Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
"ouã, ca sã profiþi de ºirul de nopþi cu lunã. ªi apoi þi se
Pare ciudat, cînd te întorci. în vizitã în Europa, sã vezi cã
Prietenii tãi orãºeni trãiesc strãini de miºcãrile lunii ºi
*e ignorã aproape complet,. Semiluna era semnalul de por-
79
nire pentru cãmilarul Hagiei, a cãrui caravanã trebuia sa
plece înainte de ivirea ei pe cer. Cu faþa întoarsã cãtre ea,
el era unul din acei „filozofi care.torc firul din drumurile
lunii prin univers". ªi a privit-o probabil atît de mult
încît a fãcut din ea simbolul în numele cãruia sã cucereascã
lumea.
îmi cîºtigasem o faimã în ochii bãºtinaºilor deoarece în
mai multe rînduri fusesem prima de la ferma noastrã care
vãzusem luna nouã, ca pe un arc subþire de argint în asfinþit
; ºi mai cu seamã fiindcã, doi-trei ani la rînd, zãrisem
prima lunã nouã din luna Ramadan, luna cea simtã a
mahomedanilor.
Fermierul îºi roteºte ochii încet de-a lungul liniei orizontului.
La început spre est, cãci dinspre est îi vine ploaia,
dacã vine, ºi acolo se aflã steaua Spica, din constelaþia
- Fecioarei. Apoi spre sud, vrînd sã salute Crucea Sudului,
pãzitoare a lumii celei mari, credincioasã cãlãtorilor ºi iubitã
de ei, iar ºi mai sus, chiar sub dunga de luminã a
Cãii Lactee, se vãd Alpha ºi Beta din constelaþia Centaurului.
Cãtre sud-vest luceºte Sirius, punct mare de luminã
pe cer ºi gînditoarea stea Canapus, iar înspre vest, deasupra
siluetei pale a colinelor Ngong, acum aproape neîntreruptã,
luceºte radiosul giuvaer cu diamante, Bigel, Betelgeuze
ºi Bellatrix. în fine, fermierul se-ntoarce spre nord, cãci
înspre nord ne ducem cu toþii pînã la urmã ºi-acolo dã de
însãºi Ursa Mare, pe care acum o vede stînd cu capu-n
jos, din cauza perspectivei cereºti diferite, ceea ce capãtã
aerul unei glume urseºti ºi bucurã sufletul imigrantului
nordic.
Oamenii care, dormind, au vise noaptea, cunosc un gen
anume de plãcere, pe care lumea dimineþii nu o ºtie, un fel
de extaz blajin, un suflet neîmpovãrat, 'dulci arnîndouã
ca mierea pe limbã. ªi ei mai ºtiu cã adevãrata mãreþie
a viselor e atmosfera lor de libertate infinitã. Nu este libertatea
dictatorului, care-ºi impune voinþa asupra lumii,
ci libertatea artistului, care n-are voinþã, care e liber de
orice voinþã. Plãcerea visãtorului adevãrat nu stã în sub-
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (68 of 339)28.01.2005 15:21:00