptiunea, e)<br />
cari sunt tertii cari prin exceptiune nu pot invoca<br />
lipsa de transcriptiune. B) Garantia de evictiune<br />
in donatiunile intre vil. C) Obligatiunile donatorului:<br />
in privin^a sarcinelor ce-i sunt impuse, 2}<br />
in privinta datoriilor donatorului. Ill) Formele sau<br />
conditiunile intrinsece ale donatiunilor. Irevocabilitatea.<br />
A) Origina, notiunea si iimitele irevocabilitatii.<br />
B) Gonsecintele irevocabilitatii : 1) in privinta unei<br />
donatiuni supuse conditiunil potestative din partea donatorului,<br />
2) in privinta datoriilor sau sarcinilor impuse<br />
donatorului. 3) in privinta facultatii rezervate<br />
donatorului de a dispune de lucruri cuprinse in donatiune;<br />
4) in privinta donatiunilor de bunuri viitoare,<br />
5) reintoarcerea conven^ionala. IV) Revocarea donatiunilor,<br />
Geiieralitati: A) Pentru cauza de neindeplinirea<br />
sarcinilor impuse donatarulul : 1) Fundamen-
— 190 —<br />
lulu acestei cauze de revocare, 2) sarcini si condi^iuni;<br />
deosebire, 3) caracterul revoca^iunii, 4) cine o poate<br />
•cere, 5) efeetele iei. B) Pentru cauza de ingratitudine:<br />
1) temeiul, 2) caztirile in cari se poate cere revocarea<br />
: a) atentatu la via£a donatorului, b) delicte asupra<br />
persoanei sau averii sale, c) refuzu nejustificatu<br />
de a servi alimente ; 3) de catrs cine se poate cere,<br />
contra cm si in ce termenu: 4) caracterul si efectele<br />
revocarii pentru cauza de ingratitudine. C) Revocarea<br />
pentru cauza de nastere de copii: 1) Fundamentulu<br />
si origina, 2) cari dona^iuni suntii supuse acestei<br />
cauze de revocare; 3) in ce cazuii si cum se produce<br />
revocarea ; 4) efectele revocarii.<br />
DispozifiunI testamentare. I) Caracterele sssntiale<br />
ale testamentelor : A) Declaratiune de ultima voin{a.<br />
B) Dispozi^iunea de total sau de parte din avutu<br />
sau de unu obisctu determinatu. C) Actu solemnu, testamentu<br />
verbalu, testamentu prin raartori. D) Expresiunea<br />
directa a unei singure voin(;e; persoane necerte,<br />
testamentulii conjuctivu. II) Interpretarea testamentelor<br />
III) Formsle extrinsece. A) Testamentulii olografu : 1)<br />
notiunea si origina ; 2) condi^ianile de existen^a: a)<br />
scrisoarea, interven^iunea unei persoane straine la<br />
scrierea unni testament olograf, b) data, c) semnatura;<br />
3) for(;a probanta a testamentulul olografu. B) Testamentulii<br />
autenticu : 1) forma : 2) forfa probanta. C)<br />
Testamentulii misticu. D) Testamentele privilegiate. E)<br />
Testamentele facute de Romini in ^ara straina. F)<br />
Masnrl reglementare pentru conservarea si executarea<br />
testamentelor. IV) Dispozifiuni ce pot fi<br />
— 191 —<br />
nute iutr'un testamentu. Generalitap: A) Legalu universalu.<br />
B) Lagatu cu titlu universalu. C) Legatu<br />
singularu. V) Efectele legatelor : A) Dreptulu asupra<br />
lucrulu! legatu : 1) cand se deschide : a) cand<br />
legatulu e puru si simplu, sau cu termenu, sau supusu<br />
unei condifciunl rezolutorii, b) cand legatulu e supusu<br />
unei conditiuni suspensive. B) Posesiunea legatului.<br />
Predarea de buna-voe—punerea in posesiune judecatoreasca.<br />
De la cine trebue sa se ceara posesiunea<br />
: 1) cand legatulu e universalu ; a) cind sunt erezi<br />
rezervatari, b) cand nu sr.nt erezi rezervatari;<br />
2) cand legatulu e cu titlu universalu : 3) cand legatulu<br />
e singularu. C) Plata datoriilor si sarcinilor succesiunii.<br />
Economia generala a legii : 1) cum sunt {inuti<br />
legatarii universal! si cu titlu universalu de datoriile<br />
testatorului : a) cand au facutu inventaru, b) cand<br />
n'au facutii inventaru, c) cind datoria ie asigurata prin<br />
o ipoteca asupra unui bunucuprinsii in legat; 2) reparti^iunea<br />
datoriilor intre mostenitori si legatarii univevsall<br />
si cu titlu universalu ; 3) Situa^iunea legatarilor<br />
singular! in privin^a datoriilor succasiunii, in specialu<br />
cind imobilulii ce face obiectulu legatului ie grevat<br />
de o sarcina, ipoteca sau uzufructu. D) Plata legatelor<br />
singulars.- 1) cum sunt \inu\l erezii si succesorii<br />
universal! de plata legatelor singulars; 2) cum se<br />
repartizeaza intre ei plata acestor legate ; 3) ce actiuni<br />
are lagatarulu singularu : a) ac|iunea personala,<br />
b) ac^iunea reala, c) ac^iunea ipotecara; 4) interpretarea<br />
si modulu de esecutare a legatelor singulars : a)<br />
cind lucrulu e determinatu, b) cand nu e determinatu :
192 —<br />
c) legatulu Incrului strain. VI) executorii testamentarl.<br />
VII) Revocarea legatelor. Principiuhi. A) Revocarea<br />
expresa; B) Revocarea tacita : 1) prin testamentu<br />
posteriori!; 2) prin instrainarea lucruhu legatii<br />
; 3) prin alte fapte ale testatorulul. C) Revocarea<br />
judiciara : 1) pentru neindeplinirea sarcinelor ; 2) pentru<br />
ingratitudine.—VIII) Caducitatea legatelor : A)<br />
Cand e legatulu cacluc : 1) prin predecesulu legatarulul;<br />
2) prin incapacitatea legatarului ; 3) ju'in neindeplinirea<br />
conditiunil ; 4) prin neacceptarea legatului<br />
; 5) prin perderea lucrulm legatu. B) Cui pron'ta<br />
caducitatea : 1) regula generala ; 2) excep^iunl : a)<br />
substitu^iunea vulgara, b) legatu conjunctivu (in dreptu<br />
roman, cod Calimaeh, dreptulu francez, cod civil).<br />
Substitutiuiri.<br />
I) Nofiunea. Stibstitu^inni in dreptulu romaiuv, in<br />
dreptulu romanu, in vechiulu dreptu francezu. II) Substitu^iuni<br />
vulgare pennise. Ill) Substitu^ium tideicomisare<br />
proibite : A) Nofiune. B) Caracterele el. Dispozi^ium<br />
cari nu trebuesc confundate cu substitu|,innile :<br />
1) doua liberalita^l avindu acelaju obiectu ; 2) Obligatiunea<br />
juridica de a pastra si remite : 3) stabilirea unei<br />
ordine de snccesiune. C) efectulii substi0unii tideicomisare<br />
intr'o mostenire deschisa sub legea noua.<br />
D) Efectul substitutiunei fldei-comisare intr'o mostenire<br />
deschisa sub legea vechia.<br />
Dona^iuni facute viitorilor so|i prin contractulu<br />
de casatorie.<br />
I) Derogafiuni de la principiile generate in priformel<br />
iei exterioare.—II) Derogation! in pri-<br />
— 193 —<br />
vin|;a formel ei exterioare. II) Deroga^iuni in privirita<br />
formelor intrensece: A) In specialu dona^iunea<br />
de bunurl viitoare sail institu|iunea contractuala: 1)<br />
caracterele ei; 2) efectele ei. B) donatiunea cumulativa<br />
de bunuri prezente si viitoare.<br />
Dona^iunl intre soti.<br />
I) Forma exterioara. 11) Masun restrictive: A)<br />
Origina si temeiulu. B) Irevocabilitate. C) Indisponibilitate.<br />
Impar^eala de ascendentu.<br />
I) No^iunea si origina. II) Prin dona^iuni intre<br />
vii. Ill) Prin testamentu.<br />
Obligatiunile.<br />
Introducere. Obliga^iuni si indatoriri. Obliga^iuni<br />
civile si naturale. Caracterele distinctive. Dreptulu<br />
creditorului. Prestafiune. Economia generala. Isvoarele<br />
codulu! civil.<br />
CAPITOL I.<br />
Cum se nasc obligatiunile. I) Contractu. Conven-<br />
|,iune : A) No^ium generale. B) Clasincare. C) Elementele<br />
constitutive. Generalitap : 1) Capacitatea juridica:<br />
a) incapacita^i generale, minori, interzisi, femei<br />
maritate, b) incapacita^i speciale, c) nulitap rezultindu,<br />
din incapacitate; 2) consimtimintulu : a) consimtimintu<br />
neexistentu : ») lipsa de vointa P) lipsa de acordu<br />
de voin^e v) militate absoluta, b) consina^imintu viciatu :<br />
«) eroare P) violenta v) dol B) nulitate relativa £ ) caracterulu<br />
ac^iunii in militate; 3) obiectulu ; 4) cauza :<br />
a) notiune ; cauza si motive, b) cauza falsa, c) cauza<br />
ilicita sail imorala, d) candictio sine causa. D) Interis
194<br />
pretarea conventiunilor. II) Quasi-contracte. No^iune.<br />
Conditiuni de existen^a. A) G-estiunea de afacerl : 1)<br />
no^iune: 2) obliga|ianile si ac^iunile ce se nascu din<br />
gestiunea de afaceri; 3) deosebirile cu mandatu. B)<br />
Plata nedebitulni 1) condijiunile de admisibilitate pentru<br />
candictio indebiti; 2) efectele ei ; 3) caracterulu<br />
ac^iunii ; 4) condictio indebiti si candictio sine causa.<br />
Ill) Delicte si quasi-delicte. A) Notiunl generale. Faptu<br />
ilicitu si daunatoru. B) Delictu civilu si delictu penalu.<br />
C) Quasi-delictu. D) Culpa aquiliana si culpa contractnaia;<br />
teoria vecliia, sistemulu codului civilu. E) Reparajiunea<br />
prejudijipJui cauzatu prin delictu sau quasi-delictu.<br />
F) Cazuri de responsabilitatea indirecta.<br />
(Art. 1000, 1001 si 1002)<br />
CAPITOL II.<br />
Diferitele specii de obligafmni. I) Obligajiunl condi^ionale<br />
: A) No^iunea condi^iunil si diferitele specii<br />
de condemns. B) Condvjiunile imposibile, ilicite si imorale.<br />
C) Efectele condi;iunii: 1) pendente canditione;<br />
2) cind condi^iunea se indeplineste ; 3) in specialu<br />
de efectele conditiunil: a) exprese, b) tacite. Pactu<br />
comisoriu tacitu, expresii. II) Obliga^iuni cu termenu.<br />
III) Obligatiuni conjunctive, alternative si facultative.<br />
IV) Obliga^iuni solidare. Nofiune. A) Solidaritatea activa.<br />
B) Solidaritatea pasiva : 1) caracterulu si elementele<br />
constitutive; 2) nasterea solidarita^ii. Solidaritatea<br />
imperfecta; 3) efectele solidarita^ei in raporturile dintre<br />
creditoru si debitor!: 4) mijloacele ce se potu invoca<br />
de codebitorulu urraaritu: 5) renun^area la solidailtate;<br />
0) efectele solidarita^ei in raporturile code-<br />
— 195 -<br />
bitorilor intre dinsii. V) Fidejusiune. A) Notiune—<br />
natura—caracterele constitutive. B) Cari obliga^iuni<br />
sunt susceplibile de a fi cau{,ionale. C) Exceptiunile ce<br />
se pot invoca la fidejusor. 1)) Caufiunea conveii|;ionala?<br />
legala, judecatoreasca. E) Intinderea si efectele<br />
tidejusiunel, raporturile dintre creditor si fidejusor :<br />
1) beneticiulu de discutiuue ; 2) beneh'ciulu de diviziune.<br />
F. Raporturile dintre fidejusor si debitorulu<br />
principalii. G) Raporturile dintre fidejusori intre dinsii.<br />
H) Cum se stinge fidejusiunea : 1) pe cale de<br />
consecinta; 2) in modu principalu. I) Fidejusiunea si<br />
Solidaritatea. VI) Obligatiuni divizibile si indivizibile:<br />
Obligatiuni indivizibile : 1) cind obligafiunea e indivizibila:<br />
a) vecliea doctrina, b) sisteraulu codului civilu<br />
; 2) efectele indivizibilitatei. B) obliga^iuni divizibile.<br />
C) Excep|;iuni la principiulu divizibilita^ei.<br />
CAPITOL III.<br />
Efectele obligafiunilor. I) Executarea obligatiunei<br />
de a da, de a face. II) Efectele obliga^iunei de<br />
a da : A) Efectu translativu de proprietate : 1) intre<br />
par^i ; 2) fa^a cu tertii : a) cind e vorba de mobile<br />
corporale, b) cand e vorba de mobile incorporate, c)<br />
cand e vorba de imobile — transcriptiunea - vecliea<br />
legislatiune romana, legislatiunea franceza, sistemulu<br />
codului civilu si a codului de procedura civila. B)<br />
Cbestiunea riziculilor. Ill) Daune interese: A) Cind<br />
se datorescu: 1) cazulu fortuit, for^a majora : 2) culpa<br />
contractual ; 3) punerea in intarziere. B) Cum<br />
se evalueaza. C) Regulele speciale in obligatiunile ce<br />
au de oibectn o suma de bani. D) Clauza penala.<br />
K) Anatocism. IV) La cari persoane se intind efec-
196<br />
tele obligatiunilor: A) Intre parti. B) stipulatiuni si<br />
fagaduinti pentru altulu. C) Succesorii universal!. D)<br />
Succesorii particular!. E) Creditoril: 1) situatiiunea<br />
lor in privinta actelor savirsite de debitoru ; 2) de exercitiulu<br />
drepturilor si actinnilor debitorului : a) cum<br />
se pot exercita, b) cari se pot executa ; 3) de ac^iunea<br />
revocatorie (pauliana) : a) temeiulu si condifiunile<br />
exercitiului acestei actiuni, b) efectele ac^iunii.<br />
CAPITOL IV<br />
Despre diferitole moduri de stmgere a oUigapiunilor.<br />
I) Plata : A) Plata in genere : 1) condemn!<br />
de validitate : a) natura obliga^iunei, b) persoanele<br />
cari pot plati, c) persoanele carora se poate plati, d)<br />
despre obiectulu pla|il si despre moduli! cum trebue<br />
facuta plata ; 2) efectele plate! si imputatiunea platilor.<br />
B) Plata prin subroga^iune. C) Ofertele de<br />
plata si consemnatiunea. D) Cesiunea bunurilor. II)<br />
Novatiunea. Ill) Reiniterea datoriel. IV) Compensatiunea.<br />
V) Confuziunea. VI) Cazuri in cari indeplinirea<br />
obligatiunel este imposibila. VII) Nulitatea<br />
si resciziunea : A) No^iuni generale. B) Actiunea in<br />
resciziune. D) Consecintele nulitatei sau resciziunei.<br />
E) Confirmarea, ratificarea, execu^iunea voluntara si<br />
prescriptiunea.<br />
CAPITOL V.<br />
Teoria probelor. Generality!. I) Inscrisuri : A)<br />
Titlu autenticu : 1) condi^iunl de existen^a ; 2) titlu autenticii<br />
nevalabilu ca atare ; 3) for^a probanta a titlulul<br />
autenticu : a) aparen^a actulul, b) constatarile<br />
personals ale functionarului, c) sinceritatea declara-<br />
— 197<br />
tiunilor facute de par^i, d) diferitele enun^ari<br />
nute in actu. B) Titlu sub semnatura privata : 1) conditiuni<br />
de validitate, regula, exceptiuni : a) acte constatindu<br />
conven|;iunl sinalagmatice, b) acte constatind<br />
obligatiuni cari au de obiectu o suma de bam ; 2) for^a<br />
probanta a actulul sub semnatura privata: a) sinceritatea<br />
actulul, b) declara|;iunile con|inute in act, c) data actulul<br />
fa^a cu terjii. C) Act secret, (contra inscris). D)<br />
Actu recognitio. E) Confirrnatiune. P) Scrisori misive.<br />
G) Eegistre, carp, hirtii domestice. H) Raboaje. I)<br />
Copii de titluri autentice.<br />
Proba testimoniala. Generality!. I) Intaiulii principiu<br />
din art. 1291 al. 1 : 1) admisibilitatea probe!<br />
testimoniale cu privire la natura faptului invocatu, faptu<br />
simplu, faptu juridicu ; 2) cu privire la valoarea lucrului<br />
: a) niotivulu legel, b) aplicatiuni, c) masuri<br />
spre a se evita violafiunea principiului si spre a se<br />
evita multiplicitatea proceselor de micavaloare. B) al<br />
doilea principiu din art. ]191 al 2 -lea. C) Exceptiuni<br />
la principiile din art. 1191 : 1) fapte comerciale, 2)<br />
incepat de dovada scrisa. D) Imposibilitatea de a-si<br />
fi procuratu sau de a fi pastratu un inscrisu. Ill)<br />
Prezumtiun! cari nu sunt stabilite. IV) Juramintu supletoriu.<br />
V) Presumtiuni legale. Generalitati : 1) marturisirea<br />
partii : 2) Juramintu litis decizoriu : a) natura,<br />
caracterulu si forma juramintulul. b) deferirea juramintulul,<br />
c) referirea juramintulul, d) prestarea juramintului,<br />
e) refuzulu de a jura; 3) autoritatea lucruliu<br />
judecatu, generalitati : a) carl sunt judecatile cari<br />
an aceasta autoritate, b) in ce consistalucrulu judecatu
— 198 —<br />
intr'o hotarire, c) identitatea de obiectu si de cauza,<br />
d) indentitatea cle parti, e) efectele lucrului judecatu.<br />
CAPITOL VI<br />
Pt'esci'ipfiunea. Introdncere istorica. Generalitafi.<br />
Impar^irea materiel. I) Defini^innea. Caracterulu si<br />
temeiulu juridicu alu prescrip|iunei. II) Regulele<br />
comune prescriptiunel cistigatoare si celel liberatoare :<br />
A) De catre cine si cind se poate opune prescrip|ia.<br />
Efectele prescrip^iunei invocate si renunjarea la prescriptiune.<br />
B) Lucruri supuse preserip£iiihei. 0) Punctu<br />
de plecare si suspendare. D) Intrerupere. E) Calcululd<br />
timpului cerutu spre a prescrie. JF) Dispozitiuni<br />
tranzitorii. Ill) Prescripfiune cistigatoare. Generalitati<br />
: A) Posesiunea ; no|iuni generale, insusirile posesiunei.<br />
B) Precacitatea — interversiunea. C) Continuarea<br />
si accesiunea posesiunei. D) Prescrip^iunea imobilelor<br />
: 1) de 30 am. 2) de 10 — 20 ani • a) justa<br />
causa, b) bnna credin^a, c) efectele prescriptiunei.<br />
E) Preseripiitiriea mobilelor : 1) temeiulu istoricu, rationalu<br />
si juridicd a regulel din art. 1909 ; 2) in ce<br />
consta si cand se aplica aceasta regula, 3) posesiunea<br />
trebue sa lie utila ; 4) posesorulu trebue sa fle de<br />
buna oredin^a ; 5) cazulu cand lucrulu a esit din posesiunea<br />
proprietarului prin perdere sau furtii. IV) Prescriptiunea<br />
liberatoare : A) Oari drepturl si acfiuni<br />
se stingu prin prescrip^ie : 1) proprietatea si ac^iunea<br />
in revendicare ; 2) instance judiciare ; 3) rendita ;<br />
•1) excep|.iunile. B) Prescrip|,iunea de 30 ani. C) Prescriptiunl<br />
mai, scurte : 1) acfiunea civila rezultind dintr'unu<br />
faptu penalii ; 2) acf,iunea in militate sau in<br />
rosci/iune a nnei conventiuni ; 3) ac^iunile minorului<br />
- 199 -<br />
pentru fapte din tutela; 4) raspunderea arhitectilor<br />
si antrepenorilor; 5) prescrip^iunea de 5 ani; 6)<br />
prescriptiunea de unu anil si de sase luni.<br />
Cartea IV<br />
D if e rite contracte.<br />
CAPITOL I<br />
Contract/I de vemnre. I) Natura si efectele generale<br />
ale vinzarei. II) Capacitatea partilor. Ill) Lucrurile<br />
ce se potii vinde. IV T ) Obliga|iunile vinzatoruliu<br />
: A) Predarea. B) Raspunderea de linistita posesiune<br />
C) Raspunderea de vi|iile lucrului. V) 0bligatinnile<br />
cumparatorului. VI) Facultatea de rascumparare.<br />
VII) Licitafiunea. VIII) Stramutarea de<br />
lucruri incorporate : A) Generalita|i. B) Stramutare de<br />
crean^e. C) Stramutare de drepturl succesorale. D)<br />
Stramutare de drepturl litigioase.<br />
CAPITOL II<br />
Contractiilu de schimb.<br />
CAPITOL III<br />
Contractiilu de locafittne. I) Generalita^i. II) Regule<br />
comune la locatiuriea ediflciilor si a fondurilor<br />
rurale: A) Condi^iuni de validitate a contractuluL<br />
B) Natura dreptulul locatarului. C) Obliga^iunile locatarului.<br />
D) Obliga^innile locatarului. E) Cum se destiinteaza<br />
contractulu. Ill) Regule particulare la incbiriere.<br />
IV) Regule particulare la arendare : A) Pe<br />
bani. B) Pe fructe. V) Loca^iunea lucrarilor.<br />
CAPITOL IV<br />
(Contractulu de societute. I) Generalitati. II) Di-<br />
\i'i-sc feluri de societafi. Ill) Obliga^iunile
__ 200 —<br />
lor intre el. IV) Obligatiunile asocia^ilor catre tertii.<br />
V) Cum inceteaza societatea.<br />
CAPITOL V.<br />
Mandatulu. I) Notiune. Coriditiuni de validitate;<br />
diferite specii. II) Obliga^innile ce se nasc din mandatii.<br />
Ill) Raporturile cu tertii. IV) Cum inceteaza<br />
mandatulu.<br />
CAPITOL VI.<br />
Comodatulu.<br />
CAPITOL VIII.<br />
Imprumutulii. I) Natura si efectele imprumutulul.<br />
II) Imprumutulu cu dobinda.<br />
CAPITOL VIII.<br />
Depositulu. I) Nofiuiii generale. II) Depozitulu<br />
voluntaru. Ill) Depozitulu necesaru. IV) Sequestra ;<br />
A) Conventional!!. B) Judecatorescu.<br />
CAPITOL IX.<br />
Contractele aleatorii. I) Jocii si prinsoare. II)<br />
Rendita pe via{;a.<br />
CAPITOL X.<br />
Transacfiunea. I) No^iune, condemn! de validitate.<br />
II) Efectele transac|iunel. Ill) Cauzele de<br />
militate,<br />
Cat'tea V<br />
GaranfM reale. Istorie. No[iuni generale.<br />
CAPITOL I.<br />
Amanetidit. I) No^iunl. Condemn! esenfiale. II)<br />
Condi^iunile de validitate fa|;a cu ter^ii. Ill) Drepturile<br />
si obligatiunile ce se nascu din amanetu : 1)<br />
privilegiu ; 2) dreptulu de reten^iune, teoria generala ;<br />
— 201 —<br />
3) dreptulu de a vinde; 4) obligatiunile creditorului.<br />
IV) Anexa; antichresa.<br />
CAPITOL II<br />
Privilegii $i ipotece. I) Notiuni generale. Egalitate<br />
intre creditor!, cauzele de preferin^a: A) Istoriculu<br />
diferitelor regimuri ipotecare: 1) legisla^iunea<br />
franceza ; 2) legislafiune belgiana; 3) legisla^iunea<br />
romana. B) Caracterele distinctive ale privilegiilor si<br />
ale ipotecelor. C) Lucrurl susceptibile de privilegii si<br />
ipotece. D) Diviziunea pnvilegiilor si ipotecelor. 11)<br />
Privilegii. No^ium generale : A) Privilegiulu tesauruliii.-<br />
B) Privilegiulu asupra mobilelor si hnobilelor.<br />
C) Asupra mobilelor: 1) generale: 2) asupra oarecaror<br />
mobile. D) Concursu intre diferite privilegii.<br />
E) Asupra imobilelor : 1) diferitele specii : a) in privin^a<br />
vinzatorului, b) in privinfca copartasilor, c) in<br />
privinta arhitecfilor, antreprinorilor si lucratorilor;<br />
2) cum se conserva: 3) Separatiunea de patrimonii.<br />
Ill) Ipoteci. Notiimi generale: A) Ipoteci legale 1)<br />
a femeilor maritate ; 2) a minoriloi si interzisilor;<br />
3) a statului, comunelor si a stabilimentelor publice.<br />
B) Ipoteci judiciare. C) Ipoteci conven|;ionale. D) Rangulu<br />
ipotecelor intre ele. IV) Inscripfiunea privilegiilor<br />
si ipotecelor. Despre reinoirea inscrip^iunilor.<br />
Despre publicitatea registrelor si despre responsabilitatea<br />
func^ionarilor insarcina^i cu registrele. V) Stergerea<br />
si reducfiunea inscrip^iunilor. VI) Efectele privilegiilor<br />
si ipotecelor : A) In privinfa imobilulul grevatu.<br />
B) In privin^a crean^ei asigurate prin privilegiu<br />
sau ipoteca. C) In priviuja raporturilor dintre ere-
— 202 —<br />
ditoru si debitoru. D) In privin^a tertulul detentoru a<br />
imobilului grevatu. E) Transmisiunea privilegiilor si<br />
ipotecelor. VII) Stingerea privilegiilor si ipotecelor.<br />
VIII) Purga privilegiilor si ipotecelor.<br />
Cartea VI<br />
Coniraetulu de cdsdtorie<br />
Introducere. Istoricii. Legisla^iune comparata. I)<br />
Dispozitiuni generale : A) G-eneralitafi. B) Despre capacitatea<br />
parfilor si despre persoanele cari trebue sa<br />
participe la acestu contractu. C) Despre pnblicitatea<br />
si forma contractului de casatorie. D) Cand poate<br />
sa tie facutu ; cind si cum se poate moditica. E) Regimulu<br />
matrhnonialu in lipsa de contractu. II) Reginiulu<br />
dotalu : A) Generalitati, adoptarea regimului<br />
dotalu, dota si paraferna. B) Constitutiunea dotei.<br />
Cj Drepturile so^ilor asupra bunurilor dotale : 1) dreptui'ile<br />
barbatului; 2) drepturile femeei. D) Dota<br />
mobilara. E) Dota imobiliara. F) Drepturile creditorilor<br />
temeiei maritate sub regimulu dotalu ; drepturile<br />
creditorilor barbatului. G) Separa^iunea de bunurl<br />
1) cine o poate cere; cind se poate cere, formele la<br />
cari e supusa ; 2) drepturile creditorilor ; 3) efectele<br />
separafinnil ; 4) restitivfiunea dotei: 5) averea parafernala;<br />
6) societatea de achizi^uni.<br />
Profesoru, Mateiu Cantacusin.<br />
DREPMO CONSTITUTIONULO<br />
PARTEA I<br />
1.<br />
1. Necesitatea unel legl regulatoare oamenilor<br />
in societate si organisarii puterel sociale. 2. Constitujiunea<br />
dupre Aristotele, Romagnosi, Peregrino Rossi.<br />
;>. Oonceptulu si cuprinderea dreptului Constitu^ionalu.<br />
4. Diversitatea coristitutiunilor. Elementulu istoricu<br />
si rationalu in dreptulu constitu^ionahi. o. Fontanele<br />
dreptului constitu|ionalu. 0. Legaturele sele<br />
cu civilisafiunea. 7. Cu politica. 8. Cu adininistra-<br />
^iunea publica. 9. Cu dreptulii administrativu. 10. Cu<br />
Economia politica.<br />
2.<br />
1. Statulu nu este opera for(;ei pure. 2. Teoria<br />
statulul nature!, dupa Gerolamo Vida, autorulu tratatului<br />
despre demnitatea republicei din 1556, loan<br />
Bonifaciu autorulu cartii despre republica albineloru<br />
din 1627. 3. Originea societafii civile din Statulu<br />
de natura prin conven^iune dupre Ugo Groliu (De jure<br />
belli et pacis din 1625), Th. Hobbes (De cive<br />
din 1642), Locke (Du gouvernement civil din<br />
1680). 4. Statulu de natnra si Contractulu sociale<br />
dupre Jean Jacques Rousseau in scrierile sele asii]tra<br />
inegalita^ii oamenilor din 1754 si asupra<br />
contractului socialu din 1761. 5. Originea sta-
- 204 -<br />
teloru nu se poate pune in conventiuni, ci in natura<br />
sociabile politica a omului. 6. Defini^iunea statulul<br />
dupre Aristotele, Cicerone, G-rotiu, Spenzer, Schaeffle.<br />
7. Ce este in adeveru statulu. 8 Statulu nu se poate<br />
•confunda cu poporulu, cu societatea, nici cu natiunea.<br />
3.<br />
1. Importanjja cestiunii oflcielor si limitelor statului.<br />
2. Sfera actiunil statulul in vechime : La Greci,<br />
la Romani, la crestinii primitivi, la German!. 3. Dupa<br />
Rogeru Bacone si vechii publicist! si economist!. 4.<br />
Dupa Gulelm Humbold si Dupont White. 5. Dupa<br />
mult! scriitori germani de astazi.<br />
4.<br />
1. Statulu este el numai unii institutu juridicu<br />
^i politicu, sau doara este inca si unu organismu eticu<br />
si economicu ? 2. Statulu este ordinatorulu rela^iunilor<br />
juridice, dar tinele ori-carui statu nu poate<br />
fl numai ordinea juridica, numai protec^iunea justitiel<br />
si a siguranfei, ci si ingrijirea desvoltarii<br />
morali, intelectuale si economice a societatel. 3. Normele,<br />
condi^iunile si garan^iele pentru legitimitatea<br />
ac^iunei statulul in afara de campulu strictamente juridicu.<br />
4. Actiunea statulul nu are limite tixe, dar<br />
se schimba dupa desvoltarea condi|;iunilor sociale.<br />
5.<br />
1. Distincjiunea saveranita^el de autoritate si<br />
4e guvern. 2. Legitimitatea puteril suverane nu se<br />
poate fonda numai pre utilitatea sociale. 3. Patriarchia<br />
lul Filmer. 4. Teoria dreptului divinu. 5. Teoria<br />
legitimismului. 6. Suveranitatea poporului nial<br />
— 205 —<br />
inainte de Rousseau. 7. Rousseau. 8. Obieciiuni. 9.<br />
In ce sensu si in ce limite suveranitatea nu poate apar^ine<br />
de cat na^iunei ? 10. Caracterele suveranitat;ii:<br />
Ea nu este absoluta. 11. Ea este independents.<br />
12. Suveranitatea este unica. 13. Statulu Suveranu<br />
este indivisibile. 14. In ce sensu este responsabile<br />
? 15. Cuprinderea suveranitatii: autonomia<br />
externa, autonomia interna. 16. Dreptulu nu de dominiu<br />
eminente, dar de proprietate, de imperiu politicii,<br />
de guvernu. 17. Dreptulu de maestate si de coerci^iune.<br />
18. Inalienabilitatea Suveranitapi.<br />
6.<br />
1. Divisiunea puterilor la Greci. Teoria lui Aristotele.<br />
La Roman!. 2. In republicele italiane din<br />
evulu mediu. Machiavelli 3. Locke. 4. Montesquieu.<br />
5. Observatiuni. Balbo. 6. Esaminarea obiec|iunilor<br />
in contra divisiunei puterilor statulu!. 7. Funcfiunile<br />
organice ale corpului socialii, care merita numele<br />
de puteri ale statului. 8. Nu sunt insa exercitate<br />
de trei, dar de ma! multe organe distinse ale puterei<br />
publice. 9. Puterea electorale. 10. Puterea<br />
constituent^. 11. Divisiunea puterilor statului nu insemneaza<br />
absoluta lor separa^iune, nici apartenen^a<br />
exclusiva la organe unice.<br />
7.<br />
1. Importan^a forme! de guvernu. 2. Clasificatiunea<br />
formelor de guvernu a lui Aristotele, Polil)iu,<br />
Cicerone, Machiavelli. 3. Clasifica^iunea lui<br />
Montesquieu. 4. Guvernele mixte ale celor vechi, duj>;i<br />
Aristotele, dupa Polibiu, dupa Cicerone, dupa Ta-
- 206 —<br />
cit, dupa Machiavelli. 5. Distincfiunea guvernelor<br />
mixte de cele representative de astazi. 6. Obiec^iunile<br />
celor moderni in contra guvernelor mixte. 7. Alte<br />
clasificatium, a lui Bluntschli, Hello, Guisot, Rossi,<br />
Mohl. 8. Clasificatiunea lui Balbo. 9. A lui Passy.<br />
10. Guvernele statelor compuse: Republica romana.<br />
Imperiulu britanicu. Statele feudali. 11. Uniunile<br />
personal! si reali. 12. Confederatiunile de state si<br />
statele federative.<br />
PAETEA II<br />
8.<br />
1. Diversele moduri incercate pentru garantarea<br />
liberta|ilor constitutionals. Exclusiunea armatelor<br />
permanente. 2. Institu^iunea gardei nationals. 3.<br />
Divisiunea, limitatiunea, si coordinafiunea pnterilor<br />
publics. 4. Consacratiunea drepturilor publice, distinse<br />
de cele civile si de cele politice. 5. Declaratiunea<br />
drepturilor de la 1689 din Anglia, si de la<br />
1774 din America. 0. Declarafiunea drepturilor oraului<br />
si a cetajsanulul de la 1789 din Francia.<br />
9.<br />
1. Nu este cuventu, care sa ti fostu in^elesu in<br />
mai multe feluri ca cuventulude libertate. 2. Libertatea<br />
la eel vechi si in republicele italiane. 3. Libertatea<br />
este religiunea timpurilor noastre. 4. Cuprinderea<br />
libertatel sociale: independent na|;ionale.<br />
r>. Participatiunea la Guvernu. 6. Libertafi individuals.<br />
7. Libertatea nu poate fi domeniulu unei mapolitice.<br />
8. Libertatea cere coordinajiunea<br />
— 207 —<br />
drepturiloru si a datorieloru toturora. 9. Corumperea<br />
libertatil genereaza despotismulu.<br />
10.<br />
1. Disposifiunile constitufiunii noastre in privirea<br />
egalita^ii civile. 2. Institu^iuni anticlie contrarie<br />
egalitafel civile: castele. ?). Sclavia. 4. Servitutea.<br />
5. Alte vechi megalit^i 6. Diiicultatea de<br />
a aplica bine principiulu egalitafii. In ce consista ea<br />
in adever ? 8. Aboli^iunea inegalitatilor civil! din<br />
causa religiunii. 9. Diflcultate in aplicarea egalitajiii<br />
ceta^enilor in privirea impositelor. 10. Inegalita^i legitime<br />
inerente societatilor civile si politice umane.<br />
11.<br />
1. Definitiunea libertatii individuale. 2. Diversele<br />
sele semnificate. 3. Periculele la care poate ii<br />
expusa si obstacolele la recunoascerea sa. 4. Libertatea<br />
individuals la cei vechi. 5. Garan^iele libertatii<br />
individuale in Englitera. Magna Charta. Statutulu<br />
Habeas Corpus. Dispositiunile diverseloru Constitutiuni<br />
in garantarea liberta^ei individuale. 7. Disposi^iunile<br />
Constitufiunilor romane in privirea ei. 8. Eroarea<br />
censurelor lui Hello. 9. Limita^iunile libertatii<br />
individuale. 10. Libertatea individuals eseii^iale<br />
nu poate ft violata de voin^a par^ilor in contracts,<br />
in voturile religioase, in arsstulu personalu in materia<br />
civile si comerciale.<br />
12.<br />
1. Limita^iunile liberta^ii individuale pentru condi^iuni<br />
domestice de etate minora si de matrimoniu.<br />
2. Limita^iunile libertafii individuale pentru radium
208 —<br />
de ordine si de progresu civilu. Registre de stare<br />
civila, instructinne obligatorie, munca copiilor, construirea<br />
stradelor. 3. Pentru servifiele datorite statului,<br />
recrutarea militara, Juriulu. 4. Pentru sanatate<br />
publica. 5. Pentru siguranjja publica. 6. Pentru<br />
esigentele judiciare. 7. Dreptulu de a aresta si<br />
de a define individii prevenip de vre-o infractiune.<br />
8. Despre mandatulu de depunere. 9. Despre eliberarea<br />
pre garantie din arestulu preventivu. 10. Libertatea<br />
de comunicare a aresta^ilor preventive 11<br />
Prelurigirea instructiunil si a judecatilor penale, si<br />
prin urmare a detentiunei preventive. 12. Necesitatea<br />
separa^iunil inchisoriloi 1 judiciare de acele penitenciare.<br />
13. Dreptulu de resistenta la aresturi ilegali.<br />
14. Continuatiune. 15. Jurispruden|a inglesa,<br />
italiana, romana. 16. Libertatea de locomo|iune si<br />
de emigra^iune.<br />
13.<br />
1. Disposifiunile Constitu^iunil in privirea inviolabilitat-ii<br />
domiciliulul. 2. Important acestel garantii.<br />
3. Definitiune. 4. Intindere. 5. Limitatium. 6.<br />
Dreptulu de a orclona perchisi^iunile. 7. Visitele<br />
nopturne. 8. Cautiune.<br />
14.<br />
1. Disposifiunile constitu^iunii relative la dreptulu<br />
de a nu fi distrasi de la judecatorii legitimi.<br />
2. importan|a acestii garantii. 3. Aceasta garan^ie<br />
nu raclica dreptulu legislatorului de a modifica seu<br />
reforma legea de organisare judecatoreasca. 4. Intinderea<br />
acestei garan^ii. 5. Starea de asecliu. 6. Ju-<br />
- 209 —<br />
risprudentia straina. 7. Publicitatea impusa autoritatilor<br />
judecatoresci : externa si interna.<br />
15.<br />
1. Disposifiunea Constitu^iunii relativu la confisca^iune.<br />
2. Definitiune. 3. Demonstratiune. 4. Intinderea<br />
acestii garanfii numai la confisca^iunea generale.<br />
5. Confisca|iunea speciala.<br />
1. Constitu|;iunea noastra in privirea pedepsei cu<br />
moarte. 2. Importan^ia acestii garantii. 3. Pedeapsa<br />
mortii este injusta. 4. Dreptulu apararii nu o justifies.<br />
5. Pedeapsa mortii nu este nici necesara. 6. Nu<br />
o justifica nici consensulu univei'salu alu popoareloru,<br />
nici istoria. 7. Este contrai'iu principiului de indreptarea<br />
culpabilului. 8. Existenta unoru scelerati inreutatiti<br />
nu poate impedeca abolitiunea ei. 9. Nici imperfectiunea<br />
sistemeloru noastre penali si ineticacitatea<br />
pedepsei ce i s'ar substitui. 10. Admiterea pedepsei<br />
de moarte in codicele penale militariu nu este concludente<br />
pentru admiterea ei in codicele penale ordinariu.<br />
17.<br />
1. Dispositiunea constitutiunii relativu la inviolabilitatea<br />
proprietatji. 2. Legitimitatea proprietatii private<br />
in societatile politice. 3. Sanctiunile constitutionali<br />
in aceasta privire. 4. Protectiunea legislativa si<br />
limitele dreptului de proprietate in generalu. 5. Dreptulu<br />
de expropriatiune pentru causa de utilitate publica.<br />
6. Garantiele ereanteloru asnpra statului. 7. Conasupra<br />
proprietatiloru corporatiuniloru re-<br />
14
- 210 —<br />
ligioase .si a persoaneloru morali. 8. Liraitele dreptulul<br />
de proprietate in privirea salinelor, minelor, operelor<br />
de inven^iune, de literatura, si de avte. 9. Alte<br />
limitatiuni legali a dreptulu! de proprietate. 10. Dreptulii<br />
de proprietate si impositulu.<br />
18.<br />
1. Disposi^iunile constitutiunii relative la libertatea<br />
religioasa. 2. Ratiunile si consecin^iele liberta-<br />
^il religioase. 3. Incompeten|;ia statnlul in materia de<br />
religiunea si confiniele rational! ale ingeren^iel sele<br />
in aceasta materie. 4. Libertatea de conscien-<br />
|ia. 5. de Cultu. 6. de propaganda. 7. Declara^iunea<br />
unel religiunl de statu nu este ea contraria liberta^ii<br />
religioase, si cumu trebue interpretata aceasta<br />
declara^iune. 8. Garari^iele positive si negative ale<br />
constitutiunii noastre in favoarea liberta^ii religioase.<br />
9. Raportulu ra|ionalu dintre suveranitatea sociala<br />
si religiunea. 10. Sisteraa confusiunii sen immistiunil.<br />
11. Sistema alian^iei. 12. Sistema separa^iunii. 13.<br />
Sistema urinata in fara noastra romaneasca.<br />
19.<br />
1. Disposi^iunea constitu^iunil noastre relativu<br />
la iiivetamentulu publicu. 2. Diflni|iunea si importanta<br />
acestei liberta^i. 3. Limitele acestei libertat:!<br />
si dreptulu statului de a exercita un controlu si<br />
o putere asupra inve^amintulu! privatu, si de a provede<br />
cti scolile sele si en invetatoril sei la instrucfiunea<br />
publica. 4. Impartirea invStamantului in trei<br />
ramuri, primariu, secundariu, si superioru. 5. Controlnlu<br />
statnlul in iiive|amantnlu publicu si privatu.<br />
— 211 —<br />
6. Obliga^iunea invetamantului primariu. 7. Gratnitatea<br />
invetamantulul.<br />
20.<br />
1. Dispositiunea constitu^iune! relativu la libertatea<br />
de presa. 2. Libertatea ideiei si a manifestatiunilor<br />
sele in genere. 3. Libertatea de cuvent si<br />
limitele sele. 4. Marirea si puterea presei. 5. Modernitatea<br />
libertatil sale. G. Libertatea presei in Inglitera.<br />
7. In Francia. 8. In Italia. 9. In Belgia,<br />
Germania si Svi^era. 10. Cestiuni constitu^ionale<br />
asupra libertafi! de presa. 10. Obiectiuni in contra<br />
libertatii sele. 11. Ratitini in favoarea sa. 12. Limitele<br />
ei. 13. Preventiuni inadmisibile. Censura, autoi'isa^iune,<br />
cautiiine, avertisraente, suspendare, suprimare.<br />
14. Sechestre provisorie. 15. Sistema represiva.<br />
16. Persoanele responsabile de clelictele coinise<br />
prin mijloculu presei. 17. Institu^innea Gerentelui<br />
responsabilii. 18. Juratii in delectele de presa.<br />
21.<br />
1. Dispositiunile constitutional! relative la drepturile<br />
de intrunire si de asocia^iune. 2. Ce inseinneaza<br />
intrunirea si asocia^innea si diferen^ele dintre<br />
ele ? 3. Dreptulu de intrunire la ce excep^iune si in<br />
ce condi|iuni este el recunoscutu, si interpretarea accstei<br />
escepfiuni si acestor conditiuni. 4. Dreptulu<br />
de asocia^iune este el in acelasi modu recunoscutu de<br />
{•onstitn^iune ? 5. Dreptulu guvernului de a disolva<br />
asociat-iunile. 6. Principiele cari trebue se inspii<br />
cxe o lege asupra aisociafiun-ilor. 7. Recnnoasterea<br />
dreptnlui do asociafiune implica ea si concesiimea perlila^ii<br />
civile ?
— 212 —<br />
22.<br />
Disposi^iunile constitutional! in privirea dreptulul<br />
de petrfiune. 2. Cestiunea daca dreptulu de petitiune<br />
este un dreptu civilu sail politicu. 3. Importanja<br />
dreptului politicu de pettyinne. 4. Vicisitudinile<br />
dreptului de petifiune. 5. Condi^iunile cerute pentru<br />
esercijiulu dreptulul de petitiune. 6. Cestiunea daca<br />
administra^iunile corpurilor morale recunoscute in<br />
£ara se pot considera ca antoritatl constituite, si exercita<br />
peti^iunea in numele colectivu a corpurilor insisi.<br />
PARTEA III<br />
23.<br />
1. Sofisma lui Rousseau asupra nature! si<br />
illegitimitatii representa^innii. 2. Divisiunea lumei<br />
vechl si a celei moderne asupra cestiunii electoratului.<br />
3. Electoratulu la Ingiesi. 4. Vicisitudinile electoratului<br />
in Francia. 5. Electoratulu in Italia, (i. Electoratulu<br />
la cele alte na^iuni moderne. 7. Dispositiunile<br />
lege! romane asupra electoratului. 8. Doctrina<br />
care fnndeaza electoratnlii pe proprietatea fundiaria<br />
si pe censulu curatu. 9. Ratiunile alegate de<br />
sus^inatorii sufragiului universalu. 10. Diterenta substan|iale<br />
dintre drepturile civile si drepturile politice.<br />
24.<br />
1. Litnitele admise universalminte la universalitatea<br />
sufragiului: nationalitatea. 2. Etatea. 3. Cestiune<br />
asupra votulu! femeelor. 4. Domiciliulu. 5. Nedemnitatea<br />
morale. 6. Miliarii in aptivitate de servichi.<br />
7. Subsidia^i! de caritatea pnblica. S. Inal-<br />
— 213 --<br />
fabetil. 9. Proletarii. 10. Vifiele sufragiului universalu.<br />
11. Diversele frene incercate la universalitatea<br />
sufragiului. Clasele solonice. 12. Alegerile indirecte.<br />
13. Comitiele curiate, centuriate si tribute la<br />
Roman!. 14. Representa^iunea pe state si pe clase. 15.<br />
Sistema lu! Schmeiiing. 16. Sistema romana. 17.<br />
Categoriele prusiane. 18. Vestries inglese si voturile<br />
plurime diverse. 19. Consideratiun! asupra representa|;iunei<br />
claselor si intereselor. 20. Conclusiune asupra<br />
electoratului.<br />
25.<br />
1. Dispositiunile Constitufiune! romane in ordinea<br />
eligibilitatil. 2. Esaraenulu conditiunilor de eligibilitate.<br />
3. Despre credin^a politica. 4. Despre<br />
juramintu. 5. Despre religiune. 6. Despre etate.<br />
7. Despre domiciliu. 8. Despre censii. 9. Despre<br />
gratuitate. 10. Incoinpatibilita^ile parlamantare. 11.<br />
Legisla^iunea inglesa. 12. Legisla^iunea francesa. 13.<br />
Legislatiunea Belgiei. 14. Legisla|;iunea italiana. 15.<br />
Legislatiunile Olandei, Portugaliei, Brasiliel, Statelor<br />
Unite si ^viferei. 16. Legisla^iunea (lennaniei. 17.<br />
Legisla^iunea romana.<br />
26.<br />
1. Eligibilitatea ministrilor si a secretarilor general!<br />
de ministerie. 2. Incompatibilitatea impiega^ilor<br />
in genere. 3. Magistral!. 4. Eclesiasticii. 5. Militaril.<br />
6. Profesoril. 7. Consiliele superior! de pe<br />
langa diversele Ministere. 8. Cestiune asupra eligibilitatii<br />
ajutorilor de primari si a membrilor comitetelor<br />
permanente de jinuturi. 9. Incompatibilita^ile
— 214 —<br />
oamenilor de afaceri. L eg-isla^iunea inglesa. 10 Legisla^iunea<br />
italiana. 11. Legisla^iunea romana. 12.<br />
Considera{iuni asupra incompatibilitafalor.<br />
27.<br />
1. Disposi|;iunile constitutiunil romaue relative<br />
la procedimentulu electoral!!. 2. Divisiunea materiel.<br />
8. Listele electorate. Legisla^iune comparata. 4. Legea<br />
romana asupra listelor electorale. 5. Carole de<br />
de alegatori. 6. Circonscriptiunile electorale: Tmportan£a<br />
organistnelor electorale. Circonscriptiunile inglese<br />
7. Criterie asupra reparti^iunei representantilor. 8.<br />
Niimerulu representation!. 9. Colegie uninominali<br />
si scrutinulu de lista. Legislative comparata. 10.<br />
DiseufiunJle din Francia si din Italia asupra meritelor si<br />
clefectelor fie-carui scrutinu. 11. Despre locurile de<br />
votafiune. 12. Despre oficiele sail biurourile electorale.<br />
28.<br />
1. Proibi^iunea mandatnlui imperativii. 2. Votulu<br />
publicu si votulu secretfl. 3. Legislatiune<br />
comparata asupra mersulul vota^iunilor. Englitera,<br />
Belgia. Grecia, Italia, etc. 4. Proclama^iunea representan^ilor<br />
si balotagiele. 5. Intrigele electorale.<br />
Importan^a cestiunei. 6. Intrigele in vechia Roma.<br />
7. In Statele-Unite din America, si in Italia. 8.<br />
Propunerea de a face votulu obligatoriu. 9. Sistema<br />
represiva. Legislafiunea penale a Ingliterei, a Spaniei,<br />
a Italiei. 10. Ordinamente preventive. Esclusiune.a<br />
de la vota^iune a militarilor in activitate de serviciu,<br />
si a corpurilor organisate militarmente, guvernative<br />
si locali. 11. Ingerin^a guvernului asupra a-<br />
- 215 -<br />
legerilor in generals. 12. Ac^iunea permisa guvernului<br />
in alegerl. 13. Ingerin^ele guvernative illicite.<br />
14. Durata mandatulul electoralu. Rcinoir! integrale<br />
si par^iale.<br />
29.<br />
1. Noutatea si importan|,a cestiunei de propor-<br />
^ionalitatea representa^iunil. Erorile si esagera^iunile<br />
in aceasta privire. 2. Imperfectiunea sistemelor presente,<br />
a colcgielor uninominale si a scrutinelor de lista.<br />
3. Alte inconveniente a sistemelor presente. 4. Necesitatea<br />
si utilitatea ca majorita|ile si miriorita^ile<br />
se fie representate proportionaliniate. 5. Respunsu<br />
la cate-va obie^tiuni.<br />
30.<br />
1. Sistemele de representa^iune propor|,ionale:<br />
Votulu imicu. 2. Votulu limitatu. 3. Votulu cumulativil.<br />
4. Votulu limitatii este preferibile votului cumulativ.<br />
5. Sistemulu listelor cone it rente. 6. Sistema<br />
lui Hare seu a cotientului. 1. Meritele sele. 8. 0biec^iuni<br />
de ordine generale. 9. Obiec^innl de ordine<br />
tecnica. 10. Sistema cotientului este inadmisibile<br />
in forma deseranata de Hare, seu a colegiului unicu.<br />
11. Aplicabilitatea sa, modincata la colegiele provinciate<br />
seu {inutale. 12. Conclusiuni asupra argnmentulul<br />
de propor|,ionalitate in representa|iune.<br />
31.<br />
1. Toate popoarele libere, vechi si moderne, aii<br />
avutu senate. 2. Obiecfiunile lui Sieyes, 3. Ra^iunile<br />
vechiloru publicist! in favoarea senatelor. Cele<br />
trei elemente ale societa^el si balan^a puterilor. 4.
- 216 —<br />
Ratiunile celor modern!. 5. Vtyiulu Camerelor triple<br />
sen multiple. 6. Despre diversa composi^iune a Senatelor.<br />
Sistema inglesa a ereditatii Parilor. 7. Sistema<br />
numirei regale. 8. Senate elective de corpulu<br />
comunu. Storting alu Norvegiel. 9. Senatulu Belgiei.<br />
10. Senatele elective pe dona grade, de corpurile<br />
provinciale, Sistema cooptatiunei. 12. Senatorii de<br />
dreptu pentru oflcil publice eminente. Senatulu Roman.<br />
13. Senate micste de presenta^iune populara si<br />
de numire regala. 14. Senate a elementelor conservatoare<br />
ale Societa^il. 15. Alte amestecaturl. Senatulu<br />
presents! republice francese. 16. Senatulu Spaniolii<br />
presentu.<br />
32.<br />
Camera deputation Oompunerea ei. Atributiunile<br />
legislative ale Parlamentulul. Prerogativa speciale<br />
a Camere! in legile financiare si bugetare.<br />
33.<br />
Privilegiele deputa|ilor si senatorilor.<br />
34.<br />
Atribu|;iunile politice ale parlamentulul. Cari din<br />
acestea le exerciteaza intrunindu-se in o singura<br />
Camera.<br />
35.<br />
Procedimentulu parlamentariu : Publicitatea sedin^elor.<br />
Constituirea Camerelor. Discu^iunea si decisiunea<br />
Camerelor. Raporturile dintre cele done<br />
camere.<br />
36.<br />
Regele ca representantu alu suveranitatii na^ionale.<br />
Relatiunile cu strainatatea. Dreptulu de a incheia<br />
tratate, dreptulii de a declara resbelu, si de a<br />
pace. Ordinele cavaleresci.<br />
O "* •>t.<br />
face<br />
Ac^iunea Regelui in puterea legislativa, si in<br />
cea esecutiva. Initiiativa legilor, si sanc^iunea. Promulga^iunea<br />
legil, regulamentulu; comanda militara,<br />
numirea in func^ium, si instituirea judecatorilor.<br />
38.<br />
Puterea moderatrice a Regelui. Cam se eserciteaza<br />
asupra Parlamentulul, si asupra representatiunilor<br />
local!. Dreptulu de gratia si de amnistia.<br />
39.<br />
Conditiunile esercitiiulu! puterei Regesci. Inviolabilitatea<br />
Regelui si respunderea rainisteriale. Daca<br />
sunt acte scutite de aceasta respundere. Discu^iunea<br />
maximei ca Regele domne$ce $1 nu yuverneazd.<br />
40.<br />
Ministrii. Fundamentulu respunderel ministeriale.<br />
Sfera acestei respunderi. Cine poate da pre ministri<br />
in judecata. Cine'! poate judeca. Pedepsele<br />
ce se pot inflige ministrilor. Daca Regele poate gratia<br />
pe ministrii condamna|I.<br />
41.<br />
Despre puterea judiciara.<br />
42.<br />
Despre revisuire si puterea constituenta.<br />
Giorgie A. Urechia.<br />
Doctor in drept J/ Profesoi- de Dreptul Constitutional!:.
PARTEA I.<br />
1.<br />
1. Dreptulu publicu internu si diversele sele<br />
specil. 2 Genesea puterii sociale. 3 Distinctinnea puteril<br />
constituente cle cea guvernativa. 4. Divisiunea puterilor.<br />
2.<br />
1. Despre unitafile locale ce se cnprindu in statii.<br />
2. Despre condi^iunea intereselor colectivi ce se desvolteaza<br />
in diversele grade ale societa^ei politice, si despre<br />
raporturile rational! ce exista intre statu, comuna,<br />
si frac^iunile teritoriale intermedia.<br />
3,<br />
1. Ra^iunile pentru cari puterea centrals. na(ionala<br />
nu poate annla puterile locale, luand asupra sa<br />
ingrijirea intereselor particulare ale acestora. 2 Avantagiele<br />
centralitatil si ale discentralitatil.<br />
4.<br />
1. Despre discentralitate. 2 Ra^iunile care o deterrnineaza<br />
si o circonscriu. 3 Cum se distinge intere-<br />
- 219 -<br />
sulCi generalu de interesulfi locale. 4 In ce consists<br />
controlulu statului asupra trataril intereseloru locali.<br />
5.<br />
1. Analisa conceptulni de administra^iune publica.<br />
2 Deflni^iunea ap^iunei administrative. 3 Esplicarea<br />
caracterelor ce informeaza natura ap|;iunii administrative.<br />
6.<br />
1. Despre puterea discretionala si regulamentara<br />
a administra|iunii publice. 2 Despre garan^iele administra^iunei<br />
publice pentru tutela ceta|enilor si a<br />
publicului.<br />
7.<br />
1. A circonscrie sfera dreptului administrativu,.<br />
separandulu de celelalte studii cari potfi ave de obiectu<br />
administra^iunea publica. 2 A arata impartirilesele,<br />
si a da o idee despre desvoltarea tie-carei par^L—<br />
3. Despre fontanele dreptului administrativu.<br />
PARTEA II.<br />
8.<br />
1. Despre Guvernu. 2 Despre ierarcbia administrativa<br />
si necesitatea el. 3. Principiele rational! ce trebue<br />
sa reguleze impartirea administrativa a teritorulul.<br />
Impar^irea teritoriale a Romaniei dupa legile noastre.<br />
4. Combinat-iunea impar|iiril teritoriale cu ierarchia administrativa.<br />
9.<br />
1. Derlnitiunea autorita^il Regelui in monarchia<br />
constitutionale. 2. Atributiunile Regelui din titululu de
220 —<br />
representantu alu suveranitatil na^ionale. 3. Atribu^iunile<br />
Regelu! din titululu de cap alu puterei esecutive.<br />
4. Daca este intemeiata doctrina francesa, care<br />
distinge actele de esen^ia si acele de natura monarchic!<br />
constitu^ionale, si afrancheza pe cele de intaiu<br />
de respunderea ministeriala. 5. Discu^iunea maximel<br />
francese ,,le roi regne et m gouverne pas.<br />
10.<br />
1. Despre ministri. 2. Func^iunile ministrilor.<br />
3. Despre conceptulu rationaluce presida la impartirea<br />
ministerielor. 4. Impartirea ministerielor dupa legile si<br />
regulamentele noastre. 5. Despre consiliulu de Ministri.<br />
6. Despre cestiunile ce i se deferescu. 7. Despre ministri<br />
fara portofoliu.<br />
11.<br />
I. Despre corpil consultativl de pe langa Ministri.<br />
2. Despre consiliulu de statu. 3. Despre compunerea<br />
lui. 4. Despre atribufiunile sele consultative.<br />
Despre atribu^iunile sele jui'i'sdic^ionale.<br />
12.<br />
1. Despre Curtea de Contnri. 2. Despre compunerea<br />
ei. 3. Despre func^iunile sele juridic^ionall.<br />
4. Despre Punc^iunile sele administrative.<br />
13.<br />
1. Despre organismnlu administra|,iunii locale.<br />
2. Cum poate fi representata autoritatea centrale in<br />
administratiunea locale. 3. Despre corpii deliberanp in<br />
adrainistrajiunea locale si despre compunerea lor.<br />
14.<br />
1. Despre alegatoril representatiunilor administrative<br />
locali. 2. Despre presum^iunile de interesii si<br />
____ 221 __<br />
de capacitate. 3. Despre esclusiunl sau presum^iunile<br />
negative. 4. Impar^irea alegatorilor pe colegie dupa legea<br />
comunala din 1874. 4. Despre eligibilitate la adunarile<br />
administrative locale.<br />
15.<br />
1. Despre formele si precautiunile alegeriloru<br />
politice si administrative^ relative la listele electorale,<br />
la convocarea alegatorilor, la opera^iunile electoral!,<br />
la verificarile alegerilor.<br />
16.<br />
1. Despre permanent^ si reinoirea consilielor<br />
districtuale si comunale. 2. Despre garanf,iele ce acompaniaza<br />
func^iunile acestor consilie atatii pentru interesulu<br />
generalu cat si pentru acelu localu.<br />
1 .<br />
1. Despre prefec^i! districtelor si atributiunile<br />
lor. 2. Despre subprefecp.<br />
18.<br />
1. Despre primari. despre alegerea lor, si despre<br />
atributiunile lor. 2. Despre ajutorii si delegati!<br />
primarilor.<br />
19.<br />
1. Despre agen^i! administrativ! direcp si ausiliarl.<br />
2 Despre impar^irea agen^ilor ausiliari in generali,<br />
districtual! si comunali : in central! si teritoriali<br />
; in intern! seii sedentari si in extern! seu ambulan^!.—3.<br />
Despre biurocratia si despre discentralisarea<br />
in organisajiiunea ministerielor insesi.<br />
20.<br />
1. Despre admisibilitate in functiunile publice
999<br />
si durata acestora. 2. Datoriele si drepturile funcjionarilor<br />
public!. 3. Despre responsabilitatea funcfionarilor<br />
publicl.<br />
21.<br />
1. Despre pensiunl. 2 Daca pensiunea constitue<br />
intr'adevaru unu dreptu pentru fancfionarulu publicu<br />
in retragere ? 3. Despre conditinnile pentru admiterea<br />
funcj;ionarilor public! la pensiunea de retragere.<br />
4. Compararea legii actuale cu legile vech! din Moldova<br />
si din Valachia. 5. Despre drepturile veduvei<br />
si a copiilor funcpunarilor la pensiune. 6. Despre<br />
perderea dreptui'ilor la pensiune.<br />
PARTEA III.<br />
22.<br />
1. Ce se infelege sub numele de materii administrative.<br />
2.Espunerea principalelor materii de administratiune<br />
publica cu oare-cari considera^iuni generate<br />
asupra fie-careia.<br />
3. Despre policia judiciara si administrativa. 4.<br />
Diversele specie ale policiei administrative.<br />
23.<br />
1. Despre administra^iunea sigurantei publice<br />
seu despre policia in sensulu restrinsii. 2. Despre disposifiunile<br />
de policia ce apartinu ma! propriamentela<br />
tutela ordinei publice. 3. Despre disposifiunile de policie<br />
ce privescu mai propriaraente la tutela privatilor.<br />
24.<br />
1. Despre policia de sanitate. 2. Basile sele ra-<br />
Jionale. 3. Despre impartirea policiei sanitare in ge-<br />
— 223 -<br />
nerale si speciale, si acelei general! in centrale si locale.<br />
4. Despre consilinlu medicalu superior. 5. Despre<br />
consiliele de igiena si sanatate publica de prin districte,<br />
si din orasele mai mar! din fara. 6. Despre<br />
policia sanitara speciale a spitalelor, si a carantinelor.<br />
7. Despre privighierea esercitiului medicine!, a<br />
artei farmaceutice si a mositulul. 8. Despre priviglierea<br />
industrielor insalubre; a stabilimentelor publice, a<br />
locuin^elor si a alimentafiunii.<br />
25.<br />
1. Despre policia de asisten^a publica. 2. Formele<br />
sele. 3. Basile sele rationale. 4. Despre operile pie.<br />
26.<br />
1. Despre for^a publica ca obiectu de admini-<br />
.stvafiiune. 2. Principiele generate ce reguleaza aceasta<br />
materie, si ma! specialmente de armata, despre modurile<br />
de recrutare, si despre garanjiele datorite statului<br />
militariu.<br />
27.<br />
1. Despre garda na^ionala. 2. Despre ceta^enii<br />
inscrisl in garda civica si de ace! dispensaf,! sau esclusi<br />
din garda. 3. Despre ordinea serviciului, si<br />
deferirea gradelor in ea. Despre desflen^area ei.<br />
28.<br />
1. Despre distinc^iunea patrimoniului statulu! in<br />
domeniulu nafionalu si publicu. 2. Despre domeniulti coroanei.<br />
3. Despre administra^iunea domenielor statulu!.<br />
I. Ce garan^i! acompaniaza defini^iunea si esecu^iunt^a<br />
speselor publice, si in specia despre bugetulu<br />
statului. r>. Ce garan^ii avem pentru aplica^iunea regulata<br />
a veniturilor la spesile stabilite.
__ 224<br />
29.<br />
1. Basile rationale ale impositelor, formele ce<br />
iea si garan^iele ce acomp.aniaza perceperea lor.<br />
2. Distingerea impositelor directe si indirecte. 3. A<br />
Impositelor directe in imposite cle reparti|iune si de<br />
cotitate. 4. Impositulu fondiariu sen fonciariu.<br />
30.<br />
1. Impositulu asupra esercitiultii industrielor seu<br />
taxa patentelor. 2. Impositulu asupra retribiv^iunilor<br />
si salarielor.<br />
31.<br />
I. Impositulu de Licen^ia in bauturi spirtoase.<br />
2. Impositulu cailor de comunicatiune. 3. Taxa de<br />
transmiterea asupra proprieta^ilor asezamintelor publice<br />
seu taxa asupra proprietatilor de mana moarta.<br />
4. Zecimea pentru serviciulu de constatare si cle percepere.<br />
5. Zecimea pentru camerele de comercift.<br />
6. Constatarea si perceperea impositelor directe.<br />
32.<br />
1. Impositulu vamalu. 2. Impositulu asupra beuturilor<br />
spirtoase. 3. Monopolulu Tutunului. 4. Alu<br />
sarii. 5. Alu chibriturilor si alu cai'tilor de jocu.<br />
6. Alu pulberil de focii.<br />
33.<br />
1. Taxele asupra cailor ferate si alu docurilor.<br />
2. Taxele postale si telegrafice. 3. Taxele scolarie.<br />
4. Taxele de timbru si inregistrare.<br />
34.<br />
1. Impositele comunale.<br />
35.<br />
1. Despre necesitatea si fundamentulu creditului publicu.<br />
2. Despre scopulii si utilitatea bancelor publice.<br />
36.<br />
1. Desvoltarea principielor rationale ce determineaza<br />
ac^iunea administrativa in instruc^iunea publica.<br />
2. A circonscrie limita acestei actiunl si a resuma<br />
datoriele statului in materia de instrac^iune publica.<br />
3. A espune principiele ce informeaza legea<br />
noastra de instruc|iune publica distingandii cele trei<br />
ramurl de instrucplune si indicandu condi^iunile principals<br />
ale invatamantului oflcialu si privatu din fiecare<br />
ramu. 4. A examina agen^ii principal}, cari subordinele<br />
Ministrului, dirigu administratiunea instructiunel<br />
publice; si corpii consultativi sau deliberanti<br />
ce intervinu in aceasta administratiune, si atribulor.<br />
1. A espune principiele rationale ce determineaza<br />
act-iunea administrativa in privirea industrielor<br />
si a lucrarilor publice. 2. Alearata aplica^iunea<br />
la industria estraptiva, la agricultura, la industria manufactrice,<br />
si la comerciu, cu esemple apropiate.<br />
38.<br />
1. A espune in mod sumariu principiele administra^iunil<br />
publice in materia de ape si de porturl.<br />
2. A espune in scurt principiele de adiuinistra^iune<br />
publica in materie de strade si despre legea drumuri-<br />
Ipr. 3. A trata despre raporturile ce potu ave ope-<br />
15
-- 226 —<br />
rele publice CD interesele privatilor si specialmente<br />
despre legea de expropiajiune pentru causa de utili-<br />
tate publica.<br />
Cieorgie A. Urechia<br />
Doctor in dreptu si profesor de dreptulii<br />
administrativ.<br />
til Hi<br />
ISTORIA DREPTULUI ROIAtf<br />
1ntroducere<br />
CAP. I.<br />
§ 1. Despre Drept si Istoria Dreptului.<br />
CAP. II.<br />
§ 2. Istoria Dreptulm Roman si imparjirea ei.<br />
CAP. III.<br />
Isvoarele Istoriei Dreptulni Roman.<br />
§ 3. Documente: a) Documente publice : legi, senatusconsulta<br />
etc. b) Documente particulare : tablele<br />
cerate din Transylvania, chitan^ele Pompeiane, testamente,<br />
discursuri funebre, dona^iuni etc. c) Monezi<br />
si medalii. § 4. Scriitori: a) Scriitorii nejuresconsultl.<br />
b) Scriitorii jurisconsult!, c) Fr. 1 si Fr. 2. D.<br />
de 0. J. I. 2. § 5. Literatura,<br />
CARTEA I<br />
Dreptul public §i isvoarele de Drept<br />
PERIOADA I<br />
DC la mtemeiearea Romei pind la legea celor Xfl fable.<br />
Sec^iunea I.<br />
]>reptul public<br />
CAP. I.<br />
§. 6. Obirsia Rome!, Tara, Poportil.
228 —<br />
CAP. II.<br />
§. 7. Organizarea sau Constitu^iea cea mai vechie,<br />
Regalitatea.<br />
CAP. III.<br />
§ 8. Clientes.<br />
CAP. IV.<br />
§ 9. Plebs.<br />
CAP. V.<br />
§ 10. Keligiunea.<br />
CAP. VI.<br />
§ 11. Teritoriul si ager publicus.<br />
CAP. VII.<br />
§ 12. Administrarea justice!.<br />
CAP. VIII.<br />
§ 13. Constitutiunea 1m Servius Tullius.<br />
CAP. IX.<br />
§ 14. Comi^iele centuriate.<br />
CAP. X.<br />
§ 15. Intemeiarea Republicel. Tribuni. Decemviri.<br />
CAP. XI.<br />
§ 16. Finance. Impositele.<br />
CAP. XII.<br />
§ 17. Sistemul monetar.<br />
Sectiunea II<br />
Isvoarele fie drept<br />
§ 18. Desvoltarea dreptulul. Mores maiorum<br />
leges regise, ius Papirianum, commentarii regii, commentarii<br />
magistratuum. § 19. Legea celor XII table :<br />
istorie, continut, comentarii.<br />
— 229 —<br />
PERIOADA II.<br />
De lalegea celor XII table, pmd la s/tr$itul Bepubticei.<br />
Sectiunea I<br />
I>reptul public<br />
CAP. I<br />
§. 20, Firea Statului Roman si a Republicei<br />
Romane.<br />
CAP. II.<br />
Poporul $i Tara.<br />
§ 21. Progresele Plebel. § 22. Contopirea celor<br />
done starii (Patricienii si Plebeenil). § 23. Starea<br />
persoanelor: Cetatenia, organizarea el juridica si<br />
sociala. § 24. Starea persoanelor : Semi-ceta^em.<br />
Latini. Soci. § 25. Teritoriul statului.<br />
CAP. III.<br />
Organizarea puterii statului.<br />
§ 26. Adunarile poporului: a) Compile curiate.<br />
b) Cornrfiile Centuriate. c) Comitiile Tribute.<br />
§ 27. Senatul.<br />
CAP. IV.<br />
Funcfionarii si administrarea Statului.<br />
§ 28. Firea funcfiunelor. § 29. Guvernul: Consulii<br />
si Tribunil. § 30. Pretura si administrarea justitiei.<br />
§ 31. Edilitatea si poli^ia. § 32. Censura<br />
si finan^ele. § 33. Armata. § 34. Organizarea comunelor<br />
(administrarea comunelor). § 35. Administrarea<br />
provinciilor.
— 230 —<br />
CAP. V.<br />
§ 36. Religiunea, Calendarnl.<br />
CAP. VI.<br />
§ 37. Economia politica.<br />
CAP. VII.<br />
§ 38. Sistemul monetar.<br />
CAp. VIII.<br />
Cuceriri. Mdrirea si cdderea Bepublicei.<br />
% 39. Dreptul de resboiu, erase incorporate,<br />
municipes. §. 40. Tractate de alianja. Rasboiul social,<br />
Dreptul de Cetaf,enie acordat Italienilor. §41. lus Italicum.<br />
Cuceriri in afara de Italia. Caderea Republics!.<br />
Secf/unea //.<br />
Isvoarele cle Drept<br />
CAP. I.<br />
§ 42. Observation! generate, lus civile si ius<br />
honorarium.<br />
CAP. II.<br />
Legislafiunea. Legea celor XII Table.<br />
§ 43. Decretele poporulul: populiscita sau leges,<br />
plebiscita. § 44. Decretele Senatulul: Senatus-consulta.<br />
CAP. III.<br />
Alte isvoare afard de legislafiune.<br />
§ 45. Ius honorarium : edicta magistratuum.<br />
§ 46. Jurisconsul^il: Auctoritas prudentum.§ 47. Jurisprudenfa<br />
Tribunalelor. Moresmaiorum. Consuetudo.<br />
Desuetudo.<br />
— 231 —<br />
PE RIO ADA A III-a<br />
Impdrdfiea republicand de la Odavian August<br />
pind la Diocletian.<br />
Sectiunea I.<br />
Dreptul Public<br />
CAP. I.<br />
§ 48. Privire generala. Trecera la starea monarchica.<br />
Lex regia.<br />
CAP. II.<br />
§ 49. Starea persoanelor.<br />
CAP. III.<br />
§ 50. Iraparjirea Impara^iei.<br />
CAP. IV.<br />
Organisarea sau const it upiunea Impdrdfiei.<br />
§ 51. Princeps si drepturile sale. Coregen^a.<br />
§ 52. Senatul § 53 Adunarile poporulul. (Comitiae).<br />
CAP. V.<br />
Administrarea wipdrdf,iei.<br />
§ 54. Vechii functionary § 55. Punct-ionarii<br />
Imparatesti. § 56. Administrarea justitiel. §57. Armata.<br />
§ 58. Finanjele. § 59. Administrarea Italiei<br />
si a comunelor libere. § 60. Administrarea provinciilor.<br />
CAP. VI.<br />
§ 61. Religiunea.<br />
CAP. VII.<br />
§ 62. Economia politica.<br />
CAP. VIII.<br />
63. Sistemul monetar.
— 232 —<br />
Sectiunea II.<br />
Isvoarele «le drept<br />
CAP. I.<br />
§ 64. Observation generale, Clasicismul.<br />
CAP. II.<br />
Legislafiunea.<br />
§ 65. Leges. § 66. Senatus consulta. § 67. Constitutiones<br />
principum.<br />
CAP. III.<br />
ffliinfa juridica in afard de legislafiune.<br />
§ 67 bis. Edictele inagistratilor. § 68. ^tim^a juridica.<br />
Jurisconsultii si influenza lor. Auctoritas prudentum.<br />
§ 69. Invatainintul juridic si scoalele de Drept.<br />
Cassiani sau Sabiniani si Proculeani. § 70. Apogeul<br />
si caderea jurispruden|ei. Gains, Papinian, Paul<br />
Ulpian si alti jurisconsul^i. § 71. Formele Literature!<br />
juridice. § 72. Documentele si firea lor.<br />
CAP. IV.<br />
§. 73. Apararea judecatoreasca. Oratores. Causidici.<br />
Houorariile avocatilor.<br />
CAP. V.<br />
§ 74. Mores raaiorum. Consuetudo. Jurisprudenta<br />
Tribunalelor.<br />
PER10ADA IV<br />
Impdrdfiea absolutd de la Diocletian pmd la Justinian.<br />
Sectiunea I<br />
I)re|itnl Public<br />
CAP. I.<br />
Privirea generala.<br />
CAP. II.<br />
§ 76. Starea persoanelor. Supusil.<br />
CAP. III.<br />
§ 77. Impar^irea Iinpara^iei.<br />
CAP. IV.<br />
Organizarea Impdrdfiei.<br />
§ 78. Imparatul si sfatul seu. § 79. Senatul.<br />
CAP. V.<br />
Administrarea Impdrdfiei.<br />
§ 80. Notitia Diguitatum utriusque imperil.<br />
Functionarii vechi si noi. § 81. Armata. § 82. Finan^ele.<br />
§ 83. Organisarea provinciala si municipala.<br />
§ 84. Administrarea justice!.<br />
CAP VI.<br />
§ 85. Biserica.<br />
CAP. VII.<br />
§ 86. Econoinia Politica.<br />
CAP. VIII.<br />
§ 87. Sistemul monetar.<br />
Sectiunea II<br />
Isvoarele de Drept<br />
CAP. I.<br />
§ 88. Observatium generale. Post-Clasicismul.<br />
Jurisprudent^ si produsele sale.<br />
§ 89. Legislatiunea si formele ei.<br />
CAP. III.<br />
§ 90. Isvoarele de Drept anterioare marelor<br />
colec^iunl. § 91. Colec^iunele juridice anterioare lui<br />
Justinian.
— 234 —<br />
CAP. IV.<br />
§ 92. Legile Romane in statele gerruanice.<br />
CAP. V.<br />
Justinian si legislatinnea sa.<br />
§ 93. Observatiunl preliminare. § 94. Primul<br />
Codex si cele 35 Decisiones. § 95. Pandectae sail<br />
Digesta. § 96. Institutiones. § 97. Noul Codex.<br />
§ 98. Novellae. § 99. Invatamintui Juridic.<br />
CAP. VI.<br />
§ 99 bis. Documente juridice.<br />
CARTEA II<br />
Soarta Dreptului Roman dupa Justinian.<br />
CAP. I.<br />
In Orient.<br />
§ 100. Epitome novellarum. Corpus anthenticum.<br />
-'y; 7wv vsjj.(ov. Bait X'.y.i. IIps/iipsv -(!> vo;;.iuv 3. lui Harmenopol.<br />
§ 101. Dreptul Roman in Rominia.<br />
CAP. II.<br />
In Occident.<br />
§ 102. Dreptul lui Justinian pina la anul<br />
1088. § 103. Glossatorii (Secolul XII). § 104.<br />
Bartholistii sail Comentatoril (Post-Glossatoril). Secolele<br />
XIII—XV. § 105. De la Secolulu XVI pana azi.<br />
CAP. III.<br />
§ 106. Manuscrisele operelor juridice ale lui Justinian.<br />
Editiuni mai importante ale acestora. Corpus<br />
iuris Civilis.<br />
— 235 —<br />
CARTEA III<br />
Istoria Dreptului Penal ?i a Procedure! Penale<br />
CAP. I.<br />
§ 107. Despre crime in general.<br />
CAP. II.<br />
§ 108. Pedepsele.<br />
CAP. III.<br />
§ 109. Felurile crimelor.<br />
CAP. IV.<br />
§ 110. Organisarea tribunalelor penale.<br />
CAP. V.<br />
§ 111. Procedura Penala in general. §. 112.<br />
Procedura inaintea Comitiilor. § 113. Qaestiones<br />
perpetuae si procedura lor. § 114. Procedura inaintea<br />
funcjionarilor. § 115. Multae. § 116. Procedura<br />
inaintea imparatului.<br />
CAP. VI.<br />
§ 117. Contraacuzarea.<br />
CARTEA IV<br />
Istoria procedure! civile<br />
CAP. I.<br />
§ 118. Timpurile preistorice.<br />
CAP. II.<br />
§ 119. Organizarea judecatoreasca.<br />
CAP. III.<br />
§ 120. Timpul, locul si forma desbaterilor.
— 236 —<br />
CAP. IV.<br />
§ 121. Impricinafii: Reprezentan^ii si sfatuitorii<br />
lor.<br />
CAP. V.<br />
Legis actiones.<br />
§ 122. Observatiunl generale. Citarea par^ilor.<br />
Agere in iure. § 123. Legis actio per sacramentum.<br />
§ 124. Legis actio per raanus inectionern. § 125. Legis<br />
actio per judicis postulationem. § 126. Legis actio<br />
per condictionem. §. 127. Legis actio per pignoris capionem.<br />
§ 128. Agere i iudicio. § 129. Exceptiones.<br />
CAP. VI.<br />
Procedura formulard.<br />
§ 130. Transitia. § 131. Sponsiones. § 132.<br />
Formula. Natura si parole ei: a) Parp principale :<br />
Numireajudecatorulul, intentio, condemnatio, demon-<br />
.stratio, adiudicatio b) Parti accesorii sail adiectiones :<br />
taxatio, arbitrium, ex flde bona, praescriptiones, exceptiones.<br />
§ 133. Diviziunea formulelor. § 134. Cnsururile<br />
forinulei, Plus petitio. § 135. Procedura<br />
in iure. § 136. Procedura in iudicio. § 137. Executarea<br />
hotararel.<br />
CAP. VIII.<br />
Inovafiuni in perioada tmpdrafilor.<br />
§ 138. Extraordinaria cognitio. § 139. Procedura<br />
prin rescriptura. § 140. Procedura prin litis denuntiatio.<br />
§ 141. Procedura prin libelus. Executor<br />
(portarel? ).<br />
Sfirsitulu Istoriei Dreptului Koman.<br />
DBEPTUL PR1VAT ROMAN<br />
CARTEA I<br />
Partea generalfi<br />
Titlnl 1<br />
Desprc drepturl in general.<br />
CAP. I.<br />
§ I Definitiunea Dreptului. Drept in in^eles<br />
obiectiv. Drept in in^eles subiectiv.<br />
CAp. II.<br />
Diviziunea drepturilor.<br />
§ 2. Din punct de vedere al legei: lus civile<br />
si ius gentium. lus naturale ? § 3. Din punctul de<br />
vedere al subjectului : lura generalia, Jura singularia<br />
(Privilegia si beneflcia legisj. § 4. Din punct<br />
de vedere al objectulu!: Drepturl personale, Drepturi<br />
patrimoniale sail de stapinire. § 5. Divisium din alte<br />
puncte de vedere.<br />
CAP. III.<br />
§ 6. Exerci^iul drepturilor.<br />
CAP. IV.<br />
§ 7. Dobindirea si perderea drepturilor. Succesiunea<br />
in dreptuvile altuia.
— 238 —<br />
CAP. V.<br />
Principiile de Drept.<br />
§ 8. Principii de drept si raporturi juridice.<br />
§ 9. De cite felurl sunt principiile de drept.<br />
CAP. VI.<br />
Isvoarele dreptulm.<br />
§ 10. Consuetude. § 11. Leges, plebicista, Senatns<br />
consulta, Constitutiones principum, anctoritas prudentum.<br />
CAP. VII.<br />
Interpretarea izwarelor de Drept.<br />
§ 12. G-eneralitati. § 13. Interpretarea colec|iunei<br />
liu Justinian. Corpus iuris civilis.<br />
CAP. VIII.<br />
Aplicared principiilor de drept.<br />
§ 14. Persoanele supuse ordinei de drept. § 15.<br />
Marginiri in timp ale aplicarei principiilor de drept.<br />
§ 16. Marginiri in spa^iu. Colisiunea statutelor.<br />
T1TLUL II<br />
Despre persoane.<br />
CAP. I.<br />
§ 17. Generalitati.<br />
CAP. II.<br />
Persoane fizice.<br />
§ 18. Personalitatea fizica. Inceputul si sfirsitnl<br />
persoanel fizice. § 19. (Iradatiunele capacitate! juridice<br />
a persoanelor fizice : a) Status, b) Existimatio.<br />
c) Religia. § 20. Insusin omenestl importante din<br />
— 239 -<br />
punctul de vedere juridic: a) Sexulu. b) Vrista :<br />
Iiiipuberes, Puberes, c) Sanatatea. d) Prodigalitatea.<br />
e) Inrudirea: Inrudirea legitima si nelegitima. Inrudirea<br />
Civila (agnatio) naturala (Cognatio) si spirituala.<br />
Afinitas. f). Profesiunea. g) Domiciliul.<br />
CAP. III.<br />
Persoane Juridice.<br />
§ 21. Definijla si idei generale. § 22. Corporatiories.<br />
§ 23. Piae causae. § 24. Fiscus.<br />
TITLUL III<br />
Despre lucruri<br />
CAP. I,<br />
§ 25. Generalitaji.<br />
CAP. II.<br />
§ 26. Capacitatea juridica a lucrurilor: Resin<br />
commercio si res extra commercium.<br />
CAP. III.<br />
Deosebiri ale lucrurilor din punct de vedere juridic.<br />
§ 27. Mobile si imobile. § 28. Res mancipi si<br />
nee mancipi. § 29. Divizibile si Indivizibile. § 30.<br />
Fungibile si nefungibile. § 31. Res quae usu consummuntur<br />
et res quae usu non consummuntur. § 32. Despre<br />
bam. § 33. Res unitae, conexae, corpora ex distantibus.<br />
§ 34. Lucruri principale si accesorii. Fructe.<br />
Impensae.
— 240 —<br />
TITLUL IV<br />
Actclc juridice.<br />
CAP. I.<br />
§ 35. Generalitatl.<br />
CAP. II.<br />
Insu§irile cerute pentrn ca un actil juridic sd<br />
fie valabil.<br />
% 36. In ce priveste persoanele, care fac actul<br />
juridic. Voin{a. § 37. In ce priveste obiectul<br />
actului juridic. § 38. In ce priveste forma.<br />
§ 39. Voin^a tacita. Protestatio si reserva. § 40. Raportul<br />
dintre voinf-a si manifestarea voin^ei. § 41.<br />
Absenta voin^ei: Vis absolute. Error § 42. Cusururile<br />
voin^ei: a) Dolus. b) Metus (Vis compulsiva).<br />
CAP. III.<br />
Efectele actelor juridice.<br />
§ 43. Generalitati. § 44. Modificari produse<br />
prin accidentalia negotii: a) Condicio. b) dies, c) modus.<br />
CAP. IV.<br />
Interpretarea actelor juridice.<br />
§ 45. Regule generale. § 46. Mobilul (Vor-<br />
aussetzung).<br />
§ 47.<br />
CAP. V.<br />
Representarea si ratihabitio.<br />
CAP. VI.<br />
§ 48. Nevalabilitatea actelor juridice.<br />
CAP. VII.<br />
• •'<br />
§ 49. Actele illicite, Dolus, Culpa, Casus.<br />
§ 50. Despre timp. Computatio civilis si naturalis.<br />
Tempus utile si continuum. Timpul imemorial.<br />
- 241 -<br />
TITLUL V<br />
Mijloacclc de valorificare a drcpdn-ilor.<br />
Secfiunea I<br />
Calea extrajudecatoreascii<br />
§ 51. De la sine puterea. lus retentionis.<br />
Sectiunea II.<br />
Calea j ud.eca.to reascfi.<br />
CAP. I.<br />
Actio nes,<br />
§ 52. Deflnifiune si generalitati. § 53. Diviziunea<br />
acfiunelor. Actiones in personam, in rein,<br />
raixtae, in rem scriptae, civiles si honorariae, strict!<br />
iuris si bonae flilei ; arbitrariae ; directae si utiles; in<br />
factum; vulgares si nenumite, praiudiciales, simplicia<br />
si duplicia, pcEiiale3-I rei persecutorioe, populares, qausi<br />
publicae. § 54. Efectele actinnei inteutate. Litis<br />
Contestatio.<br />
CAP. II.<br />
§ 55. Actele piritului. Exceptiones.<br />
CAP. III.<br />
Stingerea ac(iunelo)' $1 a excepfiunelor.<br />
§56. Sfcingerea dreptului. Hotarirea. Transactio.<br />
§ 57. Moartea parfilor, Translatio activa, pasiva.<br />
§ 58. Concursul mal multor ac|iuni. § 59. Prescrip-<br />
Jiunea.<br />
CAP. IV.<br />
§ 60. Interven^iunea.<br />
16
24:2<br />
CAP. V.<br />
Acte comune pdrfilor. Prola.<br />
§ 61. Greneralitap. § 62. Mijloace de probare.<br />
CAP. VI.<br />
Actele judecdtorului.<br />
§ 63. Hotararea. § 64. Cautiones si missio in<br />
possessionem. § 65. Interdicta. § 66. In integrnni<br />
restitutio.<br />
CAP. VII.<br />
§ 67. Poena temere litigantinm.<br />
CARTEA II<br />
Drepturi reale<br />
TITLUL I<br />
e n c r a 1 i t a \ \<br />
CAP. I.<br />
§ 68. Difinitiune. Feluri.<br />
CAP. II.<br />
§ 69. Cum se dobadesc drepturile reale.<br />
CAP. III.<br />
§ 70. Cum se pierd drepturile reale.<br />
lor reale.<br />
CAP. IV.<br />
§ 71. Mijloacele de protectiune ale drepturi-<br />
— 243 —<br />
TITLUL II<br />
P o s e s i u n e a<br />
CAP. I.<br />
Generalitafi.<br />
§ 72. Denni^iunea. § 73. Condi^iunl cerute.<br />
§ 74. Terainologia. Felurile posesiunei.<br />
CAP. II.<br />
§ 75. Dobindirea posesiunei.<br />
CAP. III.<br />
§ 76. Perderea posesiunei.<br />
CAP. IV.<br />
Bepresentarea in materia posesiunei.<br />
§ 77. Dobindirea posesiunei prin reprezentant-i.<br />
§ 78. Perderea posesiunei prin reprezentairfi.<br />
CAP. V.<br />
Protegiarea posesiunei.<br />
§ 79. Interdictele posesorii. § 80. Interdicta<br />
retinendae possessionis. § 81. Interdicta recuperandae<br />
possessionis. § 82. Alte mijloace." Condictio possessionis.<br />
CAP. VI.<br />
§ 83. Juris—possessio sail quasi-possessio (Vezi<br />
servitutes § 104).<br />
TITLUL III<br />
P r o p r i c t a t e a<br />
CAP. I.<br />
Generalitdfi.<br />
§ 84. Definif-iunea. Dominium ex iure. Quiritium.<br />
honiinium bonitarium. Nndum ins Quiritium. Propricl;itc;i<br />
prctoriana.
— 244<br />
CAP. II.<br />
§ 65. Natura dreptulul de proprietate.<br />
CAP. III.<br />
§ 86. Modificari si marginin facute dreptului<br />
de proprietate.<br />
CAP. IV.<br />
Dobindirea proprietdfei<br />
§ 87. Generalita^i. § 88. Moduli de dobindire<br />
ale dreptulul vechiu. A. Mancipatio. § 89. B. In<br />
inre cessio. § 90. C. Sub coronaemtio. § 91. D. Bonorum<br />
sectio. § 92. E. Lex. § 93. Modul de dobindire<br />
ale dreptulul nou. A. Occupatio. §. 94. B. Speciflca^iunea.<br />
§ 95. C. Accesiunea si reunirea de lucruii<br />
apar|inind la proprietaii diferit-i. a) Reunirea<br />
unui Incru principal cu unul accesor: Satio si implantatio.<br />
Feraminatio, pictora, scriptura, textura adiunctio,<br />
inedificatio. b) Reunirea de lucruri de acele<br />
despre care nu se poate zice, ca unul il principal<br />
si altul accesor: Commixtio c) Confusio d) alveus<br />
flunis derelictus. Insula in flumine nata. Alluvio.<br />
Avulsio § 96. D. Traditio. § 97. E. Dobindirea<br />
fructelor de neproprietar. § 98. F. Adjudecatio.<br />
§ 99. G. Usucapio si longi temporis praescriptio.<br />
§ 100. H. Usucapio extraordinara. § 101. I. Diferite<br />
alte moduli : Ager desertus. Commissa. etc.<br />
CAP. V.<br />
Mijloacele de protejare ale Proprietdfei.<br />
§ 102. Reivindicatio. § 103. Actio Negatorio.<br />
§ 104. Actio Publiciana.<br />
§ 105.<br />
— 245 —<br />
CAP. VI.<br />
Perderea Proprietafei.<br />
TITLUL IV<br />
Servitutes<br />
§ 106.<br />
CAP. I.<br />
Generalitati, diflni^ie.<br />
CAP. II.<br />
Feluri.<br />
Servitufi personate<br />
§ 107. Natura si con^inutul lor. § 108. Usufructul.<br />
§ 109. Quasi-Usufructul. § 110. Usus.<br />
§ 111. Habitatio. § 112. Operae Servorum. Operae<br />
animalium.<br />
§ 113.<br />
CAP. III.<br />
Servitti.fi prediale.<br />
Natura si continutnl lor. § 114. Servituti<br />
urbane. § 115. Servitivfi rurale.<br />
CAP. IV.<br />
§ 116.<br />
tufilor.<br />
Quasi-possessio si quasi-traditio servi-<br />
CAP. V.<br />
§ 117. Dobindirea servitutilor.<br />
CAP. VI.<br />
Protejarea servituf.ilor.<br />
§ 118. Actio confessoria. § 119. Actio negatoria<br />
si actio prohibitoria. § 120. Ac^iunl posesorii.<br />
CAP. VII.<br />
$ 121. Perderea servitutilor.
— 246 —<br />
TITLUL V<br />
E m p h y t c u s i s<br />
§ 122. No^iuni si introducere istorica. § 123.<br />
Efectele produse de Emphyteusa. § 124. Mijloacele<br />
de protejare. § 125. Crearea sistingerea Emphyteusei.<br />
TITLUL VI<br />
Superficies.<br />
§ 126. Firea dreptului de superficie.<br />
TITLUL VII<br />
Pygnus §i hypotheca<br />
CAP. I.<br />
§ 127. Deiinitiune si introducere istorica.<br />
CAP. II.<br />
§ 128. Natura dreptului de pignus si hypotheca.<br />
Contestatiunea de stata dreptului de pignus si hypotheca.<br />
CAP. III.<br />
§ 129. CondifiunI cerute pentru existenta dreptului<br />
de pignus si hypotheca.<br />
CAP. IV.<br />
Crearea dreptului de pignus si hypotheca.<br />
§ 130. Conventiuuea si disposi|iunea de ultima<br />
vointa. § 131. Disposipuni legale. Hypothec! tacite.<br />
§ 132. Autoritatea judecatoreasca. Pignus pretorium.<br />
Pignus in causa indicati captum.<br />
CAP. V.<br />
Efectele dreptului de Pignus si hypotheca.<br />
$ 133. G-eneralitati. § 134. Drepturile pro-<br />
— 247 —<br />
prietarului lucruhu. § 135. a) .Drepturile creditorului.<br />
§ 136. b) Concurs de creditor!. § 137. c) Hypothec!<br />
privilegiate. § 138. d) Drepturile creditorului<br />
preferat. Succesio creditorului posterior in drepturile<br />
creditorului preferat. § 139. e) Pignus pignori<br />
datum.<br />
CAP. VI.<br />
Mijloacele de protecfie a dreptului de pignus s/ hypotheca.<br />
§ 140. Actio hypothecaria. § 141. Actio hypothecaria<br />
utilis sau actio hj^pothecaria Publiciana.<br />
§ 142. Interdictum Salvianum. § 143. Actiunele<br />
posesorii.<br />
CAP. VII.<br />
§ 144. Stingerea dreptului de pignus si hypotheca.<br />
CARTE A III<br />
Obligafiuni<br />
Parted gen erala<br />
TITLUL I<br />
§ 145. Deflni^iunea si con^inutul obliga|mnelor.<br />
TITLUL II<br />
§ 146. Diviziunele obligatiunelor.<br />
TITLUL III<br />
Obiectul obligutiiinelor<br />
CAP. I.<br />
§ 147. Generalita^i.
— 248<br />
CAP. II.<br />
Felnrile obiectului.<br />
§ 148. Obligationes certae si incertae. § 149. 0bligationes<br />
speciei si generis. § 150. Obliga^iuni alternative.<br />
§ 151. Obligafiuni facultative.<br />
CAP. III.<br />
Inlocuirea obiectului.<br />
§ 152. Despagubiri. § 153. Dobinzi (usurae) :<br />
Difinifiune. Istoric. Cauzele care daii nastere dobinzilor.<br />
Marimea dobinzilor. Dobinzi oprite. Incetarea<br />
dobinzilor. Interusurium.<br />
TITLUL IV<br />
Eficacitafea obligatiunelor.<br />
§ 154. Obligatio civilis, obligatio naturalis, obligatio<br />
inanis (inefficax), nuda pactio, nulla obligatio.<br />
TITLUL V<br />
Isvoarele obligatiunelor.<br />
CAP. I.<br />
§ 155. Generalitaj;!. Pollicitatio.<br />
CAP. II.<br />
C o n v e n { i u n i.<br />
§ 156. Deflni^iune. Diviziuni. Contracte, pacta.<br />
§ 157. Conditiuni cerute pentru existenja si validitatea<br />
conven^iunelor, din punctul de vedere al partilor<br />
contractante. § 158. Din punctul de videre al<br />
obiectului. Res extra comraerciura. Res propria. Res<br />
aliena. § 159. Consimtimintul. Oferta si acceptarea.<br />
Consimtimintul absen^ilor. § 160. Oferta facuta unei<br />
persoane determinabile. Pvemiul. Mezatul. §161.For-<br />
— 249 —<br />
ma consimtimintului. § 162. Cauza consim|imintului.<br />
§ 163. Cusururile consimtimintului. § 164. Efectele<br />
convenfiunelor fa{a de parfile contractante.<br />
§ 165. Efectele conven|;iunelor fa|;a de . cei de al<br />
treilea. § 166. Intarirea conven^iunelor prin stipulatio<br />
poenae. § 167. Intarirea conventiunelor prin<br />
arrha. § 168. Prin juramant, § 169. Prin Constit<br />
utum.<br />
CAP. III.<br />
F a p t e i I i c i t e.<br />
§ 170. Generalitati. § 171. Dolus, Culpa. Casus.<br />
CAP. IV.<br />
Isvorirea obligafiunelor din faptele celor de al treilea.<br />
§ 172. Din Conven(;iuni: Actiones adiectitiae<br />
qualitatis. § 173. Din fapte ilicite: Actiones noxales.<br />
TITLUL VI<br />
Strftmutarca obliga|itinelor.<br />
CAP. I.<br />
Strdmutarea Creanfelor. Cessw.<br />
§ 174. Deflni^iune si generalitati. § 175. Cessiuni<br />
necesare. § 176. Condi|lunele si efectele Cesiunei.<br />
§ 177. Care ac^iuni se pot ceda. Restric^iuin.<br />
Lex Anastasiana.<br />
CAP. II.<br />
§ 178. Stramutarea datoriilor.<br />
TITLUL VII<br />
Executarea san stingerea obligatiunelor.<br />
CAP. I.<br />
§ 179. Privire generala.
- 250 —<br />
CAP. IT.<br />
Solutia.<br />
§ 180. Deiinitiune si condi^iunele cerate in ce<br />
priveste persoanele, obiectul, timpul si locul executarel.<br />
§ 181. Efectele produse de solutio. Pluralitate<br />
de create. § 182. Dovada ca solutio a fost facuta.<br />
§ 183. Modificari: a) Aminarea sau proroga^iunea<br />
executiunei. Moratorium. § 184. b) Cessio boiiorum<br />
§ 185. c) Nexi praedes, addicti. § 186. d) Praescriptio<br />
sau venditio bonorum. § 187. e) Distractio<br />
bonorum. Classificatoria. § 188. f) Actio Pauliana.<br />
§ 189. g) Zadarnicia executarei. Mora. § 190. h)<br />
Periculum et commodum.<br />
CAP. III.<br />
§ 191. Oferte de plata. Consemnarea.<br />
CAP. IV.<br />
§ 192. Compensarea.<br />
CAP. V.<br />
§ 193. Novatio. § 194. Remiterea datoriei.<br />
CAP. VII.<br />
§ 195. Confusio.<br />
CAP. VIII.<br />
§ 196. Transact.<br />
CAP. IX.<br />
§ 197. Praescriptiq si alte moduli de stingere<br />
a obliga^iunilor.<br />
TITLUL VIII<br />
Pluralitatea dc indritnire §i indatorire.<br />
CAP. I.<br />
Pluralitatea de Subiecte.<br />
§ 198. Privire generala. § 199. Obliga^iunea<br />
coreala. § 200. Obliga^iunea solidara.<br />
CAP. II.<br />
Garanfia §i intercessio.<br />
§ 201. No^ium si feluri. § 202. Fideiusio,<br />
conditiunele pe care le care, efectele ei. §.203. Constitutum<br />
debiti alieni si mandatum qualincatum.<br />
§ 204. Intercessio a femeilor. Senatus consultum<br />
Velleianum.<br />
Partea specidlct<br />
§ 205. Privire generala.<br />
TITLUL I<br />
Contracte<br />
Sectiunea I<br />
Contracte reale.<br />
CAP. I.<br />
§ 206. Observation! preliminare.<br />
CAP. II.<br />
Mu t u u in.<br />
§ 207. Pen'nitiune, condi^iuni cerate, efecte.<br />
§ 208. Varietal: Contractus mohatrae, paecunia<br />
traiectitia, foenus uauticum.<br />
CAP. III.<br />
Commodatum<br />
§ 209. Defininitium, condifiuni cerate, ac^iuni.<br />
§ 210. Efectele commodatului.<br />
CAP. IV.<br />
Deposit u HI<br />
§ 211. Definitiuni, condi^iuni, cerate, actiuni,.<br />
efecte.
— 252 —<br />
CAP. V.<br />
P i g n u s.<br />
§ 212. Detinitiuni, condemn! cerute, efecte.<br />
JStelionat.<br />
CAP. VI.<br />
Contractele fdrd de nwne.<br />
§ 213. Istorie. Pefinitiune. § 214. Permutatio,<br />
contractus aestimatorius, praecarium.<br />
Sectiunea II<br />
Contracte verbale<br />
CAP. I.<br />
§ 215. Stipulatio.<br />
CAP. II.<br />
§ 216. Alte obligatiuni verbale.<br />
Sectiunea 111<br />
Contracte literare<br />
§ 217. Litterarum obligatio.<br />
Sectiunea IV<br />
Contracte consensuale<br />
§ 218. Generalitati.<br />
CAP. I.<br />
Emtio-venditio<br />
§ 219. Definition!, condemn! cerute<br />
§ 220. Efectele contractual de vinzare pentru cumparator.<br />
§ 221. Pentm vinzator. § 222. Garan^ia<br />
de evictiune. § 223 Garan^ia pentru cusururile lucru-<br />
Jui vindut. § 224. Reziliarea vinzarei pentru leziune<br />
de peste jumatate.<br />
253<br />
CAP. II.<br />
Locatio-Conductio.<br />
§ 225. Defini^iuni, condi^iuni cerute,<br />
$ 226. Locatio conductio rerum. § 227. Locatio<br />
conductio operarum. § 228. Locatio conductio operis.<br />
CAP. III.<br />
M a n d at u m<br />
§ 229. Definitium si Conditium cerute. § 230.<br />
Efecte. Ac^iunl. § 231. Sfirsirea mandatului.<br />
CAP. IV.<br />
Societas<br />
§ 232. Defini|iuni si condition! cerute. § 233.<br />
Efectele societa|ei. § 234. Sfirsirea Societa^e!. Liquidarea.<br />
§ 235. Societas omnium bonorum.<br />
CAP. V.<br />
§ 236. Contractus emphyteuticarius.<br />
TITLUL II<br />
Pacta<br />
CAP. I.<br />
§ 237. Pacta adiecta.<br />
CAP. II.<br />
Pacta Pretoria.<br />
§ 238. Observar! generale. § 239. Donatiunea,<br />
Istorie, formele sale.<br />
CAP. IV.<br />
§ 240. Xuda Pacta. Apendice. § 241. Conveiit-iunl<br />
aleatorii.<br />
TITLUL III<br />
Delicta<br />
CAP. I.<br />
4? 242. Generalitatl.
— 254 —<br />
CAP. IT.<br />
Fttrtum<br />
§ 243. Istorie. § 244. Definifitme, condemn!<br />
•cerute, ac|iuni.<br />
CAP. III.<br />
§ 245. Kapina.<br />
CAP. IV.<br />
$ 246. Damnumin iuria datum. Actio legis Aquiliae.<br />
CAP. V.<br />
§ 247. Iniuriae.<br />
TITLUL IV<br />
care nasc ex variis causartim figuris.<br />
Sectiunea I<br />
ObligatiuDi care nasc quasi ex coiitractu.<br />
CAP. I.<br />
tj 248. Generality!.<br />
CAP. II.<br />
§ 249. Negotiorum-gestio. Actio funeraria.<br />
CAP. III.<br />
Obligatiuni de a restitui lucrnrile primite sau de$inute<br />
fara cauza, sau despre imboga^irea pe nedrept.<br />
§ 250. Generality]. § 251. Condictio causa-data<br />
causa non secuta sau condictio ob causara datorum.<br />
§ 252. Condictio ob tnrpem causain. § 253. Condictio ob<br />
iniustam causam si condictio ex iniusta causa. § 254.<br />
Condictio indebiti. t? 255. Condictio sine causa.<br />
CAP. IV.<br />
§ 256. Comniunio incidens.<br />
Sectiunea 11<br />
§ 357. Obligatiuni care nasc quasi ex delicto.<br />
,<br />
111.<br />
Diferite alte cause de obliga^iuni.<br />
CAP. I.<br />
§ 258. Obligatiuni de a da alimente.<br />
CAP. II.<br />
§ 259. Lex Rhodia de iactu.<br />
CAP. III.<br />
Obligafiuiii rezultind din raporturile de vecinatate.<br />
§ 260. Generalitati. § 261. Damnum infectum.<br />
§ 262. Operis novi nuntiatio. § 263. Interdictum<br />
quod vi aut clam. § 264. Actio aquae puviae arcendae.<br />
§ 265. Actio viae receptae sau reiectae. § 266. Interdictum<br />
de arboribus cedendis. § 267. Interdictum<br />
de glande legenda.<br />
CAP. IV.<br />
§ 268. Interdictele prohibitorii.<br />
CAP. V.<br />
§ 269. Actio ad exhibendum si interdictele exhibitorii<br />
CAP. VI.<br />
§ 270. Interdictele restitutoril.<br />
CAP. VII.<br />
§ 271. Diferite alte ac^iuni.<br />
CARTEA IV<br />
Drepturile de familie<br />
272. Observa^iuni preliminare.
— 256 —<br />
TfTLUL I<br />
Cnsatoria<br />
CAP. I.<br />
§ 273. Definitiune. Istorie.<br />
CAP. II.<br />
Incheierea Casatoriei<br />
% 274. Logodna. § 275. Condi0unele cerute<br />
pentru incheierea casatoriei.<br />
CAP. III.<br />
Efectele casatoriei.<br />
Sectiunea I.<br />
Efectele casatoriei in ce prive§te i3ersoanele.<br />
§ 276. In privinta senior. § 277. In privin^a<br />
copiilor nascut,! din casatorie.<br />
Sectiunea II<br />
Efectele casatoriei in ce priveste bunurile<br />
settlor.<br />
§ 278. Dos. § 279. Parapherna. § 280. Donatio<br />
antem nuptias, donatio propter nuptias, antipherna.<br />
§ 281. Dona^iunile nitre soti.<br />
CAP. IV.<br />
§ 282. Conventinni, care modifica efectele legale<br />
ale casatoriei.<br />
CAP. V.<br />
Desfctcerect casatoriei.<br />
Sectiunea I<br />
& 283 Modurile in care se desface casatoria.<br />
o<br />
Sectiunea II.<br />
Efectele desfacerei casatoilei.<br />
§ 284. In privinta so^ilor.<br />
— 257 —<br />
§ 285. In privin|;a copiilor nascup din casatorie.<br />
§ 286. In privinta bunurilor so^ilor.<br />
CAP. VI.<br />
§ 287. Casatoria de a dona oara. Recasatoriele.<br />
CAP. VII.<br />
§ 288. Casatoria putativa.<br />
CAP. VIII.<br />
§ 289. Contuberninm, concubinatul, copil natural!.<br />
TITLUL II<br />
Patria potestas.<br />
CAP. I<br />
§ 290. Defini^iune si introducere istorica.<br />
CAP. II.<br />
DoMndirect puterei pdrinfesti.<br />
§ 291. Prin generatiune. § 292. Prin adopfiune.<br />
Adoptio si adrogatio. § 293. Prin legitimatio.<br />
CAP. III.<br />
Drepturile respective ale tatdlui si ale copiilor de sub<br />
putere.<br />
§ 294. Regule generale. § 295. Peculia.<br />
CAP. IV.<br />
§ 296. Incetarea puterei parintesti.<br />
TITLUL III<br />
Dominica Potestas Robiea.<br />
CAP. I.<br />
§ 297. Definijiune si introducere istorica.<br />
CAP. II.<br />
§ 298. Puterele con^inute in dominica potestas.<br />
17
— 258 —<br />
GAP. III.<br />
§ 299. Cum se stabileste dominica potestas.<br />
CAP. IV.<br />
Cum se perde Dominica Potestas.<br />
§ 300. Manumissio. § 301. Alte moduli de<br />
perdere.<br />
CAP. V.<br />
§ 302. Desrobrfii. Patronatul, Statu liberi.<br />
T1TLUL IV<br />
Maiicipium<br />
§ 303. Definitiune, natura, felurl, efecte.<br />
TITLUL VI<br />
Tutcla §i Curatela.<br />
§ 304. Observa^iuni preliminare.<br />
Sectiunea I<br />
Tutela<br />
CAP. I.<br />
Tutela impuberilor.<br />
§ 305. Definitiune, natura. § 306. Stabilirea<br />
tutelei impuberilor. § 307. Incapabili de a fi tutori.<br />
§ 308. Motive de scutire de tutela. § 309. Puterele<br />
§i obligafiunele tutorului. § 310. Sfirsirea tutelei.<br />
§ 311. Acfiunele relative la tutela. § 312. Protutor,<br />
falsus tutor.<br />
CAP. II.<br />
Tutela femeilor.<br />
§ 313. Crearea, efectele, sfirsirea.<br />
— 259 —<br />
Sectiunea II.<br />
Curatela<br />
CAP. I.<br />
§ 314. Observafiuni generate.<br />
CAP. II.<br />
§ 315. Cnratela minorilor.<br />
CAP. III.<br />
Alte feluri de Curatela<br />
§ 316. Curatela nebunilor. § 317. Curatela<br />
prodigilor. § 318. Celelalte feluri de curatela.<br />
CARTEA V<br />
Successions mortis causa.<br />
§ 319. No^iuni generate. Natura dreptulul de<br />
mostenire.<br />
TITLUL I<br />
Hereditas.<br />
CAP. I<br />
Generalitdfi.<br />
§ 320. Hereditas. Bonorura posessio. Usucapio<br />
pro lierede. Hereditas iacens. § 321. Conditiunele<br />
cerate, ca sa existe hereditas: Moartea unei persoane,<br />
deferirea mostenirei_, (adica chemarea unui urmas), dobindirea<br />
mo§tenirei.<br />
CAP. II.<br />
Hereditas al> intestato.<br />
§ 322. Privire generala. § 323. Hereditas ab
— 260 —<br />
intestate conform vechiul ius civile. § 324. Conform<br />
dreptului pretorian. § 325. Conform legislate! imparatesti.<br />
§ 326. Conform Novellel CXVIII a lui<br />
Justinian. § 327. Drepturl de mostenire independente<br />
de Novella CXYIII. Mostenirl neregulate ab<br />
intestate.<br />
CAP. III.<br />
Hereditas testa mentana.<br />
§ 328. Istorie. Testamentum calatis comitiis, in<br />
prociritu, per aes et libram, pretorian, public. § 329.<br />
Testamentum solemne sau alui Justinian. §330. Testamentele<br />
excep^ionale sau privilegiate.<br />
Sectiunea II<br />
Capacitatea cle a lua parte la tin testament<br />
§ 331. Testament! facti activa si passiva.<br />
Sectiunea 111.<br />
Coii^inutul testameritului<br />
§ 332. Observari preliminare. §333. Substituire<br />
de mostenitori. § 334. Iristituirea mai multor<br />
mostenitori. Determinarea par^ilor. Heres ex re certa.<br />
§ 335. Accidentalia testamenti : condicio, dies modus.<br />
§ 336. Substitutio vulgaris. § 337. Substitutio pupilaris.<br />
§ 338. Substitutio quasi-pupilaris § 339. Interpretarea<br />
testamentelor.<br />
Sectiunea IV<br />
Invalidarea testamentelor<br />
§ 340. Revocarea. § 341. Alte motive de invalidare.<br />
— 261 —<br />
Sectiunea y<br />
§ 342: Proba si deschiderea testamentelor.<br />
Sectiunea VI<br />
§ 343. Testamenta simultanea.<br />
CAP. IV.<br />
344. Successio in bunurele unui desrobit.<br />
CAP. V.<br />
Succesio contra tabulas §i rezerva.<br />
§ 345. Nofium si introducere istorica. § 346.<br />
§ 346. Dreptul de preteritiune dupa ius civile si dupa<br />
dreptul pretorian. § 347. Legitima portio. Rezerva.<br />
Exheredatio bona mente. § 348. Qaerella inofficiosi<br />
testamenti si imitafiunele ei. 349. Actio supletoria.<br />
§ 350. Reformele novellei CXV.<br />
CAP. VI.<br />
Dobmdirea mo$tenirei.<br />
§ 351. Dobindirea prin additio. Para additio.<br />
Beneflcium abstinendi. § 352. Timpul pentru deliberare<br />
si facerea inventariului. § 353. Repudiarea<br />
mostenirei. § 354. Transmisiunea mostenirei. § 355.<br />
Obiectul dobindirei. Ius accrescendi. § 356. Trimeterele<br />
in posesiune provizorie relative la mostenire.<br />
§ 357. Invalidarea dobindirei mostenirei. Indignitas.<br />
CAP. VII.<br />
Efectele dobindirei mostenirei. Raporturile juridice ale<br />
mo$tenitorulni.<br />
§ 358. Generality!. § 359. Benelicium inven-<br />
Ijiiii. § 360. Beneficium separationis. § 361. Ra-<br />
|Mii-tiiri jnridice intre mai mulp mostenitori. Impar^eala<br />
mosteiiirei. Actio familiae herciscundae. § 362. Col-
- 262 —<br />
lationes. § 363. Hereditatis petitio. Raporturile el<br />
catre actiones singulares. § 364. Interdiction quorum<br />
bonorum si Remedium ex lege ult. Cod. VI. 33. §<br />
365. Instrainarea mostenirel. § 366. Bona vacantia.<br />
Hereditas vacans.<br />
TITLUL II<br />
Legata et fideicommisa. Donationes mortis causa<br />
si alte mortis causa capioiies.<br />
CAP. I.<br />
Legata. Fideicomissa singulana,<br />
§ 367. Defini^ia. Istorie. Felurile de legate.<br />
Fideicomissa. Contopirea legatelor si a Fideicommisselor.<br />
§ 368. Persoanele care iau parte la un legat.<br />
§ 369. Formele legatelor. Clausula codicilaris. § 370.<br />
Confinutul unui legatum. § 371. Accidentalia legati.<br />
§ 372. Invalidarea legatelor. Regula Catoniana. § 373.<br />
Revocarea legatelor, § 374. Alte cauze de invalidare.<br />
§ 375. Dobindirea legatelor. Quanclo dies<br />
legatorum cedit si veniat. Repudiarea legatelor.<br />
§ 376. Pluralitatea de legatari. lus accrescendi.<br />
§ 377. Efectele dobindirei legatului in ce priveste pe<br />
legatar. § 378. In ce priveste pe oneratus. Quarta<br />
Falcidia. § 379. Diferite specil de legata. Observarl<br />
generale. § 380. Legata relative la lucruri. § 381.<br />
Legata relative la drepturl reale. § 382. Legata relative<br />
la obligatiuni. § 383. Praelegatum.<br />
CAP. II.<br />
Fideicom issa un iversalia.<br />
§ 384. Fideicomisum universall. Fideicommis-<br />
— 263 —<br />
saria hereditas. Definitii. Istorie. § 385. Crearea<br />
si dobindirea. § 386. Efecte : obligajiunele fiduciarulul.<br />
§ 387. Drepturile Fiducearulul. Quarta Trebelianica.<br />
§ 388. Restiruirl forfate si imaginare. § 389.<br />
Substitutio fldeicommissaria. Fideicomisum de familie.<br />
CAP. III.<br />
§ 390. Donationes mortis causa.<br />
CAP. IV.<br />
§ 391. Alte mortis causa capiones.<br />
p.<br />
Profesor.
Cursu de Economia Politica<br />
Obiectulu Economic! Politice si definitiunea ei.—<br />
Raportulu intre Dreptu, Geografie, Istorie, Politica si<br />
Filosofla mal cu osebire Psichologia. Existenta legilor<br />
naturale.—- Producfiunea, agenfil cu care producem<br />
: Natura, Mnnca si Capitalul.—Despre avu^il. critica<br />
difinijiilor ce sa dau asupra avu|,iilor. Determinarea<br />
Valoarel. Yaloarea de intrebuin^are si de schimbu.<br />
Despre metoadele intrebuinfate in cercetarea acleverurilor<br />
economicc. Despre Natura. Munca, decite<br />
feluri este, defmi^iunea, causele ce influenj,eaza asupra<br />
produc^ivitatei munce!: Divisiunea ei, Justrfia,<br />
Dreptulu de Succesiune, Sistemulu de remunerajle,<br />
influenza guvernului si a formei lui, Libertatea muncei,<br />
influenza instruc^iunei si educa^iiinei. Diferen^a<br />
intre produsulu brut si net. Capital si detini|;ia lui.—<br />
Gate feluri de capitaluri sunt: Gapitalu materialu si<br />
inmaterialu; Capitalu circulantu si fix.— Masini, influen^a<br />
lor asupra productiunei: Argumentele aduse<br />
de adversarii masinelor si combaterea lor ; Cresc masinele<br />
numerulu lucratorilor ? Crisele ce provoaca, introducerea<br />
masinei, printre lucratorl. Mijloacele prin<br />
care s'ar putea opri efectulu acestor crise in ce priveste<br />
muncitorimea. Despre supraproduc^ie ; Teoria<br />
debuseurilor de J. B. Say.<br />
— 265 —<br />
Clasificarea Industrielor : Industria Estractiva,<br />
Agricola, Manufacturiala, Comerciala si Transport.<br />
Colonil. Asocia^iunl. Interven^ia Statulul in ordinea<br />
productiunei.<br />
Eepartifia : Renta. Salariu si Interese. Care sunt<br />
principiile in basa carora sa face distriba^ia avu^iilor<br />
in societate. Renta, teoria lui Ricardo si Stuart Mill. Argumentele<br />
celor ce neaga existen^a rente! suntintemeete?<br />
Salarii, legea de fer Turgot si Ricardo. Sistemulu de<br />
remunerate, Causele care fac diferenfele intre salare.<br />
Fondulu Salariului. Causele ce urea or! scad salariu.<br />
Soarta lucratorilor este ameliorate ? Sistemele propuse<br />
pentru ameliorarea soartel muncitorilor. Socialismulu<br />
de Catedra si Interven^ionismulu; Colectivismulu, Anarchismulii,<br />
Nihilismulu, Grevele.—Teoria populate!.<br />
Maltheus. Despre profit. Causele ce pot determina scaderea<br />
profitelor. Despre interese. legitimitatea lor,<br />
legile contra usurei. Influenza rarita^el sau a abondent-e!<br />
Capitalurilor asupra intereselor.<br />
Circulafiunea : Troc. Vindere Cumparare. Moneda.<br />
Pre^ul. Diferen^a intre prej; si valoare. Legea ofertei<br />
si a cererei. Burse. Func^iunea Monedei si valoarea<br />
ei. Sistemulu monetar. Bimetalismu si monometalismu.<br />
Legea lui Gersham si Newton. Credit, avantagiele<br />
lui, instrumentele de credit. Instituf-iunele de<br />
Credit. Banci: banca Romaniel, Frantei, Germaniei<br />
si Rusiei, Emisiunea biletelor de banca. Creditulu<br />
Agricol, Muntele de Pietate. Creditulu Urban.<br />
Crise: comerciale si monetare, industrials si crisele de<br />
bursa (Krachs). Libertatea Comerciala, importa^iune
— 266<br />
si esportafiune. Sistemulu protectionist!!. Sistemulu<br />
Fr. List. Tratatele de corner^.<br />
Consomafiunea. Defini^ia, cate feluri de consomajiii<br />
sunto, trebue incurajata consomaf,ia ? Luxulu.<br />
Utilitatea luxului public, utilitatea consoma^iunei<br />
publice.<br />
Finatifa Impositu pe venitu : Impositu pe venitu<br />
dupa semnele exterioare, (Franca, Belgia ?i Romania)<br />
Imposit venitului in bloc (Prusia) Income-tax in Anglia.<br />
Imposit asupra venitului averei imobiliare din<br />
Italia.<br />
Impositu proportional^ si progresivu. Irapositele<br />
indirecte, deosebirea intre impositele directe si indirecte.<br />
Asieta si inciden^a impositului. Monopoluri.<br />
Monopolulu alcooolului in Svi^era. Propunerea de monopolulu<br />
alcoolului facuta in Fran|a de Dl. E. Alglave.<br />
Imprumuturi. Imprumuturi cu capitalu realu. Imprumutul<br />
cu capitalu nominalu, inprumutu in perpetuitate.<br />
Datoi^ia consolidata. Datoria flotanta. Coversiunea unel<br />
datoril pe ce se basaza ? Renta si bonurl de<br />
tesaur. Amortisarea datorielor, teoria D-rulni. Prince<br />
in Anglia.<br />
Profesoru IOKGU RADU.<br />
FACULTATEA. DE LITERE<br />
Cure de Etic8 psiclio-sociolo^ica,<br />
I. Discurs preliminar. — Scoalele morale con<br />
temporane.<br />
II. Crisa actuala a morale!. - - Morala in dependent<br />
a.<br />
III. Noulu caracter alu morale! scien^ifice si<br />
spiritul pesimistu al veaculu! nostru.<br />
IV. Objectulu precis si metoada Etici! noi.<br />
V. Planulii Eticii scien^iflce: psicho-sociologice.<br />
VI. Despre purtare. Garacterulu moralitatii<br />
purtarii omenestl.<br />
VII. Legile producerii fenomenilor marale.<br />
VIII. Determinismulu si idealismul in ordinea morala.<br />
Objecliunile in contra determinismulai.<br />
IX. Legea causalita^iifenomenilor moral!. —Doctrina<br />
causalita^ii si a fatalita|ii.<br />
X. Formele causalita^ii morale.<br />
XL Mobilele externe a ac^iunilo]' noastre. Mobilele<br />
fisice si sociale.<br />
XII. Causalitatea sociala.<br />
XIII. Legea complexita^el, sail a combinarilor<br />
tutor causelor.<br />
XIV. Legea adaptarii la medii.<br />
XV. Legea mostenirii morale.
— 268 —<br />
XVI. Legea evolu|iei morale.<br />
XVII. Conduita primitiva a omului.<br />
XVIII. Ce a devenit purtarea omului primitiv<br />
in cele d'antei grupuri sociale ?<br />
XIX. Purtarea omului m societdfile selbatice.<br />
XX. Purtarea m soeietdpile barbare.<br />
XXI. Purtarea, determinatd de sentimentulu religiosu.—<br />
Morala religioasd.<br />
XXII. Evolufia morale! religioase.<br />
XXIII. Conduita determinatd de puterea ideilor.<br />
XXIV. Evolufia morale! determinate de idei.<br />
XXV. Conduita determinatd de lupta pentru train.—<br />
Morala industriald, sau mercantild.<br />
XXVI. Legea progresului moral. —Evolu^ia, revolutia<br />
?i progresul.<br />
XXVII. Deosebirea dintre legea evolut-ie! si aceia<br />
a progresului.<br />
XXVIII. Legea finalitatii morale.<br />
XXIX. Caracterul precis al legil flnalitatei morale<br />
si probele existence! sale.<br />
XXX. Scopul suprcm al purtarii omene§ci,<br />
XXXI. Individualismul si egoismul.<br />
XXXII. Egoismul si altruismul.<br />
XXXIII. Colectivismul si altruismul.<br />
XXXIV. Adevaratul sistem de morala.<br />
XXXV. Principiele morale.<br />
XXXVI. Statul si morala.<br />
XXX\ 7 II. Consciin^a morala individuals, si consciin^a<br />
sociala,<br />
XXXVIII. Despre justitie.<br />
I<br />
LIII.<br />
morale.<br />
LIV.<br />
LV.<br />
LVI.<br />
— 269 —<br />
XXXIX. Despre dreptnl positiv si morala.<br />
XL. Despre libertate.-—Justi^ia contractuala.<br />
XLI. Despre egalitate.—Justi^ia distributive.<br />
XLII. Despre fraternitate.—• Justitia. reparativa.<br />
XLIII. Idealul popoarelor in veacul nostru.<br />
XLIV. Dcspre datorii.<br />
XLV, Regulile purtarii omenesct.<br />
XLVI. Igiena morala.<br />
XLVII. Educatia morala.<br />
XLVIII. Scopul educate! morale.<br />
XLIX. Mijloacele educate! morale.<br />
L. Suggestiunea morala.<br />
LI. Desvoltarea consdintei morale.<br />
LII. Factori! evolu^iei morale.<br />
Factorii direcfi si indirect a! evolufiei<br />
Prhicipielc moralil soc'ale.<br />
niorala domcstica, sau in familie.<br />
Principiile moralii in familie.<br />
LVII. Morala civila. Principiile moralii civile.<br />
LVIII. Despre dreptul de proprietate.<br />
LIX. Evolutiele dreptului de proprietate.<br />
LX. Morala publica. Plincipiele moralii publice.<br />
LXI. Dreptul international si morala.<br />
LXII. Militarismul si pacea universala.<br />
Prof. Dr. C. LEONARDESCU.
PEDAGOGIE<br />
(Curs comun)<br />
PAETEA I<br />
Prelegerea I.—Valoarea pedagogiei.<br />
Prelegerea II.—Ce trebue sa stie educatorul spre<br />
a fi pregatit pentru cariera sa.<br />
Probkmele pedagogiei filozofice.—A) Chestiunea<br />
despre puterea si limita educatiel. Educatia este a<br />
tot puternica '? Cum susjine aceasta parere Spiritualismnl<br />
si cum Empirismul. Si Empirismid si Spiritualism-id<br />
au o notiune ingusta despre educate.—Ine-<br />
Hcacitatea educafiei. Cum sus^ine aceasta parere Schopenhauer.<br />
Prelegerea III.—Discu^ia teoriel lul Schopenhauer.<br />
Schopenhauer vorbeste ma! mult de caractere formate<br />
deja. Dovezi luate din teoria eredita^ii in favoarea<br />
parerei lui Schopenhauer. 1) Gentile. Discu^ia acestel<br />
probe. 2} Eevenirele atavice. (Exemple din Etnologie).<br />
Cazul lul Pedrito. Discujla acestni caz. Pactorul timpulul<br />
necesar pentru fixarea calita^ilor cistigate si transmiterea<br />
lor prin ereditate. Postulated pedagogic. Omul nu<br />
se naste cu un caracter gata format. Legea uzului si<br />
a disuzidui. Instinctele animalelor mai puternice de<br />
cat predispozi^iile omenestJ. Instinctul se schimbd.<br />
Prelegerea IV. —Stratificafia caracterelor. Carac-<br />
971<br />
L, I -L<br />
tend etnic. (Exemple). Sd schimbd caracterul national ?<br />
Caracterul individual. Caracterul familial. Raportul de<br />
acord si desacord intre ereditate si educate. Sugestia<br />
in educate. Sugestia si instinctul.<br />
Prelegerea V.—B) Problema idealului m educate.<br />
Important si necesitatea determinant scopuliri. Scopul<br />
educatiel dedus numai din considera^il fllozofice. Scopul<br />
educate! influentat de conceptia generala despre<br />
via^a. Conceptia medievala despre via^a, conceptia antica<br />
despre via^a, conceptia moderna.<br />
Prelegerea VI.—Scopurile inconstiente, scopurile<br />
constiente. Eteronome si autonome. Intoarcerea la natura.<br />
Dezvoltarea armonica.<br />
Prelegerea VII.—Alt scop : a forma oameni pentru<br />
timp si societate. Cum se cunoaste idealul, dupa care<br />
trebue sa educam. Nein^elegerea intre filozofi din cauza<br />
termenilor. — Scopul ori-cdrei societd/i, consermrea<br />
$i fericirea ei. Aplicatiile variaza dupa timp si popor.<br />
Progresul omenirei prin integrare si deferentiare. A<br />
dezvolta via/a individuald si sociald.<br />
PAETEA II<br />
Prelegerea VIlL—Educafia fizicd,—Educa|,ia tizi<br />
ca o parte din educajia morala. Cauza surmenajului.<br />
Urmarile fiziologice ale surmenajului. Surmenajul<br />
la noi si in alte \,an (precum Franca, Germania).<br />
Anglia ca model. Experien^a lul Chadioich. Educa^ia fizica<br />
in antichitate. Gimnasium. Gultul frumosiilui<br />
fizic. Crestinismul. La modern!.<br />
Prelegerea IX.— Scopul educafiei fizice. Higiena.<br />
Exercitiile flzice. Diferitele sisteme la
modern!. Avantagiile sistemulu! englez. Pregatirea<br />
maestrilor de gimnastica. Exercifiile militare. Lucrarile<br />
manuale. Scoala D-rulul Reddie. In ce sta<br />
superioritatea rasei Anglo-Saxone.<br />
Prelegerea X.—Edncapia morala. Educafia morala<br />
individuals, si sociala. Baza morale! sociale. Educafiia<br />
morala prin scoala si familie, ca institute<br />
sociala.<br />
Prelegerea XI.—Foloasele jocului din punct de vedere<br />
educativ. Influenza morala a muncii. Curajul.<br />
Curajul fizic. Curajul moral. Cum se va desvolta<br />
curajul moral ?<br />
Prelegerea XII. — Cumpat.area. Placer He activitafei.<br />
Avantagiile acestor placer!. Cele doua feluri de activita^i.<br />
Prelegerea XIII.—Educafia morala. Ce este si<br />
cum evolueaza sentimentul moral. Simpatia. Dezvoltarea<br />
simpatiei. Mijloace de desvoltare a simpatiei.<br />
Prelegerea XIV.—lubirea de fard. Cu ce se confunda.<br />
Un mijloc gresit de a o dezvolta une-ori.<br />
Istoria si literatura, ca mijloace pentru dezvoltarea<br />
iubiri! de patrie. Inva^amentul civic. Exerci|iul<br />
drepturilor si datoriilor ceta^enesti (virtufile<br />
civice).—Stimulentul Vointei. Mijloacele generale de<br />
influenfare. Hedonismul pedagogic. Stimulentele hedonice.<br />
Lauda.<br />
Prelegerea XV.—Emulatia. Neajunsurile emnlu-<br />
^iei. Precaufiile de luat. Compararea cu sine msu$i.<br />
Prelegerea XVI.—Pedepse. Necesitatea de a alege<br />
pedepse. Ce trebue sd se pedepsascd ? Diferitele fe-<br />
— 273 —<br />
luri de pedepse. Pedepsele voluntare 1) fizice 2) psihice.<br />
Prelegerea XVII.—Pedepsele naturale. Observa^!<br />
asupra sistemulu! pedepselor naturale. Regule in darea<br />
pedepselor.<br />
Prelegerea XVIII.—Mijloace de a. stabili ordinea<br />
si disciplina. Localul. Programa. Profesorul.<br />
Prelegerea XIX.—Educafia esteticd in scoli. Sim-<br />
^ul estetic general si talentul artistic. Necesitatea si<br />
importan^a culture! estetice. Mijloacele. Pornirile innascute<br />
pentru diferitele arte.<br />
Prelegerea XX.—Edncatfa religioasa. De ce conflict<br />
intre religie si stiinta ? Secolul XVIII fa^a cu<br />
religia; atitudinea sec. XIX fa^a de religie. Origina<br />
religiilor. Factorii psichologic! care an dat nastere<br />
religiilor.<br />
Prelegerea XXI.—Cum si de ce s'a nascut cultul<br />
extern. Animalele au religie ? Factorii activi ce alcatuesc<br />
constiin^a religioasa. Evolutia constiintel religiozita|ii.<br />
Elementul moral, sociologic al religiilor.<br />
Religia morala.<br />
PABTEA III<br />
Prelegerea XXII.—Didactica generald.— Cum sus|ine<br />
scoala intelectualista importan|a el.— 1) Scopul tnvdtdtmntului.<br />
Prelegerea XXIII.—Criteriul ori-carei cunostin^i<br />
demne de a ti comunicata estras din rolul si func^iunea<br />
intelectului. Principii si regnle generale pentru<br />
comunicarea cunostintelor. Utilitatea cunoasteril regulelor<br />
didactice. Ce va sa zica a comunica cunostinta.<br />
Prelegerea XXIV.—Cunostin^a comunicata joaca<br />
18
— 274 —<br />
rol de excitable fa£a de organul intelectual apercepator.<br />
Determmarea acestni raport. Regale didactice<br />
extrase din natura acestni raport. Ca sa tie<br />
inedodic, invafamintul trebue sa fie : 1) Clar. Cind e<br />
invatamintul clar ?. Exemple.<br />
Prelegerea XXV.—2) Sa se exercite facultatile<br />
mintale prin activitate spontand. Exemple. Rezultatul<br />
educativ al acestel procedarl.<br />
Prelegerea XXVI.—3) Invatamintul sa fie inter esant.<br />
Interesul teoretic si practic. Interesul practic<br />
sau material in diferite string.<br />
Prelegerea XXVII. — Chestiunile relative la programa.<br />
Ce trebue sa se inve^e.<br />
Prelegerea XXVIII. - Studiile ce sa predau<br />
in cursul secundar. Despar|irea acestor stndii in<br />
grupe. Diferite alte gruparl dupa timpurl si |ari.<br />
Cauzele ce fac sa varieze cuprinsul programelor.<br />
Prelegerea XXIX.— Valoarea relativa a olnectelov<br />
de studiu. Erarhia valorilor din punct de vedere<br />
al interesului social. Calitatile generale ale studiilor<br />
noologice si cosmologice.<br />
Prelegerea XXX.—Concentrarea sail organisarea<br />
sudiilor. Diferitele accepfiuni ale termenului concentrare<br />
in invatamint. Diferite ordine de studii pnse ca<br />
centra. Realismul. Clasicismul. Humanismul.<br />
Prelegerea XXXII.—Corelafia studiilor. Deosebirea<br />
dintre concentrare si corelafie. Corelatia la inva-<br />
^amintul primar comparata cu cea dela invatamintul<br />
secundar. Motivele cautarei de relate intre obiecte.<br />
Motivele psichologice. Motivul etic. Exemple de co-<br />
rela^ii intre obiecte. Problema treptelor culturale. Cum<br />
aplica Ziller ideia treptelor cnlturale, intr'un plan<br />
de studii scolare.<br />
Preler/erea XXXIII.—Problema succesiunii oliiectelor<br />
de studiu. Punctul de vedere logic in stabilirea<br />
succesiunel obiectelor de studiu. Punctul de vedere<br />
psichologic.<br />
Fazele vristei si didactica respective.<br />
PAETEA IV.<br />
Prelegerea XXXIV.—Did'actica speciald.--Metoda<br />
in predarea limbei romane. Deosebirea de scop si<br />
dec! de metoda in studierea limbelor streine si limbei<br />
materne. Importan^a cultivarii limbei materne.<br />
Importanta limbei materne ca obiect de studiu in<br />
scoala. Mijloacele si proceclarile didactice in predarea<br />
ei. Prima faza. Asocia^ia dintre vorba si lucrurl.<br />
Prelegerea XXXV.—In Gimnaziu (curs inferior).<br />
Metoda obisnuita. Metoda de intrebuin|;at, Lectura.<br />
Exerci^ii de compozitii. Esercitii de vorbire. Sinonimele.<br />
Recitarile.<br />
Prelegerea XXXVI.—G-ramatica. In liceu. (curs<br />
superior).
PSIHOLOGIA ESPERIMENTALA<br />
(Cursul pentru anul preparator).<br />
PAETEA I<br />
CAP. I<br />
1. Importanta studiului Psihologiel ca baza pentru<br />
studiile literare.<br />
2. Ce fel de Psihologia ? Esperimentala spre deosebire<br />
de metaiizica.<br />
3. Psihologia esperimentala e tot una ca cea<br />
Iiziologica ? Cum se esplica identiiicarea sau confundarea<br />
lor de catra unil ?. De ce nu e Intemeiata aceasta<br />
identiflcare ? a) Psihologia iisiologica nu cuprinde<br />
intreg domeniul fenomenelor psichice. b) Esperimentul<br />
se poate aplica si la celelalte domenii psihologice.<br />
4. Metodul esperimental cerut de chiar natura<br />
fenomenelor psihice.<br />
5. Observa^ia mai mult in Psihologia etnologica,<br />
sociala.<br />
CAP. II.<br />
1. Cunoasterea omuiui prin diferite mijloace. a)<br />
Cranioscopia. b) Grafologia. c). Metoda hipnotica.<br />
2. Psihologia copilului. Importan|;a ei practica si<br />
teoretica. Ontogenia si filogenia psihologica. Incercarile<br />
si rezultatele stiintilice in Psihologia infantila.<br />
— 277 —<br />
Dificulta$ile. Esemplu: desvoltarea sim^ului culorilor<br />
la copil.<br />
Experienfa asupra omuiui matur : a) relativa la<br />
simtul olfactic, b) tactil, c) vizual, d) la motilitate.<br />
f) puterea de munca ; g) pentru determinarea tipului<br />
intelectual. (vizual, anditiv, motor) ; h) p. determinarea<br />
felulu! si gradulul dememorie, i) p. determinarea<br />
imaginafiei: j) p. rrasurarea atentiei, k) p. timpul de<br />
reacfiune.<br />
CAP. III.<br />
1. Sugestia si masurarea el.<br />
CAP. IV.<br />
1. EmofionaMitatea, Diferite tipnri emo^ionale.<br />
Sentimentul estetic si moral studiat esperimental.<br />
2. Cradul energiei voluntare.<br />
CAP. V.<br />
1. Grafologia esperimentala. 2) Varietatea personalitatii,<br />
stabilita si studiata esperimental. Cazul<br />
lui Ludovic V... Mijloace materiale si psichologie (sugestia)<br />
pentru schimbarea personalita^ii.<br />
P A E T E A II<br />
in.fan.tilg<br />
CAP. I.<br />
1. Diferitele ramuri principale ale Psichologiel.<br />
Psihologia subjectiva §i objectiva. Psihologia evolutionista.<br />
2. Studiul esperimental al copilului. a) metoda<br />
apelativa, b) a recunoastern, c) dinamogenica<br />
(Baldwin). 3. Datele elementare si func^iunele sufle-
278 --<br />
test!. 4) Necesitatea teoriei prealabile si ipotezi! in<br />
esperiment. Ex.: esplicarea dextralitdlii.<br />
CAP. II.<br />
1. Caracteristica generala si familiara a nature!<br />
copilului. Copilul caracterisat prin o facilitate predoininata<br />
: memoria ; observa|;ia ; curiositatea ; fantasia<br />
; activitatea ; sngestionabilitatea. 2. Schit,a generala<br />
de desvoltarea sufletulu! copilului.<br />
CAP. III.<br />
Afcctivitatca. 1 Frica. De ce se sperie copiiul ?<br />
2. Simpatia si natura morala a copilului. a) minciuna.<br />
b) egoismul. d) Cruzimea.<br />
CAP. IV.<br />
Activitatea.—Sugestia. Ce va sa zica ? Diferite<br />
feluri : ideomotoare, sensoriomotoare, fizica.<br />
CAP. V.<br />
Imitafia.—Miscarile de espresiune, principiul lor.<br />
a) zimbetul si risnl, b) sarutarea, c) espresia atenfiel.<br />
CAP. VI.<br />
Vointa. 1) Semnul esterior al Voin^ei 2) Act<br />
de voin^a : ce este; de cite feluri. 3) Inhibitia. 4) Acte<br />
spontane, reflexe, instinctive. 5. Voinfa propriu zisa.<br />
Mecanismul acteler ideo-motoare. 6. Epoca deliberdrii.<br />
CAP. VII.<br />
luteligen^n. 1) Receptivitatea si retentivitatea.<br />
2) Fantazia si ra^ionaraentul. 3) Memoria.<br />
CAP. VIII.<br />
Fantazia. 1) Personiflcarea. 2) Audi^ia colorata.<br />
3) Jocurile. 4) Esplicajia nature!. 5) Imareproductive.<br />
6) Imagina^ia creatoare.<br />
279<br />
CAP. IX.<br />
Operatiile intelectuale p. cunoasterea adevarului.<br />
1. Necesitatea de a uniflca datele esperien^ei intr'un<br />
tot armonic. 2. Opera^iile intelectuale elementare si<br />
fundamentale. 3. Cum se stabilesc adeveratele deosebirl<br />
si asemanari : frequenta si interesul. 4. liolul<br />
cuvintului in intelect.<br />
CAP. X.<br />
IMrebdrile copitlor. Diferitele categoril: relative<br />
la fapte, origine, scop, permanen^a legilor naturel.<br />
CAP. XI.<br />
Filosqfia copiilor : 1) materialismul lor. 2) Ce<br />
cred despre tiinte. 3) Desprestare de inainte de via^a si<br />
dupa moarte 4) Cum is! inrhipuesre raportul dintre<br />
sntlet si corp ? 5) Ideia despre personalitatea proprie ?<br />
CAP. XII.<br />
Diferite proceddri p. studiarea copilului : 1) Observajia<br />
sporadica ocasionala in familie. 2) Observa-<br />
^ia sistematica prin scoli normale. 3) Observatii si<br />
esperimente minu^ioase asupra unul singur copil. 4)<br />
Statistica.<br />
Lucrari practice $i confei'inte<br />
La cursul de Pedagogic s'a cetit si comentat I'Emile<br />
de J. J. Rousseau, in ore deosebite de curs si destinate<br />
in special lucrarilor practice.<br />
S'a tratat in scris subiecte de conferinte si anume<br />
: Educafia estetlcd. Edticalia l r oiii/,ei. Cea<br />
d'intai chestiune a fost expusa si oral si urmata de<br />
disease.
— 280 —<br />
La cursul de Psichologie experimentald £inut cu<br />
anul preparator, orele destinate lucrarilor practice au<br />
fost ocupate :<br />
1) Cu esperien^e psihologice spre a stabili diferen^ele<br />
individuale privitoare la asocia^ia de idei,<br />
gradul de imaginatie si memorie, tipurile intelectuale.<br />
etc.<br />
2) Rezumate si estracte din scriitorii romani si<br />
streini facute de studen^l, intru cit se raportau la<br />
psichologia infantila.<br />
Autoril studiafi din acest punct de vedere au<br />
fost: Creangd, Vldhnfd, Co$bnc, Emmescu, Tolstoi<br />
(Amintiri din copilarie), Paul Magurerite (Ame d'enfant),<br />
etc.<br />
3) Relatari orale sau scrise cu privire la un<br />
chestionar psichologic comunicat de ma! inainte tuturor<br />
auzitorilor.<br />
Prof. Dr. J. GAVANE8CUL.<br />
COFSH! de istee<br />
I) Principiile fundaraentale ale istoriel, Partea I:<br />
1. Coexistent si Succesiune.<br />
2. Oaracterul stiin^ific al istoriel.<br />
3. Pareri gresite asupra nature! istoriel.<br />
4. Factorii statornici a! istoriel.<br />
(Partea a II se va face in 1898—99).<br />
II) Istoria moderna de la 1452 —1789, dupa<br />
principiile desvoltate in cursul de principii fundamentele.<br />
Studiarea principalelor serii istorice din cari<br />
se alcatueste istoria moderna. Stabilirea faptelor (indicarea<br />
celor nesigure) si inlantuirea lor cauzata cu<br />
escluderea pe cat se poate a apre^uirei si judeca^el<br />
asupra evenimentelor.<br />
II) Istoria Rominilor de la Fanario^i pana in<br />
zilele noastre in acelas spirit ca si Istoria moderna.<br />
Prof. A. D, XENOPOL.
Filologia roraina<br />
1. Pisiologiea sunetelor.<br />
2. Originele Umbel romine : a) Monumentele<br />
istorice despre Romini si limba romineasca inaiiite de<br />
seculul XVI. b) Limba latina populara.<br />
S'au interpretat : Corpus inscriptionum latinarum<br />
tomurile I si III; Apendix Probi : Corpus glossariorum<br />
latinorum; Glosele de la Kassel si de la Reichenau;<br />
Schucliardt, Vokalismus des Vulgarlateins.<br />
Prof. A.<br />
•<br />
Cursulu de limba francesa<br />
1. Istoria limbei si a literature! franceze de la<br />
originile ei pana la sfirsitul secolulul al 16-lea inclusiv.<br />
2. Desvoltarea literaturilor Neolatine pana la<br />
sfarsitul secolulul al 16-lea inclusiv.<br />
3. Autorii cei marl al secolulul al 16-lea francezl.<br />
4. Romantismul in Franta inaintea revolutiei.<br />
5. Romantismul in Inglitera, Germania si in<br />
Franca dupa revolutiune.<br />
6. Romantismul in Franca dupa 1815.<br />
7. Romantismul pana la al 2-lea imperin in Franca.<br />
Prof. A. NAUM.
Cursu de istoria lileraiurel Eline,<br />
1. Tragedia si comedia greaca.<br />
2. Tradncere din Tucididi.<br />
3. Versiuni din limba romana in cea Elina.<br />
Prof. 1. Caret ffiani.<br />
l)<br />
2)<br />
3)<br />
4)<br />
a)<br />
b)<br />
Cufsu de limba Latina<br />
Dialectele vechl italice.<br />
Limba latina vulgara.<br />
Sudil critico-estetice asupra Eneidei.<br />
Interpretatu :<br />
Propertiu : Elegii.<br />
Cicero ^In Verrem (de Signis)^.<br />
Prof. Ar. Densusiann.<br />
i<br />
FACULTATEA DE $TIINTI.<br />
Curs de 6-eometrie Analitica<br />
Geometria plaua<br />
Diverse sisteme de coordonate.<br />
Proec^iuni. Relajiunea intre segmentele formate de<br />
n puncte asedate in linie dreapta.<br />
Transformarea de coordonate dreptliniare sipolare.<br />
Clasificatiunea curbelor.<br />
Principiulomogeneitafilsi construc^iuneaformulelor.<br />
«• * *<br />
Linia dreapta. Diverse forme de ecvafii a liniei<br />
drepte. Diverse teoreme si problems privitoare la lima<br />
dreapta.<br />
Unghiuri si distance. Pnncte si drepte imaginare.<br />
Sisteme de drepte.<br />
Raport anarmonic. Proporfiune armonica. Pol si<br />
polara in privirea unei sisteme de 2 drepte.<br />
Linia dreapta in coordonate polare.
— 286 -<br />
Ecva^ia circumference! de cere. Centra, rads,<br />
tangenta. Probleme asupra tangentel.<br />
Polara umu punct in privirea unei circnmierenf&.<br />
Sistenie de doa cercuri. Axa radicals.. Tangente comune<br />
la doa circuraferente. Trei cercuri, cere ortomic.<br />
Ecvafia cireomferen^el de cere in coordonate polare.<br />
•#<br />
•>.- *<br />
Construcfiunea si discu^iunea complects a ecvatiei<br />
de gradul al doilea cu doa variabile.<br />
Diverse forme a-le ecvatiei de gradul al doilea.<br />
Discriminant<br />
Tangente la curbele de gradul al doilea.<br />
Centra, diametrio si axe. Re'ducfiunea ecvatiei<br />
de gradul al doilea.<br />
Stndinl elipsei, iperbole! si parabolel cu ajutorul<br />
ecvajiilor lor reduse. Tangente, normale. Diametri conjuga|;i.<br />
Fonnulele lui Cliasles Teoremele lui Apolonius.<br />
Foculari si directoare. Doa inetoade pentru determinatiunea<br />
focularilor si directoarelor la curbele<br />
de gradul al doilea. Aplicafiuni la elipsa, iperbola si<br />
parabola asupra ecvatiilor lor reduse. Diverse proprietati<br />
focale. Originea in focular.<br />
Ecva^ia curbelor de gradul al doilea, in coordonate<br />
polare, polul n'ind unul din foculari.<br />
Sec^iuni plane in conul circular drept; metoada<br />
geometries si metoada algebrica. Asedarea unei conice<br />
pe con.<br />
Poll si polare la secfiunile conice.<br />
Determinatiunea sec^iunilor conice. Condifiuni<br />
simple, multiple si simultanee. Puncte si secante co-<br />
— 287 —<br />
mune la doa conici. Ecva£ii trenerale de conici carl<br />
satisfac unor anumite condi^inni. Conici circumscrise<br />
unei patrulater, unui triunghiu.<br />
Homografle. Divisiunl homograflce de baze diferite<br />
si de aceiasi baza. Fascicule homografice cu<br />
virfurl diferite si cu aceiasi virf. Puncte si fascicule<br />
in evolu^iune. Aplica^iuni la secfiunile conice. Diverse<br />
teoreme; proprietap corelative.<br />
*<br />
•X- *<br />
Teoria generala a curbelor plane. Coordonate<br />
dreptliniare. Tangente, normale, subtangente, sub<br />
normale. Concavitate si convexitate. Puncte de inflexiune.<br />
Puncte multiple.<br />
Curbe invalitoare; curbe invalite.<br />
Teoria centrilor si a diametrilor.<br />
Teoria asimptotelor. Asimptote paralele cu axele.<br />
Asimplote neparalele cu axele.<br />
Construc^iunea radScinilor unei ecva^il cu o necunoscuta<br />
prin intersec^iuni de cnrbe.<br />
Coordonate polare. Tangenta, normals, sub tangenta,<br />
sub-normals, concavitate si convexitate. Asimptote.<br />
Oeometria in * pal in<br />
Diverse sisteme de coordonate.<br />
Semniticatiunea ecva^iilor cu una, doa si trei variabile.<br />
Relatiuni intre unghiurile unei drepte cu axele<br />
de coordonate. Distan|;a intre doa puncte.<br />
Transformatiunea coordonatelor. Fonnulele lui<br />
Euler.
— 288 —<br />
Planul. Diverse forme a ecvatiei planului.<br />
Linia dreapta. Intersecfiuni de drepte. Unghiul<br />
a doa (frepte, a doa planuri. Distanfa unui punct la<br />
un plan, la o dreapta. Cea mai scurta distan^a Jntre<br />
dona drepte.<br />
Generatiunea snprafetelor. Ecvatiile generale a<br />
suprafefelor cilindrice, conice, conoide si de revolutiune.<br />
Tangent! la o curba. Plan tangent la o suprafa^a.<br />
Suprafetele de gradul al doilea. Centra. Planuri<br />
diametral}. Diametri. Plannri principal!. Axe.<br />
Reducfiunea ecvatiei de gradul al doilea.<br />
Elipsoidul. Iperboloidil. Paraboloidil. Generatricele<br />
dreptliniare a iperboloidului si paraboloidului.<br />
Ptof. C,<br />
Gurs de Algebra superioara<br />
Sirurl si Serii convergente. l)erivate. Maxima si<br />
Minima. Teoria generala a equa^iilor. Kezolvirea<br />
numerica a equafiilor.<br />
Teoria fuiic^iiiiielor<br />
Func|iuni uniforme si neuniforme. Proprietajile<br />
lor generale. Singularitati. Teoria elementara a functiunelor<br />
duplu periodice. Diferite notafiuni.<br />
Oeouietrie<br />
I Elemente. Suprafe^e cilindrice, conice de revoln^ie.<br />
Planul tangent si intersecfil.<br />
II Perspective conica si cavaliera. Teoria generala<br />
a suprat'e^elor strimbe. Aplicat-ii la conoidl si<br />
Helicoidi.<br />
Prof. /. Ralleti.<br />
19
Curs de Calcul diferential si integral,<br />
Amil l-ifi ftf nl 11-lea.<br />
Corespondenta intre totalitatea punctelor unei<br />
drepte indefinite si acea a numerilor reale. Variabila<br />
reala.<br />
Teoria sistemelor de puncte (ensembles). Sisteme<br />
perfecte. Sisteme marginite. Sisteme dintr'o singura<br />
bucata. Sisteme masurabile.<br />
Functiuni. Functiunl marginite. Functiunl integrabile.<br />
Integrale simple. Functiunl continue. Functiunl<br />
uniform continue. Functiunl inverse.<br />
Derivate si diferentiale ale functiunilor de o singura<br />
variabila. Formula cresterilor finite. Aplicatii.<br />
Functiunl definite de o integrals! definita: proprietati.<br />
Integrale indefinite.<br />
Derivate partiale de intaiul ordin. Diferentiale<br />
totale. Teorema functiunilor compuse.<br />
Functiunl implicite. Definita preciza a unei functiuni<br />
implicite de o singura variabila; derivata unei<br />
asemenea functiuni. Functiunl implicite de un numer<br />
oare-care de variabile independente: derivate partiale.<br />
— 291<br />
Conditii pentru ca un sistem de functii sa fie distincte.<br />
Determinant functional.<br />
Derivate si diferentiale de ordin superior. Teorema<br />
relativa la intervertirea ordinel derivarilor.<br />
Schimbarea de variabile. Schimbarea variabilelor<br />
independente. Scbimbarea simultanea a variabilelor<br />
independente si a functiunilor. Substitutil ortogonale.<br />
Functiuni isotrope.<br />
A supra discu^ie! restnlui din formula lui Maclaurin.<br />
Aplicatie la functiunea (1+x).<br />
Functiunl definite de seril. Serii unifonne convergente;<br />
derivarea si integrarea lor. Serii de puteri:<br />
interval de convergenta. Teorema asnpra identitatei<br />
a doua serii. Rezolvirea ecuatiilor prin serii.<br />
Maxima si minima ale functiunilor de-o singura<br />
variabile. Maxima si minima ale functiunelor de mai<br />
nmlte variabile. Maxima si minima relative.<br />
Annl Ill-lea<br />
Serii multiple. Transformarea unei serii multiple<br />
intr'o serie lineara si reciproc. Serii multiple absolut<br />
convergente.<br />
Serii de puteri a mai multor variabile. Teorema<br />
asupra identitatei a doua asemenea serii.<br />
Disvoltarea in serie a radadnilor infinit de mici<br />
ale ecuatiei S(u, z)=0. Convergenta disvoltarei. Discompunerea<br />
in factor! a lui S(u, z).<br />
Aftlicufielc geometrice ale calcul/ti diferenfial.<br />
I'nnctc simple si multiple ale unei curbe plane. Tan-
— 292 —<br />
gente. Cicle; ordinul unui ciclu. Forma unui ciclu<br />
real. Reprezentarea parametrica a une! cui'be plane.<br />
Suprafete. Puncte simple ; plan tangente. Puncte<br />
multiple; con tangente. Reprezentarea parametrica<br />
a unei suprafete.<br />
Curbe strimbe. Puncte simple si multiple. Tangente.<br />
Reprezentarea parametrica a unei curbe strimbe.<br />
Curbe strimbe considerate ca intersectii de doue suprafete.<br />
Teoria contactulul. Curbe si suprafete osculatrice.<br />
Invalitoarea unei familii de suprafete depinzind<br />
de unui san de doi paramotri variabili.<br />
Invalitoarea unei familii de curbe strimbe ; conditiele<br />
existentei lor. Suprafete disfasurabile.<br />
Curbe plane. Tangenta. Cosinusorile directoare ale<br />
tangentel. Normala. Cere oscillator. Curbura. Formulele<br />
lui Fren«t. Disfasurate si disfasnratoare.<br />
Curbe strimbe. Tangenta ; cosinusuri directoare.<br />
Plan normal; suprafata polara. Plan osculator. Sfera<br />
osculatrice. Cere osculator. Normala principals. Corbura<br />
si sucirea curbelor strimbe. Formulele lui Frenet;<br />
aplicatil. Disfasuratele curbelor strimbe. Helice.<br />
Sttprafefe. Suprafete riglate. Teorema lui Chasles.<br />
Curbura snprafetelor. Teoremele lui Meusnier si<br />
Enter. Linii de corbura. Diferite forme ate ecuatiilor<br />
lor. Teorema lui Joachimstal. Sisteme triple<br />
ortogonale. Teorema lui Dupin. Linii asimptotice.<br />
Ecuatii diferinpiale. Generalitati- Reducerea unui<br />
sistem de ecuatii diferentiale ordinare la forma<br />
canonica. Ordinul unui sistem.<br />
Existenta integralelor. Forma integralelor. Integrala<br />
generala; integrate prime. Puncte critice ale<br />
functiunilor integrate. Cazul ecuatiilor liniare.<br />
Studiul, in jurul unui pnnct critic, al integrale-<br />
lor ecuatiei: ^==F (x, y), inversa functiunei F (x, y)<br />
fiind kolomorfa.<br />
Existenta integralelor unui sistem de ecuatii diferentiale<br />
cu derivate partiale.<br />
Ecuatii diferentiale ordinare de intaiul ordin.<br />
Reducerea la o ecuafie diferentiala liniara cu derivate<br />
pai^iale de intaiul ordin.<br />
Procedeuri de integrate. Ecuatil cu variabile<br />
separate. Ecuatii omogene. Ecuatii liniare. Ecuatia<br />
lui Bernouilli. Ecuatia lui Riccati.<br />
Teoria factorului integrant; aplicatil.<br />
Ecuatia D-lul Darboux. Ecuatia lui Jacobi. E-<br />
cuatii nerezolvite in privirea lui '«„• Ecuatia lui Lagrange<br />
si a lui Clairaut.<br />
Solutil singulars ale ecuatiilor diferentiale de ordinul<br />
intaiu.<br />
Aplicatii geometrice. Problema trajectoriilor. Linii<br />
de curbura ale unui elipsoid.<br />
Sisteme de ecuatil diferentiale de intaiul ordin.<br />
Teoria ultimulul multiplicator ; aplicatil.<br />
Ecuatil de un ordin oare-care, Diverse cazuri<br />
de reducere.<br />
Ecuatil lineare de un ordin oare-care.<br />
Ecuatii omogene. Sistein fundamental de integrate.<br />
Forma integralei generate. Cate-va analogil<br />
ale ccnatiilor liniare omogene cu ecuatiele algebrice.
__ 294 —<br />
Metoda D-lui Fuchs pentru determinarea unu! sistem<br />
fundamental.<br />
Ecuatii liniare ne-omogene. Forma integralel<br />
generale.<br />
Ecuatii liniare cu coelicienti constant!. Ecuatii<br />
omogene. Metode D-lul Vaschy. Ecuatii cu membrul<br />
al doilea de forma Pe rx , P fund un polinom in x.<br />
Integrarea prin integrals definite. Ecua^ia lui<br />
Laplace.<br />
Sisteme de ecua^ii liniare. Sisteme de ecuafii liniare<br />
cu coeficienti constant!.<br />
Ecuatii diferentiale cu derivate partiale. Ecuatii<br />
liniare de ordinul intaiu. Aplicatii. Ecuatii de ordinul<br />
intaiu oare-care. Integrals, complecta; integrala<br />
generala; integrala singulars. Interpretare<br />
geometrica.<br />
Ecua^ii cu diferen^iale totale.<br />
Determinarea unei integrals complects a unei ecua(ii<br />
cu derivate partiale de ordinul intaiu.<br />
'Calciilul variafulor. Variatiele unei functiuni.<br />
Variafiele unei integrale definite ; transformarea lor.<br />
Maxima si minima ale unei integrale definite.<br />
Oonditiele pentru ca varia^ia integralel sa tie nula.<br />
Determinarea functiunilor necunoscute. Cazul cand<br />
functiunile sint legate prin ecuatii date.<br />
Aplicapii. Curbe brachistochrone. Linil de lungime<br />
minima intre doa puncte Linii geodezice.<br />
Prof. A. Mdnescu.<br />
Curs conferentiar<br />
/. Conferinte asupra Calculului infinitesimal.<br />
1 Calculul radicalilor, aranjarl, permntari.<br />
2 Derivata unei functiuni, oars care.<br />
3 Derivate si Diferentiale.<br />
4 Reprezentarea geomstrica a diferentialei.<br />
5 Diferen^iala ariei unei cnrbe.<br />
6 Desvoltarea functiunilor in serii.<br />
7 Diferitele valorl adevarate ale functiunilor ( ^. ^-.<br />
8 Despre maxima si minima.<br />
9 Teoremul lui Fermat si alte aplicatiunl.<br />
10 Aplicatiuni geometries la maxima si minima.<br />
11 Maxima si Minima functiunilor de mal multe<br />
variabile.<br />
12 Tangents si sub tangents, normals si sub normals.<br />
13 Despre curbura si raza de curbura.<br />
14 Puncte de inflexiune, puncte singularii, etc.<br />
15 Aplicatiuni la curbele usuale.<br />
16 Despre integrale: definita si nedefinita.<br />
17 Limite de integrates.<br />
18 Diferite procedeuri de integratiune.<br />
19 Integratiunea diferentialelor binoame etc.
20<br />
21<br />
22<br />
23<br />
24<br />
25<br />
26<br />
27<br />
28<br />
29<br />
30<br />
31<br />
32<br />
33<br />
34<br />
35<br />
36<br />
— 296 — 297 —<br />
Integrarea prin desvoltare in serie.<br />
Calculul integralelor definite. Aplicafiuni.<br />
Aria curbelor plane usuale.<br />
Calculul volumului terminat prin suprafe^e .de revolutiune.<br />
Diferen^iarea sub sernnul ./'. Determinarea catorva<br />
integrale diflnite.<br />
Calculul integralelor lui Fresnel.<br />
De unde rezulta integralele lui Fresnel.<br />
Asupra ecnafinnilor diferenfiale.<br />
Emafiunele omogene, teoria multiplicatorilor,<br />
Despre diferen^ialele totale.<br />
Ecuatiunea lui Clairaut.<br />
Problemul liniilor ortogonale, aplicatiunea la potenjialul<br />
electric si magnetic.<br />
Ecuatiuni diferenjiale de al doilea ordin.<br />
Aplica^iuni la fiinc|iuni caracteristice (caldura) si<br />
la descarcarile electrice oscilatorii.<br />
Integrarea prin serii.<br />
Ecua^iuni simultanate.<br />
Ecua^innea diferenfiala de al doilea ordin cu derivate<br />
parfiale.<br />
2. Fizica Matematica.<br />
1 Caldura ca cantitate si ca calitate.<br />
2 Actiunea caldurei asupra corpurilor. Termometria,<br />
pirometria: acfinnea mecanica asupra corpurilor<br />
desvolta caldura.<br />
3 Termometria bazata pe dilatatiune, condi^iunele<br />
termometriel de precisinne.<br />
4 Dilata^iunea solidelor, licidilor si gazelor.<br />
5 Coeflcienfi de dilatafiune.<br />
6 Calorimetrie.<br />
7 Lichefactiunea gazelor.<br />
8 Continuitatea intre cele trei stari ftzice.<br />
9 Rela^iunele dintre diferi^I coeflcien^i intrebuin^a^i<br />
in termodinaniica.<br />
10 Determinarile experiiuentale ale lui -tr<br />
11 Echivalentul mecanic al caloriei<br />
12 Despre energia interna a unui sistem.<br />
13 Legea lui Joule la gaze.<br />
14 Aplicatiunea conservarei energiei la fenomenele<br />
chimice.<br />
15 Fenomenele mecanice si electrice.<br />
16 Teoria mecanica a caldurei.<br />
17 Teoria constitute! corpurilor.<br />
18 Proprieta^ile sistemelor conservative.<br />
19 Temperatura unui gaz.<br />
20 Despre functiuni caracteristice: despre linil interne<br />
si Hnii adiabatice.<br />
21 Postulatul lui Carnot. Principiul lui Clausius.<br />
22 Despre temperature absoluta.<br />
23 Transforma^iunea reversibila.<br />
24 Teoremul lui Gibbs. Potentialul termodinamic.<br />
25 ApHcafiunea termodinamicei la schimbarea flzica<br />
a corpurilor.<br />
26 Explicarea lichefacfiunei, punctul critic.<br />
27 Aplicatiunea principiilor termodinamicei la fenomenele<br />
electrice.<br />
Prof. Dr. Hurmusescn.
CURSUL DE FISIOLOG1E<br />
Fisiologia fesutului nervos §i dintre centrele ncrvoase<br />
fisiologia Maduvci spinarei.<br />
I. TESUTUL NERVOS.<br />
1°. Difinifiuni<br />
Ce este inervafiunea-nevrilitatea.<br />
2°. Proprietdpile tesutului.<br />
a. Proprietatile chimice.<br />
b. Proprietatile fisice.<br />
Densitatea.<br />
Cohesiunea.<br />
Elasticitatea<br />
Proprietatea elect>• tea<br />
1°. Existen^a unu-i curent electric in<br />
2°. Cum se aratanoue, curentul electric nervos<br />
3°. Originea puterei electro-motrice a nervilor<br />
«) theoria chimica<br />
,3) theoria electro-moleculara.<br />
4°. Varia^iunea negativa.<br />
Elementul hi! Lipmann.<br />
5°. Electro-tonus.<br />
— 299 —<br />
3°. Fisioloyia tesutului.<br />
A. Fisiologia capetelor nervilor.<br />
B. Fisiologia cordoanolor nervoase.<br />
a. Recuhoasterea specialita^ii nervilor.<br />
1°. Taerea<br />
2°. Excitare<br />
3". Degenerare ,<br />
4°. Otravire. ' ' ;; '<br />
b. Cum func^ioneaza nervul.<br />
1°. Nervul este un simplu fir conducator ?<br />
2°. Un nerv de sim^ire nu poate fi ?i<br />
motor? Sim^irea recurenta.<br />
c. Fluidul nervos<br />
d. Excitabilitatea nervilor.<br />
1°. Circula^iunea<br />
2°. Frigul<br />
3°. Aerul pe rani j Imprejurdrile<br />
4". Ranirea nervilor<br />
[2. Kxcitanfii<br />
1°. Mecahici<br />
2°. Chimici<br />
: ; 3". Fisici<br />
Tetdnositrile<br />
5. Influenza paralisitoare a unui<br />
curent electric<br />
E. Alternative voltiane<br />
'C. Excitat'ie impdard<br />
1°. Activitatea celor doi poli<br />
2". Excita^iutlea nervilor.
— 300 —<br />
C. Fisiologia centrelor nervoase.<br />
1. MADUVA 8PINAREI<br />
a. Madnva ca organ excitabil. .<br />
y. Substanfa cenusie<br />
$. Substanfa alba.<br />
1°. Coloanele posterioare<br />
2°. Coloanele antero-laterale.<br />
b. Maduva ca organ de transmisiune.<br />
a. Ducerea impresielor sensitive<br />
1°. Cari parti le due ?<br />
2°. Ce drum an in substanfa cenusie ?<br />
Hyperetheriele si Aoestheriele.<br />
3°. Toate feliurile de sensa^iuni au acelas<br />
drum in launtrul maduvei ?<br />
(3. Dueerea iritafiunelor tnotorie.<br />
1°. Cari parti le due.<br />
2°. Se incrucisez sau nu in maduvS..<br />
c. Maduva ca centra nervos.<br />
«. Ca organ al reflexelor.<br />
1°. Este ea un organ al reflexelor?<br />
2°. Caracterele miscarilor reflexe.<br />
3°. Mecanismul miscarilor reflexe.<br />
4°. Centrele reflexe intra-medulare.<br />
5°. Drumtirile miscarilor reflexe in substanta<br />
cenusie.<br />
6". Maduva simteste ?<br />
Gradid de putere excito-motrice a Maduvei<br />
1°. Sunt casurl care o pot mari ?<br />
2°. Sunt casuri care o pot micsura ?<br />
— 301 —<br />
Ca organ supraveghietor a funcpiunelor vegetative.<br />
1°. In actul respirafiunei.<br />
2°. Asupra circnla|iunei.<br />
a) Asupra inimei.<br />
b) Asupra vaselor sanguine.<br />
3°. Asupra nutrijiiunei.<br />
(4°. Asupra irisului.)<br />
CURSUL DE ZOOLOGIE<br />
Arthropodele in general. Organisarea, taxionomia bioi«gi:i<br />
§i phyldgeinia Cmstaccilor.<br />
I. ARTHROPODELE.<br />
1°. Deflnitiuni. Istoricul.<br />
2°. Caracterele generale.<br />
a) Conform at/a corpului.<br />
2). Inelele.<br />
H). Tegumentul<br />
Exoschelat<br />
Apod em e<br />
!<br />
Regiunele corpului.<br />
b) Organisorea internd<br />
a). Systemul muscular<br />
p). Aparatul inervator.<br />
Y). Aparatul digestiv.<br />
o). Aparatul respirator.
302 —<br />
s). Aparatul circulator.<br />
'C). Orgaiml renal.<br />
Y;). Aparatul reproducator.<br />
c) Desrolturea embryoloyicd si filogenia<br />
3) Prin sexe.<br />
ft] Parthenogenesa.<br />
1". Oulele.<br />
"2°. Segmentat-ia<br />
3°. Foile blastodermice.<br />
4°. (iastrula<br />
5°. Formele larvare.<br />
0°. Filogenia.<br />
d) Taxioiiomia $i biologia.<br />
II. CRUSTACEII<br />
In acelas mod cum s'a aratat ca sa va produce<br />
la studiul incrangaturei din care face parte ?i clasa<br />
Crustaceilor.<br />
Prof. Dr. Leon C. Cozmorici.<br />
CUES DE MOHFOLOG1E<br />
1 Generalitati asupra progresulvu Biologiei animale.<br />
2 Introducere la stadiul Morfologiei animale.<br />
3 Morfologia (anatomic si dezvoltare) Celulel animale.<br />
4 Elementele sexuale (oul si spermatozoidul).<br />
5 Fenomenele de maturatie ale oulnt si fecunda^ia lui.<br />
6 Segmentatia oului.<br />
7 Formarea foitelor germinative.<br />
b Dezvoltarea mezodermului.<br />
9 Teoria Celomului.<br />
10 Fibra muscnlara (histologie)<br />
11 Tendoane, Aponevroze, Synoviale.<br />
12 Considera^ii generale asupra Morfologiei muschilor.<br />
13 Anatomia comparata a sistemului muscular.<br />
14 Desvoltarea systemulm muscular.<br />
15 Considera^ii generale asupra Morfologiei Tegumentelor.<br />
16 Epiderm, derm (anatomie comparata si dezvoltare).<br />
17 Productiunele epidermului (peri, pene, ungliii, copite<br />
etc.<br />
18 Celula si libra nervoasa (histologia)<br />
19 Consideratii generale asupra morfologiei sistemului<br />
nervos.<br />
20 Anatomia madnvei spinarei la om<br />
21 Anatomia crierului la om.<br />
22 Anatomia nervilor cranieni si spinali la om.
— 304 —<br />
i3 Anatomia comparata a sistemului nervos.<br />
24 idem a nervilorcranienl si spinali.<br />
25 idem a nervului Simpatic.<br />
26 Dezvoltarea sistemului nervos.<br />
27 Considera|ii generale asupra morfologiei organelor<br />
de simturi.<br />
28 Morfologia(anat. comp. si dezvolt.)organelor tactile.<br />
29 Idem a organuliii olfactiv.<br />
30 Idem a orgauului visual.<br />
31 Idem a organului auditiv<br />
32 Histologia aparatului circulator (inima,artere,vine)<br />
33 Considerafii generale asupra morfologiei aparatului<br />
circulator.<br />
34 Anatomia comparata a aparatnlui circulator la<br />
pesti si amfibieni.<br />
35 Idem Idem la Reptile, paserl.<br />
36 Idem Idem la Mamifere<br />
37 Studiul singelui.<br />
38 Dezvoltarea singelui si a vaselor sanguine.<br />
39 Dezvoltarea aparatului circulator (Inima si vasele).<br />
40 Considera^ii generale asupra formelor embrionare.<br />
41 Anex. embrion. (invelisuri fetale) la Pesti, amfibieni<br />
42 Idem Idem la Reptile, Paseri.<br />
43 Idem Idem la Mamifere.<br />
44 Considerapi generale asupra Morfologiei, aparatului<br />
genito-urinar.<br />
45 Anatomia comparata a aparatului urinar.<br />
46 Idem a aparatului genital.<br />
47 Dezvoltarea aparatului genito-urinar.<br />
Prof. H. Bnjor<br />
CURSUL DE BOTANICA.<br />
i.<br />
Celula §i anatoinia vegft;ilft.<br />
-Celula 1) Morphologia celulei, a) Confintttul viu :<br />
Cytoplasma, nucleu, corpi centrali, chromatophori, tonoplaste,<br />
cili, pseudocili, placa oculara, placa irisanta,<br />
elalioplaste, corpi uleiosi. granula lul Altmann ; b)<br />
Confinntul mort: aleurona, grannie de myrosina si de<br />
emulsina, cristaloizi proteici, graun^e de amil si corpii<br />
inruditi, materii grase, uleuri etherice, resine, cristale<br />
de oxalat de calciu, sulfat de calciu. Sue celular si<br />
materiele disolvite in el. Membrana celulei. 2) Phijsioloyia<br />
celulei. Teoria umflarei si a osmosei; celule<br />
artificiale ; proprieta^ile fisice ale cytoplasmei si ale<br />
membranei. Mecanica celulei.<br />
feseturi. Impar^irea lor dupa func^iune. Menstem.<br />
Sistema mcdlitoare: epiderma, pluta, rhytidoma. Sistema<br />
feseturelor inecanice: elemente mecanice morphologia<br />
si proprieta^ile lor. Principii mecanice de constructiune.<br />
Disposifiunea ^eseturelor mecanice in diverse<br />
organe pentru a da soliditate contra indoirei,<br />
trac^iunei, presiunei si ruperei. Sistema jeseturelor absorbante<br />
in raport en materiele ce absorb. Sistema f,eseturdor<br />
conducatoare pentru apa cu materii minerale<br />
20
- 306 -<br />
disolvite si pentru materii plastice. Organe elementare:<br />
vase, parenchim conductor, celule canbiforme, tuburi<br />
ciuruite cu celule anexe, tuburi laticifere. Structura<br />
fasciculelor conducatoare, diverse tipuri de fascicule.<br />
Dispositiunea si mersul fasciculelor vasculare<br />
in tulpina, radacina si frunze. Sistema asimildtoare.<br />
Sistema feseturelvr ce tin in rezervd materii plastice<br />
si apd.<br />
Sistema feseturelor aerifere. Spa^ii aerifere ; comunicarea<br />
loc cu exteriorul stomate, lenticele, pneumatode.<br />
Sistema feseturelor de secre.'iune si rezervorii excretorii;<br />
Organe secretorii: Hydathode, glande digestive,<br />
nectare, glande secretatoare de ulea, resina, mucilagiu<br />
si guma, canale secretoare. Reservorl, excretoril.<br />
Cresterea in grosime, secundara, in tulpina, radacina<br />
si frunza.<br />
II<br />
Physiologiea vegetala generala §i Cryplogamcle<br />
celulare.<br />
Physiologia, 1. Condifiunele exterioare de viafd<br />
pentru plantd: caldura, lamina, electricitatea, gravitatea,<br />
apa, oxigenul, anhidrida carbonica, materiele<br />
nutritive, contactul cu corpi strain! solizi, influenta<br />
altor fiin^e vii (symbiosa).<br />
Physiologia physicd structura moleculara a corpilor<br />
organiza^i. Miscarile corpilor protoplasmatici. Miscarea<br />
apei in planta ; secretiune de apa. Transpira-<br />
|inne. Miscarea gazelor in planta. Cresterea. Formarea<br />
organelor. Tensiunea feseturelor. Miscarile di-<br />
— 307 —<br />
verselor pai'ti de planta: miscari mecanice, miscarl<br />
autonome, miscari de irita^iune (geotropism, heliotropism,<br />
hydrotropism, termotropism, galvanotropism,<br />
plante sensitive, agaf.etoare, volubile).<br />
3) Physiologia chimicd. Compozi^iunea chimica a<br />
plantei. Respiratiune. Fermenta^iuni. Nutritiune in<br />
general. Ob^inerea carbunelui : nutritiune cu anhidrida<br />
carbonica, nutritiune cu compusi organic!.<br />
Obfinerea azotului : nutri|iunea cu acid azotic, cu amoniac,<br />
cu compusi azota^l organic!, cu azot liber.<br />
Ob|.inere hidrogenului si a oxigenulul. Ob^inerea celor-lalte<br />
substante gasite in cenusa plantei arse. Substan^e<br />
vegetale, nasterea si importanta lor pentru plata.<br />
Cryptogamele celnlare. 1. Thalloplnjte: Myxomycete,<br />
Scbizophyte, Diatomee, Peridinee, Conjugate,<br />
Chlorophycee, Pholophycee, Rbodopliycee, Characee.<br />
Eumycete: Phycomycete (Chytridiacee, Oomycete, Zygomycete);<br />
Mycomy-cete (Ustilaginee, Bazidiomj r cete.<br />
Ascomycete, LycheniX<br />
2. Muscinee a) Hepatice : Orel. Marchantiaceelor,<br />
Ord. Anthocerotaceelor. Ord. Jungermanniaceelor. b)<br />
Muscbi: Ord. Bryincelor, Ord. Phascaceelor, Ord. Andreaeaceelor,<br />
Ord. Sphagnaceelor.<br />
Ill<br />
Ptcridophytele §i Phanerogamele.<br />
Pteridophytele. Clasa Filicineelor, clasa Equisetineelor,<br />
clasa L} r copodineelor, morphologia si impartirea<br />
claselor in ordine, familii. citarea plantelor representate<br />
in flora terei noastre si a plantelor utile. Pteridophyte<br />
fosile, morfologia si clasinca^ia lor.
- 308 —<br />
Phanerograme. Inrudirea acestui despartamint cu<br />
precedentul, caractere generate si impar^itoare. A.<br />
Clasa Gymnospermelor Morphologie, biologia si impar-<br />
^irea ordinelor : Cycadee, Conifere si Gnetacee. Oitarea<br />
plantelor representate in flora ^erel noastre si<br />
a plantelor iitile. Gymnospernie fosile, morfologie si<br />
clasificafiunea lor.<br />
B. Clasa Angiospermelor. Morphologia aparatului<br />
vegetativ si reproductor. Fructifica^iune si urmarele<br />
ei: frnct, semanta, embryon. Germinatiune.<br />
Impartire, 1. Sub clasa Monocotyledonatdor. Caractere<br />
generate impar|.ire. Morphologia, biologia si impar-<br />
^irea familielor (aranjarea familielor dupa ,,Natiirliche<br />
pflanzenfamilien"): Oitarea la fiecare farailie a plantelor<br />
representate in flora terei noastre si a plantelor utile.<br />
2. Sub clasa Dicotyledonatelor a) Arc.hicMamida.cee. Morphologie,<br />
biologia si impar^irea familielor cu insisten^a<br />
asupra familielor reprezentate in flora terel noastre.<br />
Citarea la fiecare familie a plantelor reprezentate<br />
in flora ^erel noastre si a plantelor utile. (Aranjarea<br />
familielor dupa ,,Natiirliche pflanzenfamelien").<br />
b) Sympntale Morphologia, biologia si inipar-<br />
\\rea celor mai importante familii, cu insisten^a asupra<br />
familielor din flora terei noastre. Citarea plantelor<br />
representate in flora Jerei noastre si a plantelor<br />
utile.<br />
Notd Cursul tacandu-se in trei ani, s'a impar|it acest<br />
resumat in trei p&i'ti, cate o parte pentru fiecare an, prin<br />
cifrele romane I, II si III.<br />
Prof Dr. Popovici.<br />
tama de<br />
Partea teoreticjl<br />
Cristalografia. Generalitatl. Masura unghiurilor,<br />
Gonioinetre. Diverse sisteme cristalografice ; sistemele<br />
cristalografice franceze. No^iunl de simetrie. Teoria<br />
descresterelor. Principiele sistemel cristalografice a<br />
lui Bravais.<br />
Sistema cristalograficd a lui Levy. Nota^iune nomenclatura.<br />
Forme holoedrice si hemiedrice. Forme<br />
compuse. Studiul detailat al celor 7 sisteme cristaline.<br />
Formele primitive si diversele modiflcatil pe unghiuri,<br />
ai much!; formele secundare.<br />
Sistema cristalograficd a lui Nauman. Parainetri.<br />
Principiele relative la nota^iune. Studiul detailat<br />
al diverselor forme a celor 7 sisteme cristaline,<br />
aratindu-se modul lor de formare plecand de la axe ;<br />
nota^ia lor. Eela^iuni en nota^iunele dupa Levj^. Hemiforme,.<br />
tetartoforme.<br />
Sistema cristalograficd a lui Miller. Indici, zone.<br />
Relation! intre indicil fe^elor si a axelor de zona.<br />
Condit,iunl ca o fata sa faca parte din zona formata<br />
de 2 fe^e. Ecvaefia zonelor. Condi^ium ca o fa^a sa<br />
faca parte din 2 zone. Project-iunea formelor crista-
- 310 -<br />
line. Projectiune stereografica. Teoreme fundamentale.<br />
Projectiunea diverselor elemente a cristalelor.<br />
Studiul detailat al forme)or diverselor sisteme cristaline<br />
j projectiunea polilor fe^elor. Notatiunea in indici.<br />
Transformarea notaf-iunilor. Caz general, cazurl<br />
speciale.<br />
Calcide cristalografice.<br />
Mineralogia descripitivd. Clasiflcare. Elemente. Metaloizi<br />
si met ale native. Oompusil carbonulul. Compu$i<br />
binari. Fluorun, Clorurl, Bromura, loduri, Oxide,<br />
clasificarea lor. Oxide metaloidice si metalice,<br />
anhidre si hidratate. Formule de constitute. Sulfnri.<br />
Considera|ii asupra constitute! lor. Sulfur! metaloidice<br />
si metalice. Formule de constitute. Seleniuri.<br />
Teluriuri. Arseniuri. Antiinoniuri. Sdniri metalice.<br />
Sulfoserl. Sulfo-arseniti-antimonrJ;i etc. Considera^iuni<br />
asupra constitu^iel lor. Sulfa^I, clasiflcare, formule<br />
de constitute. Selenia^I, Telura^i, Borap formule de<br />
constitute. Carbonari, clasiflcare, formule de constitut-ie.<br />
Silica^l, considera^iuni asupra constitute! lor.<br />
Clasiftcare. Ortotelicati, metasilica^I : neutri, acizl si<br />
bazici. Silica^I cu apa de cristalizare. Silica^! mixti.<br />
Formule de constitute. Azotati, Fostafi : Constitu^ia<br />
si Clasiticarea lor. Arsenia^i, Antimoniati, Vanada^l,<br />
Tantola^i. Nioba|l. Molibdap.<br />
rctrografte. Obiectul ei. Roc!, clasificarea lor.<br />
Rod eruptive metamorfice; Stratificate. Mineralele ce<br />
compun rocele, studiul proprieta^ilor lor optice in lumina<br />
polarizata paralela sail convergenta. Mijloacele<br />
— 311<br />
de a le pute recunoaste si diferen|ia. Caracterele deduse<br />
din observatii microscopice. Structura zonara,<br />
incluziuni, microlite etc. Roa : eruptive, clasificare: Bod<br />
granitoide: Granit, Sinit, Diorit, etc. Constitu^ia lor,<br />
varietati; Gisimente, rela^iuni geologice. Rod trahitoide<br />
: Pori'ir, trahit, Quidazitu, nielaflr, Bazalt etc.<br />
Constitute, varietati, gisimente, relat-iuni geologice.<br />
Rod metamorfice Gneis, Scisturi etc. Rod hedimentare,<br />
Calcar, Argile etc.<br />
Partea practical.<br />
Analiza ininerafelor la suftaiu. Instrumente, Constitutia<br />
flacarei. Foe de oxidare, foe de reducere.<br />
lieactivi, uzul lor. Reactiuni caracteristice prin care<br />
se pot recunoaste diverse minerals. Goniometrie, Masura<br />
cu Goniometrul de reflexie a unghiurilor cristalelor.<br />
Aplicatii la calcule cristalograflce.<br />
Studiul practic al formelor cristaline m paralel CM<br />
studiul teoretic. Aplicatiuni la made.<br />
Studiul practic in muzeu al mineralelor in paralel<br />
cu studiul teoretic. Determinarea lor mai ales dupa<br />
caracterele esterioare : forma; culoare, stralucire etc.<br />
Preparafiuni microscopice pentru studiul rocilor.<br />
Instrumente de preparatie si de observatie. Microscope<br />
polarizatoare. Studiul in paralel: macrascopie<br />
si microscopic al principalelor roc!; mijloacele de recurioastere<br />
a elementelor si determinarea rocelor numai<br />
dupa observa^ia microscopica.<br />
Profesoi'j V. C. Bufureanu.
A. Cliimie gonerala.<br />
Legile numerice ale combina^iunilor chiraice.<br />
Ipotesa atomilor: Dalton, Avagadro, Ampere.<br />
Gazuri. Proprietafi generale.<br />
Teoria cinetica a gazurilor.<br />
Caldure specifice. Rela^iune intre caldurele specifice<br />
sub presinne si sub volura constant.<br />
Licide. Continuitate intre starea gazoasa si licida.<br />
Temperatura si presiune critica.<br />
Disolu|iune. Dialisa.<br />
Disolupuni diluate. Presiune osmotica. Teoria lui<br />
Van 'T Hoff.<br />
Tensiunea vaporilor disolotinnilor diluate; aplicare<br />
la determinarea ponderilor maleculare.<br />
Congelatiunea disolu|;iunilor diluate; cryoscopie :<br />
Raoult.<br />
Solide. ProprietatI generale.<br />
Isomorfism.<br />
Valen|,a elementelor.<br />
Volume moleculare.<br />
Legea periodicita|;ii elementelor.<br />
Termochimie : Metode experimentale. Legi generale.<br />
• O 1 O<br />
Electro chimie. Teoria ionilor.<br />
Photo chimie.<br />
Meeanica chimicd. Acjiunea masselor: Guldberg si Waage.<br />
Vite^a reac^iunilor.<br />
H. Mutaloide.<br />
Hidrogen.<br />
Chlor; Brom: lod: fluor. Combina|iunl cu hidrogenul.<br />
Osigen. Ozona. Apa. Biosid de hidrogen.<br />
Combina^iunile clilorului; bromulul si iodulul cu<br />
oxigenul.<br />
Sulfure. Combina|;iuni cu hidrogenul ^i cu ceilal|;i<br />
metaloidi monovalen^i.<br />
Combina^iunile sulfurelul cu oxigenul.<br />
Seleniu si telur. Combina|iuni cu metaloidi monovalen^i<br />
si cu oxigenul.<br />
Azot.<br />
Argon.<br />
Aer atmosferic.<br />
Amoniac. Hidrox3 r lamina. Acid azothidric.<br />
Combina|iunile azotului cu clorul, bromul si iodul.<br />
Combina^iunile azotului cu oxigenul. Apa regala.<br />
Phosphor.<br />
Combinatiunile phosphorului cu metaloidii monovalen^i.<br />
Combinatiunile phosphorulu! cu oxigenul.<br />
Arsenic. Combina^iuni cu metaloidii monovalen^i.<br />
Corabina^iuni cu oxigenul si cu sulfurele.<br />
Stibiu. Combina^iuni cu metaloidii moiiovalenp,
Combinafium cu oxigenul si cu sulfurele. Combinatiuni<br />
salixe.<br />
Bismut. OombinatiunI cu metaloidii monovalentl.<br />
Combinatiuni cu oxigenul si cu sulfurele. Combinatiuni<br />
saline.<br />
Vanadiu. Principale combinatiuni.<br />
Niobiu. Tantal. Principale combinatiuni.<br />
Bor. Combinatiuni cu metaloidii monovalentl.<br />
Acid boric.<br />
Siliciu. Combinatiuni cu metaloidii monovalen^i.<br />
Acid silicic.<br />
Carbune. Carbuni naturali si artificial!. Combustibili.<br />
Conbina^inni cu metaloidii monovalentl: generalitati.<br />
Combinatiuni cu osigenul.<br />
C\ Metiilc.<br />
Potassiu. Combinatiuni halogene. Osidi. Sulfure.<br />
Carbonari. Sulfati. Sulli^i. Chlorat. Azotat. Nitrificatiune.<br />
Sodiu. Combinatiuni halogene. Osidi. Sulfure.<br />
Solfati. Hiposulfati. Carbonari. Phosphati. Borati.<br />
Lithiu. Caesiu. Rubidiu. Principale combinatiuni.<br />
Sari amoniacale.<br />
Argint. Metalurgie, Combinatiuni halogene. 0xidi.<br />
Sulfura. Sari: Azotat; sulfat.<br />
Calciu. Combinatiuni halogene. Oxid. Tencuele.<br />
Sulfure. Sari: hipochlorit ; carbonat; sulfat; phosphati.<br />
Bariu. Strontiu. Principale combinatiuni.<br />
Beriliu. Principale combinatiuni.<br />
Magnesiu. Combinatiuni halogene. Osid. Principale<br />
Sari.<br />
'<br />
- 315 -<br />
Zinc. Metalurgie. Combinatiuni halogene. Osid.<br />
Sulfura. Principale sari.<br />
Cadmiu. Principale combinatiuni.<br />
Cupru. Metalurgie. Combinatiuni halogene. Osidi.<br />
Sulfure. Sari.<br />
Mercur. Combinatiuni mercuroase. Combinatiuni<br />
mercurice.<br />
Mangan. Combinatiuni halogene. Oside. Mangana^l,<br />
manganifi. Sulfure. Sari.<br />
Chrom. Combinatiuni halogene. Oxid. Chromati.<br />
Sari.<br />
Fer. Metalurgie. Combinatiuni halogene Oxidi.<br />
Sulfure. Sari.<br />
Cobalt. Nickel. Principale combinatiuni.<br />
Aluminiu. Combinatiuni halogene. Oxid. Sulfat<br />
Alun.<br />
Galiu. Tndiu.<br />
Pamenturi rari: seriele ceriuluisi yttriului. Thoriu.<br />
Staniu. Metalurgie. Combinatiuni halogenice.<br />
Oxidi. Sulfure.<br />
/irconiu. Titan. Principale combinatiuni.<br />
Plumb. Metalurgie. Combinatiuni halogenice,<br />
Osidi. Sulfura. Sari.<br />
Germaniu.<br />
Platina. Metalurgie. Combinatiuni.<br />
Metalele care insotesc platina : paladin; iridiu ;<br />
rutheniu: asmiu ; rhodiu.<br />
Aur. Metalurgie. Combinatiuni.<br />
Thaliu.<br />
[Iran. Molybden. Tungsten.<br />
Profesor P. Poni.
Cursul de Chimie organica Seria cyclica.<br />
i.<br />
ii.<br />
in.<br />
IV.<br />
V.<br />
VI.<br />
A.<br />
Consideratiun! generale asupra combinatiunelor<br />
cyclice. Conbinaf,ium iso-(carbo) si<br />
heterocycltce.<br />
Derivatii benzenici. Caracterizare generala.<br />
Isomeria derivator benzenici.<br />
Constitutiunea benzenului :<br />
a) Identitatea atomilor de hydrogen si existenta<br />
in raport cu ori care din ei a cate<br />
dona parechi de atomi symetrici.<br />
b) Formulele lui Kelade Ladenburg. Clans.<br />
c) Lucrarile lui A. v. Baeyer. Formula<br />
centrica.<br />
d) Proprietati physicesi constitutiuiiea derivatilor<br />
benzenici.<br />
Determinarea pozitiunii substituentilor in isomerele<br />
biderivate (ortho, raeta, para), triderivate<br />
etc.<br />
Reactiuni de trecere de la conbinatiuni acyclice<br />
la deriva^i benzenici si invers.<br />
— 317<br />
i, special®.<br />
I. Clasiflcavea derivatilor benzenici.<br />
tiuni mononucleare.<br />
Combina-<br />
II. Seria hydrocarburelor benzenice.<br />
III. Hydrocarbure cu catene laterale nesaturate.<br />
IV. Gudronul de huila.<br />
V. Derivatl halogenati ai hydrocarburelor benzenice.<br />
VI. Derivafi nJodoso u<br />
si combina{,iuni de<br />
VII.<br />
Jodonium.<br />
a) Acizi sulfonici, b) Acizi sulflnici, c) Acizi<br />
thiosulfonici, d) Sulfone.<br />
VIII. a) Derivati nitric! (Nitrobenzene), b) Deriva^i<br />
nitrohalogenati.<br />
IX. Derivati nitrosici (Nitrosobenzene).<br />
X. Derivati ai Hydroxylamiriei.<br />
XL Amine cyclice (aromatice).<br />
1. a). Monoamine propriu zis benzenice:<br />
Anilina si homologii ei.<br />
b). Amine cyclo-acyclice.<br />
c). Derivati acizi ai aminelor. Anilide ale<br />
acizilor minerali si organic!. Anilide ale acizilor<br />
cyanic, cyanhydric si carbonic.<br />
d). Derivati aldehydici ai aminelor [Bazele<br />
lui Schiff],<br />
nucleu :<br />
Producte de substitntiune in<br />
e). Dirivati halogenati, f), sulforici,<br />
tric! ai aminelor.<br />
g) ni-<br />
2. Polyamine. Caracterizarea isomerelor diamine.
— 818 -<br />
XII. Combination! diazoice, isodiazoice. Consideration!<br />
asupra constitntiunii lor.<br />
XIII. Combinatiunl diazoaminice.<br />
XIV. 1) Combination! .,Azoxy''.<br />
2) Combinatiuni azoice.<br />
Products de substitutiune : Derivati oxysi<br />
aminoazoici. G-rupa colorantilor azoici.<br />
Consideratiuni generale asupra colorantilor<br />
organic! artificial!.<br />
3) Combinatiunl liydrazoice.<br />
XV. a) Hydrazine aroniatice.<br />
b) Hydrazone, Osazone, Hydrazide.<br />
XVI. Coinbinatiuni de Formazyl. Diazoimide.<br />
XVII. Derivati bydroxylati ai hydrocarburelor benzenice<br />
:<br />
1). prin substitutiune in nucleu ; Phenole in<br />
genere.<br />
a) Phenole monoatomice. Derivate ale acestora<br />
: Phenole halogenate. Nitroso,<br />
Nitrophenole, Aminophenole si Acizi phenolsulfonici.<br />
b) Phenole polyatomice.<br />
c) Phenole cu catene laterals nesaturate.<br />
2). prin substitutiune in catena laterala :<br />
Alcohole aromatice.<br />
3). prin substitutiune in nucleu si in catena :<br />
Phenole alcoholics.<br />
XVIII. 1. a) Chinone. Ortho si Parachinone. Chinhy<br />
drone.<br />
b) Producte de substitutiune ale chinonilor:<br />
— 319 —<br />
Chinone halogenate. Anilido—si Oxychinone.<br />
c) Derivati de chinonimid si diimid:<br />
Chinonoxime, Chinonanile.<br />
Coloranti chinonimidici: Indophenole si<br />
Indamine.<br />
2). Polychinone.<br />
XIX. a). Aldehyde.<br />
b). Producte de substitutiune:<br />
Aldehyde halogenate. Nitroaldehyde [Sinteza<br />
Indigoului . Aminoaldehyde.<br />
c). Aldehyde cu catene laterale'nesaturate.<br />
XX. Cetone : a) propriu zis cyclice.<br />
b) cyclo-acyclice.<br />
Stereoisomeria Aldo—si Cetoximelor.<br />
XIX. 1). Aldehyde si Cetone hydroxylate.<br />
a) Aldehyde phenolice (oxyaldehyde).<br />
b) Cetone phenolice (oxycetone).<br />
2). Thioaldehyde si Thiocetone. Stereochimie.<br />
XXII. Derivat! carboxylici ai hydrocarburelor<br />
benzenice.<br />
Acizi aromatici.<br />
Acizi phenolici si alcoholici.<br />
Profesor. Dr. Anast. Obregia.
OPT1CA<br />
Studiul analitic al unei mi^cdri dbratorii.<br />
Optica geometricd.<br />
Reflesiune. Refracfiune. Prisma. Refrac^iune<br />
prin suprafe^e plane.<br />
Lentile. Refrac^iune prin suprafe^e sferice,<br />
Dispersiune. Instrumente optice.<br />
Optica nsicd.<br />
Interference. Reflesiune si refrac|,iune.<br />
Difrac^iune.<br />
Polarisajjiune prin reflesiune si prin refrac^iune.<br />
Dubla refrac^iune.<br />
Polarisa^iune chromatica.<br />
Polarisatiune rotatorie si sacharimetrie.<br />
Pt-ofesor. I. G. Stravolca.<br />
iefi<br />
1. Introduce. Sisteme de coordonate ceresci<br />
si formule generale pentrn transforraarea lor. "2 Demonstratiune<br />
analitica a legilor miscarei diurne. 3.<br />
Depending aspectului miscarei diurne de posi^iunea<br />
geografiea a locului de observat,iune. 4. Causa mi$cdrei<br />
diurne sau miscarea de rotafiune a globului terestru.<br />
Devia^iunea orientala a corpuvilor in caderea<br />
lor de la o mare inal|ime. Pendululu lui Foucault.<br />
5. Refracfiunea atmosfericd. Calculul refrac|iunei<br />
in casulu observa^iunilor aproape de zenitu. Formula<br />
lui Laplace, pentru distance zenitale cuprinse intre<br />
0° si 74°. Efectulu refrac^iunei asupra form el discului<br />
Soarelui si al Lunei si asupra coordinatelor ecuatoriale<br />
in generalu. 6. Paralaxe. Determinarea paralaxei<br />
orizontale a unei astre. Rela^iunea intre diametrulii<br />
aparentu si paralaxa orizontala. Formula lui<br />
Delainbre pentru desvelirea in serie a paralaxei de<br />
inal|ime. Paralaxa in unghiu orariu si declina^iune<br />
in casulu forme! sferice a Pamantului.<br />
Instruments astronomice. 1. Pendula astronomica.<br />
8. Ochiana meridiana ; doue diferite modurl de instalare<br />
a acestui instrumentu de observa^iune. Calcululu<br />
diferitelor corec|,iuni relative la devia|iunea o-<br />
21
__ 322<br />
chianei de la condifiunile cernte. 9. Cerculu muralu.<br />
Calcululu corectiunilor relative la observa^iunile facute<br />
cu acestii iiistrumentu. 10. Ecuatorialulu ; ecualorialu<br />
portativu. Usulu acestui instrumental, pentru determinarea<br />
diferen|ei intre coordinated ecuatoriale ale<br />
ditoe astre. Determinarea valoarei ungliiulare a unei<br />
rota^iuni a surubului micrometricu.<br />
Studiulii Soarclui. 11. Observarea cu ochiulu<br />
golu: observarea cu ajutorulu instrunjentelor. 12. Miifcarea<br />
circulard ai>arentd. 13. Determinarea planulul<br />
eciipticei. Constela^iuni zodiacale. 14. Determinarea<br />
epocelor celor patru anotimpun. 15. Coordinate<br />
ediptice. 16. Formule pentru trecerea de la<br />
eoordinatele ecuatoriale la cele ecliptice si vice-versa.<br />
17. Precesiunea ecuinop^ilor. Nuta|iunea. 18. Miscarea<br />
elijittcd a/tarentd. Determinarea diametrulni aparentii<br />
si a repegiunei ungliiulare. Construcjiiunea orbitei<br />
solare aparente in planulu eciipticei. Principiulii<br />
arielor. 19. Veriticarea elipticitatei orbitel solare.<br />
20. Causa miscarei aparente a Soarelui, sau<br />
miscarea anuala a Pamentulul. 21. Deducerea positiunilor<br />
Pamentului in miscarea sa reala din observatiunea<br />
positiunilor Soarelui in miscarea sa anuala<br />
aparenta. 21. Teoria (jenerald a anomalidor. Anomalie<br />
media, anomalie adeverata, anomalie escentrica.<br />
Ilelatiuni intre aceste diferite anomalii. 22. Desveliri<br />
diverse. 23. Aplica^iunea anomalielor la miscarea<br />
aparenta a Soarelui. Ecuu/iunea centrului. Maximumulu<br />
seu. 24. Forma elipsel solare. Situatiunea sa<br />
in planulu eciipticei., marimea semi-axei mail. 25. Me-<br />
— 323 —<br />
sura timpului. Deliiiitiunea dilei medii. 26. Ecuatiunea<br />
timpului. 27. Anularea ecua^iunei timpului de<br />
patru ori in cursulu anului. 28. Anulu tropicii, anulu<br />
sideralu, anulu anomelisticu. 29. Relatiuni intre<br />
diua siderata si diua media; intre diua media si<br />
diua adeverata. 30. llelatium intre mesurile aceluiasu<br />
interval^ de timpii raportatu la diua siderata,<br />
diua medie sad diua adeverata. 31. A gasi oara de<br />
timpu sideralu corespundetoare la o oara de timpu<br />
mediu datii si vice-versa. A gasi oara de timpu adeveratu<br />
corespundetoare la o oara de timpu mediu<br />
si vice-versa. A gasi oara de timpu adeveratu corespundetoare<br />
la o oara de timpu sideralu. 32. Calcululii<br />
posi^iune! Soarelui pe orbita sa pentru o epoca<br />
viitoare data.<br />
Studiulu Lunoi. 33. Observarea cu ocliiulu golu.<br />
34. Despre paralaxa Lunei tinand sama de forma<br />
elipsoidala a Pamentului. 35. Corec^iunea riguroasa<br />
a paralaxei in distan^a zenitala. 36. Determinarea<br />
paralaxei orizontale a Lunei. 37. Calcululii paralaxei<br />
in longitudine si latitudine. 38. Observarea Lunei cu<br />
ajutorulu instrumentelor. Determinarea coordinatelor<br />
sale ecuatoriale. 39. Positiunea liniei nodurilor. Inclina^iunea<br />
orbitei lunare asupra eciipticei. Varia^iunea<br />
inclina|;iunei acestei orbite asupra ecuatorulul<br />
cerescu. 40. Diametrulu aparentii al Lunei: Corec|;iunea<br />
acestui diametru de efectulu paralaxei. Desvoltarea<br />
diametrului aparentu oblicu dupa poten^ile paralaxei<br />
de inal^ime. 41. Determinarea repegiunei ungliiulare<br />
a Lunei in orbita sa. Forma acestei orbite.
— 324 —<br />
Longitudinea perigeului lunariu. 42. Revolu0une<br />
tropica; revolu^iune siderala; revolutiune sinodica.<br />
43. Variafiunea elementelor miscarel eliptice lunare ;<br />
44. Calcululu positiunei Lunei pentru o epoca data.<br />
45. Inecualita^ile periodice principale ale miscarel Lunei<br />
: Evecfiunea, varia^iunea, Ecua|,iunea anuala. 46.<br />
Explicafiunea faselor. Calcululu epocelor in care se producu.<br />
47. Rotajiiunea Lunei. Librajiunea in longitudine,<br />
Libra|iunea in latitndine,Libra(ianeamdiurnasau paralactica.<br />
48. Inaltfmea muntilor lunei. 49. Calcululu eelipselor<br />
de Luna si de soare. 50. Studiulil mifcdrei planetelor.<br />
Detenninarea longitudinal heliocentrice a nodurilor<br />
unei planete. Detenninarea inclinatiune! planului unel<br />
orbite planetare asupra eclipticei. 51. Detenninarea<br />
positiunei unei planete in planulu miscarel sale.<br />
52. Determinarea elementelor miscarel eliptice a unei<br />
planete. Calcnlulu coordinatelor heliocentrice.<br />
Deducerea coordinatelor geocentrice a miscarel unei<br />
planete din coordinated sale heliocentrice. 53. Aberafiunea<br />
luminei. Calcululu abera^innei in longitudine<br />
si in latitudine. Elipsa miscarel aparute a stelelor<br />
datorite abera^innei.<br />
Geodesic. 1. Introducere. 2. Efectulu erorilor<br />
comise in mfisurarea unghiurilor asupra marimei laturilor<br />
unei triunghiula^iuni. 3. Efectulu erorei unei laturl<br />
sau base a triunghiula^iunel asupra celorlalte<br />
laturi. 4. Semnale geodesice. Heliotropulu lu! Gauss.<br />
Condtyiunile de esaminatu la instalarea unui semnalu.<br />
5. Masuratoarea basei. 6. Corect-iunea temperature!,<br />
Reducerea la orizonulu uneia din estremita^ile basei,<br />
I<br />
1<br />
- 325 —<br />
Reducerea la nivelulu mediii alu mare!. Reducerea unei<br />
base frante la o basa drepliniara. 7. Teoreina lui<br />
Leijendrc. 8. Mesura unghiurilor. Cerculu repetitoriu.<br />
Teodolitulu. 9. Metoada repetitiunei. Metoada reitera^iunei.<br />
10. Reducerea la orizonu. Corecfiunea excentricitatel<br />
lunetei inferioare in mesura unghiurilor<br />
cu cerculu repetitoriu. Reducerea la centrulu sta^iunei.<br />
Reducerea la verfulu semnalelor. 11. Corec^iunea<br />
escesului sfericu. 12. Aplica^iuni la esemple numerice.<br />
13. Calcululu triunghiurilor. Triunghiuri provisoril<br />
; triunghiuri definitive. 14. Formule relative<br />
la elipsoidulu de revolu^iune. 15. Teorema. Normala<br />
mare intr'unu punctu al elipsei generatoare este rada<br />
de curbura, in acestu punctu, al unei sec^iuni normale<br />
a clipsoidului, facuta perpendiculariu la meridianu.<br />
16. Calcululu coordinalelor geogratice ale verfurilor<br />
triunghiulatiunei si al azimuturilor diferitelor sale laturi.<br />
17. Calcululu diferintelor de nivelu ale sta|iunelor<br />
geodesice. Determinarea altitudinei unui punctn<br />
sau a inal^imel sale deasupra nivelului mediu al inarei.<br />
18. Nivelmentu barometricil. Formula lui Laplace.<br />
Formula lui Babinet. 19. Figura Pamintului.<br />
Calcululu lui Hityghens. 20. Deducerea elementelor<br />
sferoidului pamentescu din mesuratoarea arcurilor de<br />
meridianu.<br />
Determinarea posifiunilor ffeograflce priii observafiuni<br />
astronomice.<br />
21. Recapitularea formulelor relative la conversiunea<br />
timpului. 22. Determinarea oarei, prin observa^iuni<br />
meridiene; prin observatiunea inalfimei u-
— 326 —<br />
nei astre deasupra orizonului. 23. Determinarea oarei<br />
sau starel unei penclule sau unui chronometru, in<br />
privirea timpului esactu dupa care este regulativ, prin<br />
raetoada inftlfimelor corespundetoare. Calcululu Ecuaf.iuni<br />
indlfimelor corespundetoare. Corec^iunea unghiului<br />
orariu de efectulu erorei in distan^a zenitala sau<br />
in latitudine geografica. 24. Determinarea latitudinei<br />
pi'in observafluni meridiene. 25. Usulu Sextantelui<br />
in detenninarea latitudinei unui punctu pe marea.<br />
26. Determinarea latitudinei prin observation! circummeridiene.<br />
27. Determinarea latitudinei prin observa^iuni<br />
in primulu verticalu ; prin observatiunl azimutale<br />
relative la o circumpolara. 28. Determinarea<br />
azimutuliu unui semnalu geodesicii. 29. Determinarea<br />
kmgitudinei. Metoada Chronometrelor. Metoada semnalelor<br />
instantanee. Metoada distan^elor lunare. Cdrti<br />
you Hdrfi yeogmfice. 30. Constructiunea unui planisferu<br />
in proec'tiunea ortograflca, in proec|iune stereografica<br />
sau perspectiva. 31. Construcfiunea unui planisferu<br />
in proecfiune omalograficd. 32. Constructiunea<br />
hai'tilor particulare prin metoada desvelire! conice ordinare.<br />
33. Desvelii'ea lui Flainsteed. Desvelirea franceza.<br />
Prof. N. GULIANU.<br />
FACULTATEA DE MEDICINA<br />
Cliiiica uiedicala.<br />
Lncrarile Laboratorului clinicei medicale : Examine<br />
microseopif'e, baeteriologice §i spectroscopice, analyse<br />
de urina, dozaren zahanilui a nreei si a al/ntminei<br />
din urind: analiza suculiti gastric, luarea pnlsidui<br />
cu sphignoyrct/, mdsurarea tenziunei arteriale, mdsurarea<br />
capacitdtei respiratorice, inrefjistrdri, etc.. larin-<br />
goscopie, etc.<br />
Profesor si Director, Dr. RUSS.
IABORATORIUI DE FIS10LOGIE.<br />
Funcfiuriile vegetative<br />
LUCRARILE PRACTICE.<br />
20 Noetnbre 1896. S'a demonstrat sub microscop<br />
granulele de amil la cartofa. S'a demonstrat ca<br />
amilul este insolubil in apa, ca e compus din eritrogranulosa,<br />
granulosa si celulosa, si cum aceste principii<br />
se comporta cu solu^ia de iod metalic in apa.<br />
S'a aratat apoi cum s6 capata cleiul de amil prin ferbere<br />
si trecerea amilulul in presen^a unui acid (acidul<br />
azotic) in amil solubil, eritrodextrina, achrodextrina<br />
si glicosa.<br />
Noembrie 22. Probele lui Trommer si a lui Bottger<br />
pentru cercetarea glicosei. Trommer : glicosa-f-<br />
KOH-j-snlfatul de cupru, da la ferbere un precipitat<br />
galban-oxyhidratul de cupru: mai la urma, daca precipitatul<br />
se ferbe mai mult, devine ro?—oxydul de<br />
cupru. Bottger: glicosa-|-KOH-[-magist, bismuth, prin<br />
ferbere amestecul s6 inegreste depunendu-se la fundul<br />
eprubete! bismutul metalic. Contra-proba cu o sare<br />
de plumb spre a se vedea daca u'a fost cumva sulfura<br />
de bismuth.<br />
— 329 —<br />
Intervertirea zacharului de sfecla prin acidul<br />
chlorhidric si repetarea probelor de mai sus cu levulosa<br />
si glicosa.<br />
Decembn'e 4. S'a demonstrat cu ajutoriul polarimetrului<br />
dextrosa si levulosa, precum si determinarea<br />
ei cantitativa cu ajutorul acestui aparat. S'a<br />
demonstrat sub microscop perispermul si endospermul<br />
la grauntele de popusoiu, granulele de amil la popusoiu<br />
si graii.<br />
Decembre 11. Propieta^ile chimice ale substantelor<br />
albuminoide : 1) proba cu acidul nitric : 2) proba<br />
cu acidul chlorhidric. 3) proba Biuret, 4) cu acidul<br />
sulfuric si zachar, 5) cu acidul acetic si ferocianura<br />
de potasiu si 6) proba cu alcool.<br />
Decembrie 13. 7) Proba cu reactivul lui Millon,<br />
precipitat ros caramidiu s'a manifestat dupa incaldire ;<br />
8) proba cu solute 5°/0 phenol ne da un precipitat,<br />
pe care'l capatam de asemenea cu 9) acidul phenic ;<br />
10) acidul tannic, 11) solu^iune concentrata de iod;<br />
12) cu asaprol precipitatul devine mai pronun^at daca<br />
i se adaoga un acid, 13) Albuminatul de potasiu a lui<br />
Lieberkiihn este solubil, proprietatile lui nu sa precipita<br />
de cat nnmai cu acidi, asaprolul nu are nici o<br />
influenza afara numai daca i sa adaoga un acid<br />
oare-care.<br />
Decembrie 20. Reacjiunile substan^elor albuminoide<br />
la gluten. Demonstrarea cu ajutorul polarimetrului<br />
presen^a substan^elor albuminoide intr'un licid<br />
oare-care.<br />
1897 lanuarie 10. Laptele de vaca este o emul-
— 330 —<br />
siune in care sunt suspendate globule de grasime (unt)<br />
inconjurate de membrana haptogena. Demonstrafiunl<br />
cu ajutorul microscopului. Apa din lapte confine in<br />
disolivfie caseina-albumina de natriu precipitabila prin<br />
acidi si fermentul chiag. Precipitatul se disolva indata<br />
ce sa neutralisada vehicolul in care sa alia suspendat.<br />
Apa din lapte mai confine in disolu^ie sarurl mai<br />
cu sema fosfate si lactosa. S'au preparat acestea din<br />
iiltrat. Dernonstrarea galactometrului. S'a aratat ca<br />
acest aparat nu poate se indice deslusiri de cit numai<br />
daca laptele este ecremat sau amestecat cu apa. S'a<br />
demonstrat ca un lapte amestecat cu 50°/() apa si faina<br />
de grau poate sa arate gradele nonnale de la galactometru<br />
si ca frauda sa poate decela nmnal pe calea<br />
chimica, reacfiunea cu solufia de iod, si, prin cercetarea<br />
microscopical demonstrarea granulelor de arail.<br />
lannarie 15. S'a preparat lactosa din zacharul<br />
de lapte supunendu-se la evaporate pana la o consisten^a<br />
sirupoasa si apoi s'a pvecipitat lactosa prin<br />
tratarea cu alcool absolut. S'a filtrat, precipitatul a<br />
fost disolvit cu apa si in urma filtratul sa tratat cu<br />
alcool lasindu-se ca sa se recristaliaede lactosa.<br />
lanuarie 22. Projectiuni relativ la structura din-<br />
\\\o\- cu preparate microscopice.<br />
Licidul bucal. Este filant fiindca confine mucina,<br />
are o reactiune alcalina sau neutra in starea normala.<br />
S'a precipitat mucina cu acid acetic. Sa demonstrat<br />
present-a rhodonatulul de potasiu cu perclorura de fer,<br />
dand o coloare rosie ca sangele. S'a facut diagnos-<br />
— 331 —<br />
ticul deferential intre-acetatul de sodiii si potasiu si<br />
rhodonatul de potasiu. Coloarea acetatelor cu perclorura<br />
de fer este permanenta, acea a rhodonatului<br />
de potassiu dispare dupe un timp oare-care. S'a acidulat<br />
saliva cu acid fosforic si in urma s'a tratat cu<br />
apa de var. S'a produs fosfatul de calciu precipitandu-se<br />
si atragend dupa el ptyalina. Precipetatul<br />
s'a tratat cu apa destilata si s'a iiltrat din nou; in<br />
filtrat a trecut ptyalina solubita in apa, din care apoi<br />
s'a precipitat prin alcool absolut.<br />
lanuarie 24. S'a amestecat solatia de ptyalina<br />
G"II U 'O J si s'a dovedit prin solutia de iod cat de repede<br />
se transforma in glicosa; probele glicosei bazate pe<br />
proprieta^ile ei reductoare. La temperatura de 35"c.<br />
aceasta transformare e mai repede, daca insa sa ridica<br />
temperatura solu^iei de ptyalina dincolo de 45°c,<br />
ac^iunea el dispare. S'a demonstrat ca proprieta^ele<br />
lactosel in ceia ce concerne reducfiunea sunt identice<br />
cu acele ale glicosel; si reactiunele sau facut cu lactosa<br />
preparata in laboratoriii.<br />
lanuarie 21. Proprietatile grasimelor intrebuin-<br />
^ate in alimentatiunea noastra: 1) pateaza hartia si<br />
o fac transparenta; curate liind, aii o reactiune neutra<br />
care insa deviue acida, cand sunt rancede: aii<br />
proprietate oi'ganoleptica, au o pondere specilica mai<br />
mica de cat a apei. 2) S'a demonstrat ca sint insolubile<br />
in apa, alcool rece ; solubile insa in ether, alcool<br />
ferbinte, sulfnra de carbune, benzol. 3) Grasimele<br />
disolva fosforul, sulfurele ; 4) cu acidul sulfuric<br />
concentrat capata o coloare rosie inchisa; 5) cu po-
— 332 —<br />
tassin, sodiu si plumb sa format sarurile acidilor grasi<br />
si annme : oleatul, palmitatul si stearatul de potassiu<br />
si sodiu (sopunuri) solubile in apa si emplastrele (sarurile<br />
de plumb a numi^ilor acidi) nesolubile. 6) S'a<br />
pus in eviden^a glycerina si s'a demonstrat acroleina.<br />
7) S'a aruncat intr'un vas cu apa mici fragraente de<br />
camfora, care au incepnt a s
— 334 —<br />
bine stroma si nucleu. S'a demonstrat hematinometrul<br />
lui Fleischl.<br />
Martie 21. Numerarea globulelor de sange en<br />
ajutoriul aparatului lui Toma-Zeiss. Prepararea cristalelor<br />
de chlorhemina (Teichman).<br />
Martie 25. Demonstrarea fibrelor musculare striate<br />
la gandacul de apa; la broasca, muschiul gastrocnemian<br />
si muscliiu cordului.<br />
Apr Hie 30. Inregistrarea batailor inimei cu ajutornl<br />
cardiografnlui Marey, la epurasul de casa.<br />
Mai 7. Inregistrarea contrac^iunei auricolelor si<br />
ventriculnlui la inima de la broasca. Experience lui<br />
Staniiius in privin^a centrelor intrinseci ai inimei.<br />
Acfiunea inhibitrice a nervulni pneumogastric demonstrata<br />
la inima broasteT. S'a demonstrat ca aceasta<br />
ac|,iune este datorita spinalulm. Incetarea contractiunelor<br />
cardiace si tixarea in posi^innea de diastola piin<br />
excitarea cu un cnrent electric a stomacbulul §i a intestinelor.<br />
Escitarea nervului sciatic la broasea n'a<br />
provocat oprirea cordului in diastola. Uciderea inimei<br />
cu nmscarina. La inceput contrac^iunile cardiace<br />
stint accelerate si curand inceteaza cu total.<br />
Mai 23. S'a demonstrat cum sa contract! laba<br />
galvanoscopica de la broasea daca se aplica pe inima<br />
canelui. Aceiasi laba galvanoscopica s'a pus in contact<br />
cu inima unui epuras de casa, caruia i s'a deschis<br />
cusca toracica si s'a intrefinut via^a prin respira^ia<br />
artificiala. S'a observat contractiuni inmusclui<br />
label sincronice eu sistola si numai o singura contractiune<br />
la fie-eare sistola.<br />
— 335 —<br />
S'a demonstrat eircula^iunea capilara in laba de<br />
broasea. S'a demonstrat de asemenea fenomenul diapedesei<br />
in timpul inflama^iunei.<br />
Mai 28. Experien|a cu dispositivul lui Frangois-<br />
Frank pentru inscrip|iunea simultana a miscarilor in<br />
ventricole si auricole la un cane de talie mica, caruia<br />
i s'a fa cut tracheotomia si s'a intretinut via|;a<br />
prin respirafia artificiala in tot, timpul cat au fost aplicate<br />
cele patru tobe direct pe inima. fiind cusca toracica<br />
deschisa.<br />
Afara de aceste lucrari cu scop pur didactic, se<br />
fac cercetari care la timp se dau publicita|;ei.<br />
Profesor, Dr. G. SOCOB.
CURS DE HYGIENA<br />
Ilif/iena gcneraiCi<br />
DESPRE IMBRACAMINTE.<br />
Scopul imbrdcdmintei; rolul imbracamintei in diversele<br />
circumstance : temperatura, umezeala, acrarea<br />
si electricitatea.<br />
Despre materiile textile • caractere phisice si microscopice,<br />
vapsirea stofeler, accidente.<br />
Despre forma si addptarea imbracamintei; diversele<br />
piese care servesc la imbracaminte dupe profesiune<br />
si sees.<br />
Despre incdlfdminte si alte piese protectore manelor<br />
si piciorelor.<br />
Despre difetite piese de protec^iune de provenien^a<br />
metalica.<br />
Despre vestmintele nocturne si patul de dormit.<br />
Despre vestminte din punctul de videre al transmisiunei<br />
germenelor morbizi, ingrijiri hygienice.<br />
Despre diversele systeme de desinfectare agen^i<br />
chimici, agen^i physici (caldura umeda si saca).<br />
DESPRE BAl SI INGRIJIRi DE CURA-<br />
TENIA CORPULUI.<br />
Istoricul bailor in antichitate.<br />
Baile la diferite grade de temperatura, bai de<br />
etuva saca si vapori, consecinte sanitare si diverse<br />
accidente.<br />
Ingrijiri speciale concernand diversele regiuni ale<br />
corpului.<br />
DESPRE ALIMENTE.<br />
Denni^iunea dupe mai mul^i autori.<br />
Alimentul studiat din punctul de videre phisiologic.<br />
Despre cantitatea de principii alimentare necesare<br />
a repara pierderile ce incearca economia omeneasca<br />
in timp de 24 ore, dupe sees, varsta, starea<br />
de repaus si de Incru.<br />
Despre experientele phisiologice in cea ce priveste<br />
constitutiunea regimului alimentar, alegerea si<br />
combina|,iunea substan|;elor alimentare in regim.<br />
Despre rapiditatea alimentelor.<br />
Despre substan^ele alimentare in particular.<br />
Substantele alimentare in particular de provenien^a<br />
animala. Carnurile in general, composi^ia chimica<br />
a carnei. Caractei'ele carnei sanatose, examenul<br />
animalului iiind inca in via^fi, expertisa carnei taiete.<br />
Valoarea alimentara a carnei dupe calita^i si categorii.<br />
Despre carnea dubioasa, nesanatoasa, virulenta si<br />
carne infectata de parazi^i transmisibili omului.<br />
Despre carnurile escep|,ionale : viscere, parencliine,<br />
singe, oase si cartelage.
— 338 —<br />
Despre carnea de lues : vanat patrupede si pasari,<br />
pesce, molusce si crustaeee.<br />
Despre cazurile de otraviri observate in urma<br />
ingestmnei pestelor si moluscelor.<br />
Despre carnnrile usitate in unele circumstance :<br />
(carne zisa de hasard) carne de cal, de cane, de mata,<br />
de carnasiere, reptile etc.<br />
Despre Lapte.<br />
Kolul phisiologic al laptelni. Caracterele phyisice,<br />
clinice si microscopice ale laptelui. Composifia laptelui<br />
la diversele specie de animale.<br />
Despre falsificarile si expertisa laptelui.<br />
Despre diversele preparate derivate din lapte :<br />
smantana, branza, zer, cnmis, unt. Falsificarea si expertisa<br />
untulni.<br />
Despre Oue.<br />
Coinpositia ouelor, valorea lor nutritiva, mijloce<br />
de a distinge onele prospete de cele vechi.<br />
Despre grasimi animale.<br />
Falsificari s,i expertise.<br />
Alimente extrase din regnul vegetal.<br />
Cereale, legume lierbacee, grane leguminose, tubercule<br />
si fructe.<br />
Caracterele physice ale diverselor cereale, compositia<br />
chimica.<br />
Fainele, expertisa si falsiticarea fainelor, cercetari<br />
chimice si microscopice.<br />
— 339 —<br />
Despre pane si mamaliga, composi^ia chimica expertise.<br />
Despre bauturi alimentare.<br />
Ceai, cafe, cacao; ciocolata. Efectele phisiologice,<br />
falsificari, expertise.<br />
Despre bolele provenite in unele circumstance din<br />
alimentatia cu vegetale, pelagra si ergotismu, ear din<br />
lipsa de vegetale prospete scorbutu.<br />
Despre grasimile vegetale comestibile. Falsiticari,<br />
amestecuri, expertise.<br />
Despre condimente. Kolul condimentului, diverse<br />
specie de condimente. Falsificari, expertise.<br />
Despre diversele preparatii alimentare : bucataria<br />
si ustensilele de bucatarie.<br />
Conserve alimentare si preparate portative.<br />
Scopul conservelor si a preparatelor alimentare<br />
portative. Diversele moduri de conservare ale alimentelor<br />
de provenienta animala si vegetala. Otraviri<br />
metalice in conserve, provenite atat din coloratiunea<br />
artiticiala cat si din cutiile metalice in care sunt inchise<br />
precum si din diferitele invelisuri.<br />
Despre bombone si alte preparate de conflserie.<br />
ColoraCiunea bornbonelor cu culori permise si ne permise,<br />
accidente.<br />
Despre alimentaCiunea escesiva si insuficienta, resultatul<br />
final accidente si bole.<br />
DESPRE BEUTURI.<br />
Rolul pliisiologic al beuturilor in general.<br />
Apa de bent, provenienCa, cercetari physice, com-
— 340 -<br />
posi^ia chimica, analisa cantitativa si calitativa "a<br />
substan^elor in suspensiune si disolu^iune in apa.<br />
Cercetari microscopice.<br />
Incercari de corectare a apelor impotabile.<br />
Despre apele de masa gazose, naturale si artificiale.<br />
Alcool §i beuturi alcoolice.<br />
Actiunea. phisiologica a alcoolului. Valorea alimentara<br />
a alcoolului.<br />
Despre liquoruri propriu zise.<br />
Puterea toxica a alcoolului.<br />
Falsificarea si expertisa rachiurilor si liquorilor.<br />
Usajul si abusul cu alcool, consecin^e sanitare ;<br />
accidente.<br />
Profilaxia.<br />
Despre Vin.<br />
Fabricarea, coinposi^ia vinului, dosarea substant^alor<br />
con^inute in vin. Bolele vinurilor si corectivele<br />
intrebuintate in scop bun.<br />
Falsiflcari diverse, culori artificiale, accidente,<br />
expertisa.<br />
Despre Bere.<br />
Fabrica^iunea, composi^ia, dosarea substan|,elor<br />
confinute in bere. Altera^iune spontanee a berei, corective.<br />
Falsiflcarea bei'ei prin intrebuinfarea de alta subde<br />
cat maltul de orz si altor substan^a cate<br />
odata toxice, care inlocuiesc hemeiul.<br />
— 341 —<br />
DESPRE EXERCISE SI REPAUS.<br />
Phenomenele eleraentare ale miscarilor. Phenomene<br />
locale si generale. Influenza sanitara a exercitiului<br />
moderat. Despre diverse moduli de exerci^ii.<br />
Despre gimnastica metodica.<br />
Despre somn.<br />
Hygiena<br />
Antr apologia, Origina omului. Omul pre-istoric.<br />
Rasele fosile din occidentul Europe!.<br />
Disvoltarea civilisa^iei.<br />
Despre rasele existente actualminte pe suprafa^a<br />
globului.<br />
Grupa etnicd Etnologia la Roman!, rasa fundamentals<br />
: aptitudinea etnica a poporului roman.<br />
Demogra phia si statistica demographica.<br />
Grupa in tan til ft<br />
Hygiena copilariei, studiul diverselor grupuri :<br />
Noul ndscut ; hygiena noului nascut prima copilarie,<br />
diversele moduri de alaptare, hygiena prime! copilarii.<br />
Copii asista^i.<br />
Leaganele turnante.<br />
Gresele.<br />
A dona copildrie, ingrijiri de hygiena generala<br />
si speciala. Gradina Froebeliana.<br />
Profesor, Dr. Rojnitz.
CURSUL DE HISTOLOGIE<br />
In trhnestrul I-iu<br />
Introducere, definit,iunea si istoricul histologiei,<br />
Celula in repaus (morfologia celulei) si in miscare<br />
(biologia celulei); organisafiunea cdulelor in fesuturi,<br />
cu considerafiuni asupra diviziumi travaliului $i a di-<br />
/ererifiarei lor; {esutele simple si anume, limfa, sdngele,<br />
•fesutele conjunctivah, cartilaginos,— oso.s,— epiielial,—<br />
muscular si nervos.<br />
In triniestrul Il-le.<br />
Desvoltarea diferiielor fesuturi din ovul (Embrio<br />
si Histogenia); anatomia microscopicd a diferitelor sisteme<br />
si organe, precum si desvoltarea lor in embrion<br />
(organogenia). Lucrari practice, de trei ori pe septemdnd<br />
cute 2 oare.<br />
Profesor Dr. G. PU^CARIU.<br />
Cursul de anatomie Patologica<br />
Boalele de ficat. Boalele sangelui, a encephalulul<br />
si ale meningelor.<br />
Profesoi; Dr. V. Negel.<br />
Cursul de Anatomie Descriptiva<br />
Osteologiea si Avtrologiea, Myologiea si splancnologiea.<br />
Conference cu elevii anului I-iu si al II-lea.<br />
Lucrari practice de disec^ie.<br />
Profesor, Dr. Peride.
Cursul de Patologie si Terapeutica generala,<br />
Principii $i definifium. Cormderatii generale. Importanfa<br />
Patologiei $i Terapiei generale : relatiile<br />
lor en celelalte ramuri ale medicinei.<br />
Partea I Etiologia.<br />
a) Gauze intrinsece. Ereditatea, constitu^ia, temperamentul,<br />
diateze, predispositil, idiosincrazie, receptivitate,<br />
si imunitate, obicinuinta morbida. Etatea,<br />
sexul, oboseala fisica si intelectuala.<br />
b) Gauze extrmsece. Caldura, frigul, himina, electricitatea,<br />
sunetul, presiunea, atmosfera, solul.<br />
Como^iunea, compresiunea, trauinatismele, aerul,<br />
apa, alimentele.<br />
Agen^ii caustic!, otravuri, vaccinuvi.<br />
Animalele parasite: insecte, acarieni, vernii intestinal<br />
i, protozoan.<br />
Vegetalele parasite : Ciuperci infectioase.<br />
Bacterii infectioase §i boalele ce produc.<br />
c). Gauze patologice.<br />
Parlea II Processcle morbitle.<br />
a) De ordin circulator; hiperemie, mflaniajle,<br />
emoragie, hidropizie, anemic locala, tromboza si embolie.<br />
— 345 —<br />
b) De ordin nutritiv : mortifica^ia, atrofla, degenerescenta,<br />
concre|iunl, tulburari de pigmentare. Procese<br />
de regenerate, hipertrofil, tumor!.<br />
Partea III Semiologla.<br />
Tulburari in func4iunile aparatulul circulatoru,<br />
cordul, artere, capilare si vene. Tulburari in functiunile<br />
aparatului de respira^ie, digestiv, ale ficatului,<br />
pancreasului, rinichilor pelei. de reproduc^iune a barbatului<br />
si a femeei. Tulburari in func^iile de inervatiune.<br />
Sindromele : Febra si Collapsus algid.<br />
Partea IV Nossografle.<br />
Istoria si Filosofia medicinei. Boala si afec^ia.<br />
Classificarea boalelor, evolutia lor. Teorii §i doctrine<br />
in medicina. Convalescenta boalelor. Moartea.<br />
Partea V Arta medicala.<br />
Diagnostic. Pronostic, Profllaxie si Terapeutica<br />
generala. Clasiflcarea medicamentelor si a medica^iunelor;<br />
indicatiuni terapeutice, causele, lesionale ?i sirnptomatice.<br />
Profesor, Dr. THIRON.
Cursul de ledicina-Legala,<br />
Generalitdpi. Secretul profesional, Eesponsabilitatea<br />
medicald, Atentdrile la bunele moraviiri, Intoxicapiele<br />
•yi rdniri $i loviri.<br />
Explicatiuni asupra diferitelor articole din codul<br />
Civil si Codul Penal care se raporta la cestiunele de<br />
mai sus.<br />
Profesor, Dr. G. BOGDAN.<br />
Gllirurgia Operatoare<br />
Introduce.—Ce in^elegem prin chirurgie.—Importanta<br />
ei in trecut si acum.—-Cum se facea si era considerata<br />
in cea mai departata antichitate si cum treptat<br />
a ajuns ca astazi sa nu ramina nici un organ si<br />
nici o regiune neexplorata de chirurgi.<br />
CAP. I.<br />
Despre incisiuni. Despre citrsdturi, aratinduse<br />
practic diferitele cursaturi cu indicarea diferitelor aplicatiunl.<br />
CAP. II.<br />
Despre legdturi de arterii m yenere.— Ce se numesc<br />
arterii si vene.—Cind si cum s'a facut legatura<br />
vaselor in trecut si cum se fac acum.—Diferen^a anatomica<br />
intre arterii, vene si nervi in stare proaspata<br />
si neproaspata, prin vedere si pipaire.<br />
Legatura arteriilor m parte a fiecdreia in diverse<br />
regiunl.<br />
CAP. III.<br />
Despre amputafii m genere.—Ce se numeste amputa^ie.<br />
—Cum se impart.—Cum se faceau in vechime<br />
si cum acuma.—Ce se numeste metod si ce procedeu.—Prin<br />
cite metoade se efectuiaza acum am-<br />
.— -Ce este o amputate osteoplasticd. Amputa-
348<br />
in parte in diverse regiuni, executate cu diferite<br />
metoade si procedee.<br />
CAP. IV.<br />
Resecfiile m genere. — Ce se numeste o resec^ie si<br />
care este scopul si rezultatal acestor opera Jinni, fata<br />
de amputa^iile, cu deosebire de cele clasice.<br />
Resecjil in parte, facute in diferite regiuni.<br />
CAP. V.<br />
*) Operafii speciale. — Laringo-traseotomiile. Anatomia<br />
topograflca a regiunei abdominale si impartirea<br />
ei din punct de vedere chirurgical. — Talia ipogastrica<br />
si motivele anatomo-chirurgicale spre a o preferi<br />
taliei perineale.<br />
Profesor, Dr. Z. Samflrcscu Ajutoare extfaordinare pentru studeoti fara mijloace,<br />
*) In serviciulu d-lui Doctoru Bottez la Spitalulii St. Spiridon,<br />
dl. Doctor P. Bottezatii a faeutu pentru Studentii facultiitei de medicina<br />
unu cars liber de chirurgie, tratandu intr'unu numeru de 52<br />
lecfiuni o importanta serie de chestiuni de chirurgie.
•<br />
In afara de scoala normala superioara unde in<br />
specialu tinerii bacalaureafi cari se destina la cariera<br />
profesorala a inva$amentului secundariu si superioru,<br />
gasescu cele mai bune condemn!, pentru ca fara nici<br />
o preocupare de nevoile dilei, sa se dedeie la iiiva^atura,<br />
cu toata ardoarea de care poate fl capabila tinara<br />
lor versta, studen^ii nniversitari nevoesi mai<br />
potu gasi unu sprijinu temeinicu pentru aplicarea lor<br />
la studii, in ajutoarele ce li se of era de frumoasele institutiuni<br />
culturale Fondafiunea Universiiara<br />
CAROL I si Academia Romanci, ale caror<br />
dispositiuni privitoare la incuragiarea tinerimei i'omane<br />
la studii snperioare, sunt cnprinse in actele ce<br />
.urmeaza.
FONDATIUIA 1IVERSITARA CAROL I
Scrisoarea Maiestajei Sale Carol I din 3 Maiu<br />
1891 catra Pre§ediutele cousiliului de<br />
Mini$tri Lascar Catargiu.<br />
Bucuresti 3 Maiu 1891<br />
Scumpulu Meii Presedinte alii Consiliului<br />
Peste cateva zile Romania va serba a doua zed<br />
si cincea aniversara a Domniei Noastre.<br />
Providen^a a vroitu aceasta : din ziua cand amu<br />
indreptatu, primii Nostri pasi in aceasta frumoasa Tara,<br />
Ea a revarsatu cu imbelsngare bine cuvantarile sale asupra<br />
f'aptelor Noastre. Cu ajutorulu ei amu pututu strabate<br />
aceasta lunga trecere de vreme, inconjuratu flindu,<br />
din partea scumpului nostril poporu; cu incredere si o<br />
iubire care ail fostu resplata cea mai dulce a silin|ilor<br />
Noastre spre propasirea si fericirea lui.<br />
Urmandu pilda bunilor Dorani din trecutu si spre<br />
amintirea faptelor inplinite in acestu patraru de veacu,<br />
vroimu a intiinta nnu asazamentii spre binele tinerimei<br />
Universitare de la toate Faculta^ile din t^ra,<br />
alu caruia scopu va ft de a procura studentilor unii locii<br />
de intrunire, inzestratii cu o Biblioteca totu-dea-nna<br />
deschisa, unde vorii putea satisface iubirea loru de<br />
stiidiu ; de a veni in ajutorulu acelora dintre dansii<br />
cari intreprindu lucrari speciale sub direcfiunea profesorilor<br />
loru, sau pentru tiparirea tezelor, cum<br />
si de a da subventiuni acelora care, din lipsa de<br />
mijloace, aru fi sili^i sa intrerupa studiile lorii, in<br />
dauna culturei generate a Terei.
356 — — 357 —<br />
Spre indeplinirea acestui scopu, facemu danie de<br />
pe aciimu, Ministerului Cnltelor si Instructiunei Publice,<br />
o Casa ce se va cladi cu cheltueala Noastra,<br />
dupa planurile aci anexate, pe unu locti asezatu in<br />
fa^a Palatului Nostril.<br />
Punemii totu o data la disposi^innea aceluiasu Ministeru<br />
suma de 200,000 lei in renta romaria cinci<br />
la suta.<br />
Pentru ca acestu asazamantu sa poata lua desvoltarea<br />
dorita si sa se intinda catu mai multu efectele<br />
sale bine facatoare, dorimu ca elu sa tie recunoscutu<br />
ca persoana morala, si Ve rugamu Domnnle<br />
Presedinte alii Consiliului, ca impreuna cu Colegii Domniei<br />
Voastre, sa aducefi in sesiunea actiiala a Corpnrilor<br />
legiuitoare unu projectu de lege in acestu sensu-<br />
Asezamantulu va purta numele de<br />
Fondatiunea Universitara ,,CAROL I"<br />
Cat pentru amanuntele administrafiunei Sale si<br />
statutele dupa care se va conduce, acestea se voru<br />
fixa mai la urma.<br />
Doiint-a Noastra; a Reginei si a Princepelui Mostenitoru<br />
este ca aceasta fonda|iune sa contribue a intari<br />
fra^ia printre tinerimea Universitara si a hrani<br />
sini^imentulu patrioticu care inalta sufletulu ei.<br />
Alegendu Noi insi-Ne loculu viitoarei cladiri,<br />
amu vroitu ca ea sa se radice aproape de resedin^a<br />
Noastra, adica subii ochii si subu ocrotirea Noastra,<br />
fiindu ca viderau in tanara generate speranfa Patriei<br />
-<br />
si untilu din sprijinile cele mai temeinice a le Tronului<br />
si Dinastiei Noastre.<br />
Prin increderea ca aceasta a Noastra dorinf;a se<br />
va implini, ve rogu Scumpul meu Presedinte alti Consiliului,<br />
sa primi|i incredintarea sentimentelor Noastre<br />
de inalta stima.<br />
Bucuresti 3 Main 1891<br />
CAROL
Bucuresti 12 Inlie.<br />
Ministernlfi Gultelor $i Instnicpiunei piMice.<br />
CAROL<br />
Prin gratia lui Dnmnezeu si voin|a nationala,,<br />
Rege alu Romaniei.—<br />
La to^i de fa(a si viitori sanatate :<br />
Corpurile legiuitoarea au adoptatii si Noi<br />
Sanc^ionamu ce urmeaza:<br />
LEGE<br />
Art. I. ,,Fundatiunea Universitara CAROL I<br />
se recunoaste ca institu^iune de Statu.<br />
Art. II. Ea va ii perpetua sub depending si<br />
administrarea ministrului Cultelor si Instruc^iunei Publice,<br />
conformu actului de fundatiune (epistola din 3<br />
Maiu 1891, a M. S. Regelui catra presedintele Consiliului<br />
Ministrilor).<br />
Art. III. Ministrulu Cultelor si Instruc|;iunei<br />
publice va reprezinta institufiunea, ca persoana morala,<br />
in toate actele juridice care voru privi-o, precumu<br />
dona^iuni, legaturi, procese si altele dupa legile<br />
in flin^a.<br />
Art IV. Unu regulamentu de administra|;iiine<br />
va determina amanuntele organizarei exterioare a funi,<br />
careia subu nicl unu cuvintu, nu i se va pu-<br />
<<br />
— 359 —<br />
tea sehimba menirea, conformii cu intent-iunea Inaltului<br />
Fundatorii.<br />
Aceasta lege s'a votatu de adunavea deputajilor<br />
in sedin^a de la 27 lunie 1891 si s'a adoptatii cu<br />
unanimitate de 69 votnri.<br />
s. Presedinte, Colonel G. Rosnovanu<br />
s. Secretaru C. G. Vernescu<br />
Aceasta lege s'a votatu de Senatii in sedin^a de<br />
la 1 lulie 1891 si s'a adoptatii cu majoritate de 36<br />
voturi contra 2.<br />
s. Presedinte C. Boerescu<br />
s. Secretaru Pef.ru Millo<br />
Proniulganm aceasta lege si ordonamti ca ea sa<br />
ne investita cu sigilulu Statului si publicata prin Monitorulii<br />
oflcialu.<br />
Datu in Castelulu Pelesu, la 9 lulie 1891.<br />
s. CAROL<br />
Ministru Cultelor si instructinnei<br />
publice<br />
.«. G. Dem. Tendorescu<br />
No. 2.26i<br />
Ministru de Justitie adinterim<br />
«. G. Vfsrnescu
REGULAMENTULtl<br />
pentru<br />
Administrarea Fundatiunei Ulliversitare ..CAROL I"<br />
Scopulu $i Oryanisarea<br />
Art. 1. Fnnda^innca Universitara CAROL I<br />
infiintata in amintirea serbarei de 25 ani de domnie<br />
prin scrisoarea M. S. Regelui, de la 3 Haiti 1891<br />
catra presedintele Oonsiliulni de Ministri si recunoscuta<br />
ca persoana juridica prin legea de la 9 lulie<br />
1891 are de scopu :<br />
a) Infiintarea si intre^inerea unei biblioteci cu<br />
salile ei de lectura, de care sa se foloseasca studentii<br />
de la toate Facultatile Universitare din Tar a :<br />
I)} Ajutorarea studentilor cari sub conducerea unui<br />
profesorti Universitaru, intreprindu lucrari speciale,<br />
precum si tiparirea tezelor de licenta sail doctoratu,<br />
recomandate de facnlta^ile respective;<br />
c] Acordarea de subven^iuni la studen^ii meritosi<br />
lipsiti de mijloace.<br />
Art. 2. Sedinlu Fnnda^iunei este in Bucuresti<br />
in casele daruite si inzestrate de H. S. Regele, unde<br />
se afla si bibliotoca.<br />
Art. 3. Administrarea Fundatiunei este incredin|ata<br />
unni directorti, numitu pe trei ani, prin decretii<br />
regalu, dupa propunerea Ministrnlui Instruc^iu-<br />
\<br />
— 361 —<br />
nei Publice si asistatu de und Comitetu de trei membri<br />
compusii din :<br />
Rectorulti Universitatei din Bucuresti,<br />
Rectorulu Universitatei din lasi<br />
0 persoana desemnata de Augustulu fundatoru.<br />
Insercinarea membrilor Comitetului este onoriflca.<br />
Comitetulu poate delibei-a cu doi membri: El va<br />
li presidatu de celu mai in vrasta.<br />
Directorulu face parte din Comitetu.<br />
In cazu de paritate de voturi, votulii presedintelui<br />
este preponderant^.<br />
In cazu candu nu s'ar putea complecta Comitetulu,<br />
Directorulu Fundatiunei va indeplini atribu^iunele<br />
Comitetului.<br />
Directorulu poate delega, sub a sa respundere<br />
pentru toata durata mandatului seu, sau pentru unu<br />
timpu anumitu, exercitarea uneia sau mai multov atribu|iuni<br />
a le sale unui membru aid Comitetului sail<br />
bibliotecarului.<br />
Bibliotecarulu funda^iunei va indeplini si func^iunea<br />
de secretarial al Comitetului.<br />
Art. 4. Incasarea veniturilor, efectuarea platilor,<br />
conformu bndgetului, inchierea Contractelor de chirii<br />
sau altele, depunerea capitalurilor la Casa de depuneri<br />
si Consemna^iuni, ridicarea cupoanelor se va<br />
face de directoru. Acesta va face pentru 9 Maiu al<br />
fle-carui anu, cu aprobarea Comitetului si in numele lui,<br />
o dare de sama asupra starei Fundatiunei, care sa va<br />
publica in Monitorulu oficialu.
— 362 —<br />
Pirectorulu face Comitetului propuneri pentrti alcatuirea<br />
budgetului si in genere pentru totu ce priveste<br />
mersulu fundatiunei.<br />
Art. 5. Comitetulu alcatueste budgetulu anualu<br />
alu Fundatiunei, numeste personalulu in marginele budgetului,<br />
face regulamentulu interioru al bibliotecei,<br />
hotareste ajutoarele si subven^iunele de acordatu, si<br />
aproba lista carrier de cumparatu pe tie-care aim.<br />
Comitetulu 'si da avisulu asupra actiunilor ce<br />
s'aru intenta de catre sail in contra Fundatiunei.<br />
Elu are in generalii, datoria de a veghia ca Fundatiunea<br />
sa indeplineasca scopurile aratate in scrisoarea<br />
M. S. Regelui si ca regulamentele sa lie pazite.<br />
Art. 6. Ministrulu Instruct!unei Publice, cu avisulu<br />
Comitetului, va primi legatele si donatinnele ce<br />
s'av face fundatiunei. Aceste legate si donafiuni potfl<br />
fi primite si cu destinatie numai pentru unulu din scopurile<br />
fundatiunei.<br />
.Ministrul Instructiunei Publice represinta Fundatiunea<br />
in justice. Apararea se va face de advoca^ii statului.<br />
Art. 7. Inchirierea averei nemiscatoare a Fundafiunei<br />
se va face de Comitetu prin alcatuiri de<br />
buna voie sau licita^ie.<br />
BTBLIOTECA<br />
Art. 8. Biblioteca va ti deschisa, afara de timpulu<br />
de la 1 lulie pana la 1 Septembre, in toate zilele de<br />
lucru celu putinii 8 oare pe zi, din car« neaparatu 3<br />
oare sara.<br />
— 363<br />
Art. 9. Lucrarile privitoare la biblioteca sa facu<br />
de unu bibliotecaru asistatu de celu putinu duoi custozi.<br />
Bibliotecarulii va trebui sa aiba gradulu de Licen^iatu<br />
sau Doctor.<br />
Custozil se voru numi de preferin^a dintre studen^ii<br />
veri unei Faculta^i din tara.<br />
Art. 10. Bibliotecarulu este in deosebi datoriu :<br />
a] Sa ingrijasca sub a sa respundere, de buna<br />
pastrare a car^ilor si de ordinea in salile de lectura<br />
;<br />
b] Sa intocmeasca si tina in curentu (Jataloagele<br />
obisnuite in bibliotece publice si la cazii de trebuint;a<br />
sa tipareasca succesivu Catalogulu alfabeticu<br />
generalu ; sa \ina, asemenea in regula inventariulii tuturor<br />
objectelor bibliotecei.<br />
c] Sa propuna Comitetului la timpu lista car^ilor<br />
de cumparatu pe tie care ami si a revistelor de<br />
abonatu, avendu intru aceasta in videre mai ales trebuin^ele<br />
studen^ilor Universitari ; sa comande carfile<br />
si sa faca abonamentele aprobate de Comitetu ;<br />
Sa pastreze conrespondenta si chitan|;ele relative ;<br />
sa inrijasca de legarea cai^ilor :<br />
d] Sa tie prezentu la biblioteca celu pu^inu 5<br />
oare pe zi de lucru : din care ~2 in sala de cetitu si<br />
sa reguleze prezen^a Custodilor ;<br />
e] Sa ^ina in regula prescriptele verbale si toata<br />
corespondenfa Comitetului ;<br />
/) Sa prezinte la 23 Aprilie, Comitetului, unu<br />
raportu anualu asupra starei si progresului bibliotecei.
— 364 —<br />
care sa faca parte din darea de sama prevezuta la<br />
art. 4 de mai sus.<br />
Art. 11. Bibliotecarulu va locui in edificiulu bibliotecei.<br />
Ajutoare, Subttenfiuni<br />
Art. 12. Pentru ajutarea studen|ilor, asa cum<br />
e prevazutu la art. 1 lit. b) Comitetulu va fixa pe<br />
fie care anil o suma, din care jumatate va fi destinata<br />
Universita^ei din Bucuresti si jumatate Universita|ei<br />
din lasi, incunostiin^indu de aceasta pana la 15<br />
Fevruarie pe Rectorii celor dona Universita^i, cu invitare<br />
ca dupa decisiunea Consiliului specialu al ITni-<br />
A r ersita£ei, si in liraitele sumei aratate disponibile, sa<br />
faca Comitetului, pana la 20 Martie, propuneri asupra<br />
intrebuin^arei ei.<br />
Art. 13. Pentru subvenfionarea studen^ilor, asa<br />
precumu e prevazuta la art. I lit. c Comitetulu va<br />
fixa pe fie care anu o suma si va pazi aceeasi regula<br />
ca art. 12 de mai susu.<br />
Art. 14. Intrn amintirea infiin|arei BFunda|l<br />
nei Universitave CAROL I" Comitetulu va \ine inspre<br />
ziua serbarei na^ionale de 10 Maiu alu fie carui<br />
anu, in sala cea mare a bibliotecei, subu presedinta<br />
Ministrului Cultelor si al Instructiunei Publice, o sedin^a<br />
solemna, in care se va citi raportulu anualu<br />
prevezutu la art. 5 si se voru distribui ajutoarele<br />
prevazute la art. 12 si 13.<br />
Raportulu anualu se va inainta M. S. Regelui<br />
— 365 -<br />
BUDGETULU.<br />
Art. 15. Anulu budgetaru alu ,,Fundatiunei"<br />
incepe la 1 Aprilie.<br />
Art. 16. Intre 15 si 30 lanuarie a le fie carui<br />
ami, Comitetulu va alcatui projectulu de budgetu, care<br />
se va supune, prin Ministerulii Cultelor si Instrucjiunei<br />
Publice, aprobarei M. S. Regelui.<br />
Art. 17. In budgetulu cheltuelilor se vor inscrie<br />
obligatoriu:<br />
«) Intre^inerea si repararea caselor si a mobilierului,<br />
incalzitulu si luminatulu ;<br />
b) Lefurile personalulni si cheltuelile de cancelarie<br />
;<br />
c) Asigurarea caselor, mobilierului si colecjiunilor.<br />
Restulu veniturilor se va destina la scopurile aratate<br />
in art. I, dandu-se preferin^a dupa ordinea in<br />
care sunt enumerate acolo.<br />
Ori ce aloca^iune cari n'a tost cheltuita in intregulu<br />
ei pana la sfarsitulu anului budgetarn 31 ]\Iartie,<br />
se va trece la capitalu.
.<br />
ACADEMIA ROMANA
RegLilamentiilii Eondului Adamaclii<br />
VOTATU IN SEDINTA DIN 7 APRILIE 1894.<br />
Venitulu anualii alii fondului Adamaclii se va intrebuinfa<br />
in modulii uniiatorii :<br />
Art. 1. 15 °/0 diu venitulu anualii totalu voru<br />
constitui fondulu Academiei, conformu statutelor, si<br />
voi'ii servi si pentru cheltu«lile de administrare a<br />
raosiilor, aclvoca^i, caletorii, inspec^iuni, etc.<br />
Art. 2. 0 sum a de 10,000 lei pe tie-care ami se<br />
va consacra pentru premiare de scrieri morale.<br />
Sunia de mai sus va servi pentru formarea a dou6<br />
premii amiale, de cate 5,000 lei rie-care, putendu insa<br />
sa tie fractionate, si, in casii cand Academia ar gasi<br />
de cuviinfa, putandu-se acorda si numai parte din ele.<br />
Carole si lucrarile premiate voru putea li, sau<br />
lucrate aniime asupra unor subiecte propuse de Academie,<br />
sail fara subiectu determinatu. Ele voru putea<br />
fi sail imprimate sau maniiscripte.<br />
Daca, din ori ce causa, parte sail totulii suinei de<br />
10,000 lei nu s'ar putea acorda ca premiii, partea neintrebuintata<br />
se va capitalisa pentru marirea fondului<br />
Adamaclii.<br />
24
Art. 3. 0 suma de 5.000 lei pe tie-care anu se<br />
va consacra pentru cheltuelile grijilor religioase pentru<br />
sufletulu reposatului si pentru mibracaminte si carji<br />
la copii din scoala Adamachi din lasi.<br />
Art. 4. 0 suma de 1.000 lei pe tie care arm se<br />
va reserva pentru clieltueli diverse si neprevazute.<br />
Art. 5. Suma remasa disponibila dupa scaderea<br />
celorii de la art. 1, 2, 3 si 4 se va imparti in modulu<br />
urmatoru:<br />
8 °/0 pe rle-care anu, ca fondu de imprimare pentru<br />
lucrari premiate sail altele ;<br />
12 V-2°/o P e ne - care anu se vorii capitalisa pentru<br />
marirea fondului:<br />
79 V->% se voru intrebuin^a in acordare de stipendii,<br />
in condi|iunile espuse in articolele urmatoare :<br />
Art. 6. 24 din cei 79 l /2 °/o de la al - d art -<br />
5 se<br />
voru afecta in dare de burse de cate 100 lei pe luna<br />
la suden^ii Universitatei din lasi, de preferinfa celor<br />
din Facultatea de sciin^e.<br />
Aceste burse se voru da priu concursu, "trecutu<br />
inaintea unui juriu, formatii de Academic dintre profesorii<br />
Universita^ei din lasi, sub presedinta unui mem-<br />
bru alu Academiei.<br />
Numai Studen^ii lipsi^i de mijloace voru avea<br />
dreptulu a se presinta la aceste concursuri.<br />
Bursierii nu voru mai putea avea alte ocupa^iuni,<br />
precum func|;iiine sau Iec4iuni private, sub pedeapsa<br />
perderei bursei. Ei voru trebui sa treaca regulatu toate<br />
esamenele si sa faca toate lucrarile cerute de regulamentele<br />
Universitatei, la epocele regulamentare.<br />
- 871<br />
Bursele se voru acorda pentru tirapulu legalu, ce<br />
mai remane studentului pana la terminarea studiilor<br />
universitare; in ori ce casu, durata lor nu va ti mai<br />
mare de 5 1 /., ani pentru Facultatea de Medicina si<br />
pe 3 1 /, ani pentru cele-1-alte. Ele voru putea insa fi<br />
retrase inainte de espirarea acestui terraenu de la aciea,<br />
cari nu voru dovedi aplica^iune.<br />
Art. 7. UV2 din cei 79Vo°/0 de la al. 4. art. 5 voru<br />
servi pentru acordare de burse in strainatate la licen^ia^i<br />
in sciinfe, esi^i din Universitatea de la lasi.<br />
Bursele se voru da prin concursu la licen£ia|ii<br />
lipsiti de mijloace.<br />
Concursul se va tinea la Universitatea din lasi<br />
inaintea unui juriu formatii ca si celu de la art. 6.<br />
Bursele voru fl de 3.000 lei pe ami, plusu cheltuelile<br />
de scoala si cele de drumu la ducere si la terminarea<br />
studiilor.<br />
Durata si scopulu fie-carei burse se voru fixa de<br />
Academie. In ori ce casu, durata loiii nu va trece<br />
peste 4 ani.<br />
Art. 8. 14 1 /, din cei 79'/.//„ de la al. 4 art, 5<br />
vorii servi pentru trimeterea in strainatate de ingineri<br />
absolventi cu diploma ^coalei de Poduri si $osele din<br />
Bucuresci, pentru a se perfec^iona intr'o specialitate,<br />
pe care Academia o va n'xa la tie-care data. Penti'u<br />
aceasta, cei trimisi vorii trebui sa urmeza cursuri in<br />
anumite scoli, sau sa urmareasca lucrari in cursii de
— 372 —<br />
esecutiune, sail sa lucreza in usine, sail sa visiteza<br />
lucrari efectuate.<br />
Aceste burse se voru da de catre unii juriu, forniatu<br />
de Academie din directorulu Scoalei de Poduri<br />
si Sosele, din unu membru alii Consiliului technicu<br />
superioru si din unu membru aid Academiei, care va<br />
presida.<br />
Durata, scopulu si modulu acordarei bursei se voru<br />
hotari de Academic pentru fle-care bursa in parte;<br />
asemenea si cifra alocatiunei. In ori ce casu, durata<br />
maxima a bursei nu va putea trece peste 3 ani.<br />
Art. 9. 14'/2 din cei 79 1 /2 0/ 0 de la al. 4 art, 5<br />
voru servi pentru a se da burse la tineri, care poseda<br />
celii putinii diploma de bacalaureatu din teara, pentru<br />
a merge in strainatate ca sa studieze in vre o<br />
scoala de inginerie aplicata la Industrie, sau de scringe<br />
aplicate, sau de architecture.<br />
Burseie voru ft de eate 3,600 lei pe ami, plus<br />
cheltuelile scoalei si cele de drumu la ducere si la<br />
terminarea studiilor.<br />
Jumatate din ele se voru da la Universitatea din<br />
Bucuresci si jumatate la cea din lasi.<br />
Juriulu se va compune de catre Academie din<br />
profesori ai Universitatei respective, sub Presedin^a<br />
unui membru alii Academiei.<br />
Durata si scopnlu fie-carei burse in parte se voru<br />
hotari de Academie.<br />
Durata nu va trece in nici unu casu peste 4 ani.<br />
— 373 -<br />
Art. 10. 12 din cei 79'///„ de la al. 4 art, 5<br />
voru servi pentru a se da burse la tineri, care sa<br />
poseada celu pu^inu diploma de bacalaureatu din ^eara,<br />
pentru a-si face studiile in §coala de Poduri si §osele<br />
din Bucuresci.<br />
Bnrsele voru fi de cate 1.200 lei pe aim, plus<br />
cheltuelile de drumu.<br />
Ele se voru da, pentru anulu preparatoru alu<br />
scoalei, prin concursulu trecutu inaintea unui juriu compusii<br />
din directorulu si unu profesoru alu scoalei, sub<br />
presedin{;a unui mombru alu Academiei; iar pentru<br />
cei-lal£i ani, dapa clasificatiunea ob^inuta la esamenele<br />
de admitere in scoala si la esamenele de fine<br />
de aim.<br />
In ori ce casu, bursele nu se voru putea conferi<br />
decat la tineri lipsiti de mijloace.<br />
Art. 11. Pentru fle-care din categoriile de burse<br />
dela art. 6, 7, 8, 9 si 10 se voru admite sa concureza<br />
si tineri din ori care parte a terilor locuite de<br />
Bomani in afara de hotarele regatului.<br />
In ori ce casu, bursierii voru ti lua^i esclusivu<br />
dintre tineri romani, fii de paring romani.<br />
Art. 12. To^i bursierii prev6du^i la art. 6, 7, 8,<br />
9 si 10 voru trebui sa trimita regulatu Academiei dovedile<br />
legale ce li se voru cere de Academic, cum ca<br />
se conformeaza pe deplinu obligatiunilor ce au contractaii,<br />
pe totu timpulu catu dureaza bursa. In casu<br />
contraru, bursa se va putea retrage de Academie chiar
— 374 —<br />
inainte de espirarea terminului, pentru care a fostu<br />
acordata.<br />
Art. 13. Bursierii, nici intr'unu casu, nu voru.<br />
putea sa aiba si o alta bursa, sub pedeapsa de perderea<br />
bursei Adamachi.<br />
Art. 14. Toate economiile; ce aru result a eventualii<br />
dela fie-care din cifrele prevedute mai susu, se<br />
voru capitalisa la linele fie-carui anu budgetarii pentru<br />
marirea fondului.<br />
Art. 15. Pana la regularea definitive, a succesiunei,<br />
se va vota in fie-care anii budgetulii transitoriu<br />
alu fondului, potrivitu cu resursele si cu trebuin^ele<br />
presente.<br />
Art. 16. Se va institui o Comisiune, compusa din<br />
Secretarulii generalu si din doi membri, insarcinata<br />
cu aplicarea disposifiunilor acestui regularaentu.<br />
• ACADEMIA ROMANA<br />
PUBLIC A JIUNE<br />
Pcnti-u 1896—97<br />
Bursa, Adamachi pentru studinlii mineralogiet<br />
petroyrafiei.<br />
i al<br />
Gonformu regulamentului de administratiune a<br />
fondului Adamachi, Academia Romana publica conditiunile<br />
pentru ocuparea unei burse pentru mergerea<br />
in strainatate a unui liceritiatu in sciin^e, esit din Universitatea<br />
din lasi, ca sa-si completeze studiile.<br />
1. Bursa se da pentru Universitatea din Lipsca.<br />
Bursierulu va ti datoru a se specialisa in studiulii<br />
mineralogiei si petrogratiei. Pentru aceasta va trebui<br />
sa treaca doctoi'atulu in nlosofie, specialitatea mineralogiei<br />
si petrograflei.<br />
El va trebui sa treaca regulatu toate esamenele<br />
si sa faca toate Incrarile cerute de regulamentele <strong>Universitatii</strong><br />
unde va urma, la epocele regulamentare. In<br />
fle-care vara va trebui sa faca escursiuni mineralogice.<br />
In fie care anu, la 15 (27) Noembre, va trebui
— 376 —<br />
sa inainteza Academiei mm memoriu privitoru la lucrarile<br />
si excursiunile sale.<br />
3. Bursa va fi de 3.000 lei pe ami, plus cheltuelile<br />
de scoala, acele de drumu la ducere si la intoarcere<br />
dupa terminarea studiilor si o indemnisare de<br />
transports pe timpulu excursiunilor mineralogice.<br />
3. Numai tinerii lipsi^i de inijloace voru avea<br />
dreptulu a se presenta la concursu pentru ocuparea<br />
acestei burse.<br />
4. Bursa se va acorda pe terminu de trei ani,<br />
incepatori de la 1 Octombre 1896. Ea va putea fi<br />
insa retrasa inainte de expirarea acestui terminu,<br />
daca bursierulu nu va dovedi aplicatiune.<br />
5. Se voru admite sa concureza si tineri din oricare<br />
parte a ^erilor locuite de Romani in afara de<br />
hotarele regatului, avend licen^a de la Universitatea<br />
din lasi.<br />
In ori-ce casu, bursiei'ulu va trebui sa fie Romanu,<br />
fiu de paring romani.<br />
6. Bursierulu va trebui sa triniita regulatu Academiei<br />
dovedile legale ce i se voru cere de Academic,<br />
cum ca se conformeaza pe deplinu obligapnnilor ce<br />
a contractatu, pe totii timputu catu dureaza bursa. In<br />
casu contrariu, bursa se va putea retrage de Academie<br />
chiaru inainte de expirarea terminului pentru care<br />
a fostu acordata.<br />
7. Bursierulu nici intr'un casu nu va putea sa<br />
aiba si o alta bursa, sub pedeapsa de perderea bursei<br />
Adamachi.<br />
t<br />
8. Pentru acordarea bursei se va tinea concursu<br />
la Universitatea din lasi in diua de 15 Septembre<br />
1896 si in dilele urmatoare, inaintra unui juriu care<br />
se va constitui la timpu.<br />
9. Candida|;ii voru adresa, pana in seara dilei<br />
de 14 Septembre 1896, d-lui C. Climescu, decanu al<br />
Faculta^ii de sciin^e din lasi, cererile lor inso^ite de<br />
urmatoare]e acte : diploma de bacalaureatu, diploma<br />
de licen^a in sciinfe naturale liberata de Universitatea<br />
din lasi, un certificate constatandu ca candidatulu<br />
e Roman, fiu de parinti romani, un certificate de<br />
paupertate si un certificate de buna purtare liberate<br />
de decanulu Faculta^ii de sciin^e din lasi.<br />
10. Concursulu se va face asupra materielor cuprinse<br />
in programa de licen^a in sciinfele naturale si<br />
asupra limbii germane. El va consta din o proba scrisa,<br />
din o proba orala si din una practica.<br />
11. Candida^ii membri ai familiei Adamachi vore<br />
fi preferi^i la note egale. Ei vore fi dispensa^i de certificatuie<br />
de paupertate.<br />
1896 Aprilie 14.<br />
No. 7.830.
1896—97.<br />
BURSIERII<br />
Fondatiunei Oniversitare CAROL 1<br />
1) D-ra Ortensa Palade<br />
2) Constantin A. Lambrior<br />
3) Eliseiu Campeann<br />
1896—97.<br />
BURSIERII<br />
Academiei Romane Fondulu Adamachi<br />
i)<br />
2)<br />
3)<br />
4)<br />
5)<br />
1)<br />
2)<br />
3)<br />
4)<br />
5)<br />
Dimitrie M. Caclere<br />
D-ra Cancicov Elena<br />
Eduard Cristovici<br />
Popovici I. Cerchez<br />
loan Petrovici<br />
i'&Gslt&tei, de MedleisB<br />
D-ra Marta Trancu<br />
D-ra Aspasia Macarovici<br />
D-ra Lucretia Mofoc<br />
D-ra Maria Anastasescu<br />
Lupu Neculai<br />
Tautu I. loan<br />
f<br />
BIBLIOTECA CENTRALA<br />
DIN IASI
Din numerulu institu|iunilor culturale, dependente<br />
de Universitatea din lasi, face parte si Biblioteca Centvala<br />
din lasi, asezata in insusii palatulu acestei universitati.<br />
Inceputurile ei dateaza de pe timpulii foastei<br />
Academiei Mihailene. Dotatiunea sa, menita cu deosebire,<br />
pentrn folosin^a studen^ilor universitari, sporeste<br />
din anil in anu, prin dona|ioni, prin deposite<br />
dupa legea preset din 1885, iar mai cu sama prin<br />
ingrijirea Ministvului Instrnct-iunei publice si al cultelor,<br />
care inscrie, pentru acestu scopu, alocatiuni speciale<br />
in budgetnlfi seu din iie-care anu.<br />
Pentru anulu 1896 — 1897 aceasta alocatiune a<br />
fostu de 7000 lei. La finea annlui 1897 zestrea acestei<br />
biblioteci se compunea din 28,481 opere cu 58,188<br />
volume, plus 26,455 brosuri.<br />
Administratiunea acestei institu^iuni se face in conformitate<br />
cu alaturatulu regulamentu din anulu 1864.
Alexandra loan J<br />
Cu mila lui Duinnezeu si voin^a nafionala; Domnu<br />
Principal elor-Unite-Romane.<br />
La tofi de fa|,a si viitori sanatate :<br />
Asupra raportului ministrului nostru secretaru de<br />
statu la departamentulu justi^iei, cultelor si instructiunei<br />
pnblice, sub No. 50937 ;<br />
Avendii in vedere jurnalulu incheiatu de consiliulu<br />
nostru de ministri, in sedinfa din 19 Octombre curentu :<br />
Am decretatu si decretamu :<br />
Art. 1. Regnlamentulu pentru bibliotecele din<br />
Romania, se sanc^ioneaza intocmai.<br />
Art. 2. §i celii din urnia. Ministrnlu nostru secretar<br />
de statu la departamentulu justice!, cultelor si<br />
instrnctiunei publice, este insardnatu cu executarea acestui<br />
decretu.<br />
Datii in Bucuresti la 23 Octombrie 1864<br />
Ministru secretaru de statii la departamentulu<br />
jnstitiei, cultelor si instructiunei<br />
publice.<br />
y. Crefnlescn<br />
ALEXANDRU IOAN<br />
No. 1450
RE&ULAIEFrtJ<br />
Pentnt Bibliotecele Publice<br />
CAPITOLUL I.<br />
Despre biblinteci<br />
Art. 1. Sunt trei categorii de biblioteci si anume :<br />
a) Biblioteci didactice speciale<br />
b) Biblioteci comunale<br />
c) Biblioteci publice centrale.<br />
A.<br />
Biblioteci didactice speciale.<br />
Art. 2. Pe langa tie-care scoala secondara si primara<br />
va li cate o mica colecfiune de car^i didactice<br />
pentru trebnin^a scolarilor sarmani, cari n'au mijloace<br />
de a'si procura cai^ile de scoala.<br />
Art. 3. Bibliotecele didactice speciale stau sub<br />
priviglierea si respunderea Directorului sail Institutorelui<br />
superioru al scoalei.<br />
Art. 4. Pentru inavut-irea bibliotecelor didactiee,<br />
Ministerulu Justice!, Oultelor si Iiistruc^itinei Publice<br />
prevede unii anume paragrafu de bani in buclgetulu<br />
anualu alii bibliotecelor.<br />
4<br />
*} »x (j '.J "><br />
B.<br />
Biblioteci Comunale.<br />
Art. 5. Vorii ti invitate consiliile comunale Urbane<br />
si treptatu si cele rurale, de a inninja mici biblioteci<br />
publice poporane.<br />
Art. 6. Pe langa aoeste biblioteci comunale se<br />
voru aduna toate objectele antice ce s'aru afla in judefu,<br />
precum medalii, monede, sigilii vechi, oseminte<br />
antedeluviene, astfeliu ca cu incetulu sa sa poata forma<br />
mici musee de curiositafi si anticita|i.<br />
Art 7. Ministerulu Justifiei, Culteloru si Instructiunei<br />
Publice va veni in ajutorulu biblioteceloru Comunale<br />
din (ialati, Braila, Craiova, Berladu, Botosani,<br />
Ploesti, Buzeu, Ismail, si Ramnicul-Valcei, prin<br />
subven^iuni prevezute anuale prin budgetulu scoaleloru<br />
la Cap. Biblioteceloru.<br />
Art 8. Bibliotecele Comunale stau sub privigherea<br />
si controlulu Ministerului Justitiei, Culteloru si<br />
Instruc^iunei Publice, si prin delega^iune, sub privigherea<br />
Revisorului scolasticu.<br />
Art. 9. Cumpararile de car^i pentru bibliotecele<br />
comunale se facu de a dreptulu de comnne, dar numai<br />
dupa ce catalogulu cai'tiloru de cumparatu s'a aprobatu<br />
de Ministerulu Jnstijiei, Culteloru si Instructiunei<br />
Pnblice, sau de delegatulu sen, Bibliotecarulu<br />
Bibliotecei Centrale.<br />
C.<br />
Art. 10. Sunt in Eomania de o camdata doue<br />
25
— 386 —<br />
biblioteci centrale si auume : Una la Bucuresti si alta<br />
la lasi.<br />
Bibliotecele centrale cuprind tot.ii i'elulii de car|i<br />
si in toate limbele. Aseminea bar^i, litografii, gravure,<br />
inanuscripte autografe, sigilii, medalii si monede antice.<br />
Art. 11. Bibliotecele Centrale primescu depositele<br />
de carti si ziare etc, etc, datorite de autori si editori,<br />
dupa legea Presei.<br />
Art. 12. Bibliotecele centrale impartu pe la bibliotecele<br />
didactice, si comunale carfile etc, din care<br />
pastreaza mai multu de done exemplare.<br />
Art. 13. Bibliotecele centrale se inaviitescu annalu:<br />
«) Cu darnri de la particular];<br />
b] Cu carj;i, etc, cnmparate pe conta Budgetului<br />
statului ;<br />
c] Cu operile depuse de editor! si autori dupa<br />
legea Presei;<br />
d] Cu preschimbare de opere din care au mai<br />
multe exemplare pe opere nuoi de pe la alte biblioteci<br />
din tara sau afara din |;ara.<br />
CAPITOLUL II.<br />
IJespre personalulu Bibliotecelorft<br />
Art. 14. Fie care biblioteca comunala sau centrala<br />
are, dupa importanfa ei:<br />
«) Unu Bibliotecaru.<br />
4) Unu Sub Bibliotecaru.<br />
c) Custode.<br />
d) Servitori.<br />
Numai personalulu biblioteceloru centrale se plateste<br />
de catre Ministerulu Justi^iei, Cnlteloru si Instructiunei<br />
Publice.<br />
Art. 15. Pe langa fle care biblioteca centrala se<br />
institue un comitetu specialu compnsu din :<br />
a) Eectorele Universitafei<br />
b) Decanii Faculta^iloru<br />
c) Revisorele scolasticu<br />
d) Bibliotecarulu ca secretaru.<br />
CAPITOLUL III.<br />
Desprc atrlbute<br />
Art. 16. Atribntele Bibliotecariloi'u snntu :<br />
«) Pastrarea pe respunderea loru a toate car^ile<br />
si zestrea bibliotecei;<br />
b) Formarea si ^inerea Oataloageloru si Inventareloru<br />
bibliotecei.<br />
c) Inscrierea in inventare si cataloage a carfiloru<br />
si objecteloru ce se primesc in biblioteca :<br />
d) Corespondent cu Ministerulu si cu autorii,<br />
editorii si redactorii din {ara pentru totu ce se atinge<br />
de biblioteca.<br />
e) Corespondenfa de preschimbare de carfi, etc.<br />
cu bibliotecele din ^ara si afara din ^ara.<br />
Pentru preschimbare se cere totusi aprobarea prealabila<br />
a Comitetului bibliotecei.<br />
/) Privigherea asupra irapiegatiloru sub-alterni<br />
ai bibliotecei.
— 388 —<br />
— 390 —<br />
Art. 23. Pentru lie care sectiune va fi un catalogu<br />
si inventaru specialu, formate dupa regulile moderne<br />
de inoranduire a bibliotecelorii si Museeloru.<br />
Art. 24. Veri ce inventaru sau catalogu alii unei<br />
biblioteci publice se va face in doue exemplare, din<br />
care unulu va sta la Ministerul Justi^iei, Culteloru si<br />
Instruc^iunei Publice.<br />
Aft. 25. Sporurile de carfi etc, de pe la bibliotecele<br />
centrale se voru publica pe fie care ami in anuarulu<br />
Ministerulu Justi^ei, Cultelor si Instruc^innei<br />
Publice.<br />
Art. 26. Copii sau exemplare separate de catalogulu<br />
bibliotecei se voru trimite pe la principalele<br />
biblioteci din Enropa, pentru a putea a se negocia<br />
schimburile de car^i.<br />
Art. 27. Pentru veri ce carte sau object ce se<br />
inscrie in cataloage sau inventariu, se va insemna in<br />
dreptulu lui originile si istoriculu intrarei acelei car^i<br />
sau objectu.<br />
Aseinenea observari se voru face si pentru cartile<br />
preschimbate sau esite din biblioteca pentru vre<br />
o alta biblioteca.<br />
Observarile de aseminea natura se facu de a<br />
pururea in aceiasi termini si in ambele Cataloage<br />
sau inventarii.<br />
Art. 28. De catre comitetulu specialii alu bibliotecei<br />
se |,ine registruhi de auru alu bibliotecei. In acestu<br />
registru se inscriu to^i acei care doneaza bibliotecei<br />
unu fondu de car^i sau objecte precioase, antice<br />
etc. de o valoare minimum de (dece) galbeni.<br />
— 391 -<br />
Art. 29. In sala de lectura a bibliotecei se va<br />
expune un tablou de to^i donatorii bibliotecei, dupa<br />
registruhi de aurii.<br />
Art. 30. Danuitorii de carfi si objecte de valoare<br />
mai mare de catu '200 galbeni, voru li considerafi<br />
si inscrisi in lista fnndatoriloru bibliotecei.<br />
Art. 31. Pentru danuirile de car^i si objecte de<br />
valoare mai mica de catu zece galbeni, se exprima<br />
mnltumire inscris de la comitetulu bibliotecei si se incrie<br />
numele danuitorului in anuarulii Ministerului<br />
Justi^iei., culteloru si Instruc^iunei Publice.<br />
CAPITOLIIL V.<br />
Despre sala de leditrd bi de lectori<br />
Aft. 32. Pe langa fie care biblioteca centrala va<br />
ti cate una sau mai multe saloane de lectura.<br />
Art. 3.9. Veri cine este primitu in sala de lectura<br />
la oarele otarate mai josu.<br />
Aft. 34. Este opvita intrarea in sala :<br />
«) Pentru individii care o data an tostii prinsi<br />
indosindii car^i sau objecte de a le bibliotecei.<br />
/j) Pentru indivizii in stare de necuratrenie vazuta<br />
si ast-f'eliu ca sa incomodeze pre cei-lalfi lectori.<br />
c) Pentru individii in stare de esaltare si be|ie.<br />
Aft. 35. Intrarea in salele manuscriseloru si stampeloru<br />
este permisa numai cu speciala invoire a comitetului<br />
Bibliotecei.<br />
Art. 36. Intrarea in salele de Numismatica si<br />
raritati, este tolerata numai Dnminicele si serbatori-
— 392<br />
le, in zilele cle timpu neploiosu de la oavele 11—3<br />
dupa ameaza-zi.<br />
Art. 37. Oarele de lucru voru fi:<br />
a) In lunele de la Octombre la Martie, diminea^a<br />
10 oare—3 oare, sara de la 7 oare—10 oare.<br />
b] In lunele de la Martie la Octombre, diminea|a<br />
9 oare—2 oare, sara de la 6 oare—9 oare.<br />
Art. 38. In zilele de serbatori, si Duminici biblioteca<br />
este deschisa numai in oarele de sara.<br />
Art. 39. Done luni pe arm, Inlie si August si<br />
cate zece zile la Craciun si Pasti, biblioteca va fi inchisa<br />
publicului, urmandu in acelu timpu a se face<br />
despulberarea si revizuirea generala.—<br />
Art. 40. La intrarea in sala de lectura, se voru<br />
incredin^a spre pastrare, servitorelui, carele va sta<br />
pentru aceasta la usa : Bastoanele, mantalele, cortelurile,<br />
galosii si toate cartile personale.<br />
Art. 41. Individulti care ar voi a infra in biblioteca<br />
cu car^i ale sale, va cere mai antaiu autorisarea<br />
sub-bibliotecarului care, in invoirea inscrisu ce<br />
va da, va arata ce aniline car^i are cu sine lectorele,<br />
si la esire nu va ti liberu a avea pe langa sine alte<br />
car^i de catu acele care au fostu autorisatu de a le<br />
avea la intrare.<br />
Art. 42. Dupa ce cine-va a intratu in sala de<br />
lectura, scrie in tacere pe o foita de liartie ce capata<br />
de la custodele de la usa, titlulu car^ei ce voeste<br />
a ceti, indicandu bine autorele si edi^iunea. Aseminea<br />
foi^a o depune la biuroulu sub-bibliotecarului, care da<br />
de 'ndata ordine custodelui de a aduce opera certita.<br />
— 393 —<br />
Dupa cetire, fie care aduce pe biuroulu sub-bibliotecarului<br />
cartile si repriraeste foita indarfitu.<br />
La esirea din sala de lectura, custodele de la<br />
usa cere de la fie care lectore foi|a mai sus aratata,<br />
cu timbrulu bibliotecei de reprimirea "Car^iloru.<br />
Art. 43. Nu se dan de o data unui lectore mai<br />
multu de catu patru volumuri.<br />
Art. 44. Nu este permisu de a se preumbla prin<br />
sala de lectura, de a face vuetu, de a vorbi sau ceti<br />
cu voce tare. In salele de lectura trebue sa domneasca<br />
deapurure cea mai perfecta liniste. Gontraven|;iunele<br />
la aceasta, sa pedepsescu cu imediata espulsiune.<br />
Art. 45. Este oprita fumarea si mancarea in<br />
sala de lectura sub pedeapsa de espulsiune.<br />
Art 46. Este opritu de a face semne prin car-<br />
^ile ce se dau de lectura, de a se indoi filele, ori a le<br />
murdari in veri ce modu. Contraventiunele se pedepsescu<br />
cu implinirea costului intregulni opii daunatu si<br />
la recidiva cu ne mai primirea in sala de lectura.<br />
Art. 47. Cu o jumatate oara inaintea inchiderei<br />
salei de lectura, sub-bibliotecarulu va da semnalu prin<br />
clopo^elu, ca sa aiba lectorii timpulu de a readuce car-<br />
^ile la biurou.<br />
Art. 48. Dupa sunarea clopo^elului pentru inchiderea<br />
salei de lectura, niminea nu mai poate reraanea<br />
in sala, avindu sub-bibliotecarulu a se ocupa<br />
cu reasezarea imediata pe la loculu loru a cartiloru<br />
deplasate in favoarea lectoriloru.
— 394 ~-<br />
Art. 49. Nici o carte si nici un objectu alu bibliotecei,<br />
sub nici tin cuventu nu se va da afara din<br />
sala de lectura, fara de speciala autorizare a comitetulni<br />
bibliotecei.<br />
Art. 50. Nu poate da comitetulu aseminea autorisare<br />
de catii pentru done volumuri de o data si<br />
numai in favoarea :<br />
«) .Donatoriloru bibliotecei trecuti in cartea de<br />
auru,<br />
b) In favoarea profesoriloru public!,<br />
c] In favoarea acelora ce'si voru depune mai de<br />
'nainte pre^ulu operei inprumutate.<br />
NB. Sub nici un cuventu carfiie imprumutate nu<br />
voru sta afara peste o luria de zile.<br />
Art. 51. In salele de lectura si la intrarea loru<br />
se va expune tiparitu intregii Capitulu al V-lea din<br />
acestii Eegulamentu, spre cunostinja lectoriloru si<br />
conformarea intocmai cu cele prescrise.<br />
($.) A, Crefulescii.<br />
Personalulu Aclministrativu<br />
AL<br />
BIBLIOTECEI CENT RALE DIN I A SI<br />
pp. annlu 1896—97.<br />
Bibleotecariil:<br />
Sub-Biblioiecarm<br />
Citstocli :<br />
I. Carajani, Decanii alu<br />
Faculta^ei de litere.<br />
P. (larcineanu, licen^iatu<br />
in litere.<br />
I. Gheorgbiade<br />
L. Savescu.
Pag. 236<br />
240<br />
241<br />
11<br />
242<br />
213<br />
244<br />
n<br />
B<br />
250<br />
251<br />
258<br />
260<br />
263<br />
rindul 9<br />
„ 12<br />
',', 15<br />
„ 16<br />
B 24<br />
„ 19<br />
29<br />
B 11<br />
„ 12<br />
B 21<br />
„ 29<br />
„ 20 5<br />
13<br />
n -*•"<br />
B 8<br />
6<br />
E R A T A.<br />
in loc de inectionem sa<br />
i<br />
n<br />
„<br />
„<br />
„<br />
,,<br />
„<br />
„<br />
„<br />
„<br />
„<br />
„<br />
,,<br />
*<br />
absolute<br />
praidiciales<br />
qausi<br />
pasiva<br />
dobadesc<br />
inre<br />
coronaemtio<br />
modul<br />
feraminatio<br />
pictora<br />
flunis<br />
negatorio<br />
n<br />
„<br />
§ 194<br />
care<br />
„ Cap. Ill<br />
r fidei comisum<br />
d verpifatea Al. T. tiza Ia$l<br />
Biblioteoa do Gcologie-iieografia<br />
Cota veche<br />
Pret-a<br />
citeasca imectioiiem<br />
in<br />
„ absoluta<br />
„ praeindiciales<br />
quasi<br />
„ passiva<br />
„ dobindesc<br />
inre<br />
„ corona emtio<br />
„ inoduri<br />
„ femiminutio<br />
„ pictura<br />
„ rluiuinis<br />
negatoria<br />
B<br />
ii<br />
Cap. VI § 194<br />
cere<br />
Titlnl V JIanus<br />
Oap.IIISectiu. I<br />
rideicommissum.