Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
trebuit construit din nou. Uscãtorul cel mare de cafea se
învîrtea ºi se tot învîrtea, fãcînd boabele sã zuruie în pîntecele
sãu de-fier asemeni pietricelelor plimbate înainte,
ºi înapoi de valuri pe- un þãrm de mare. Cîteodatã cafeaua
se usca ºi era gata de scos din uscãtor în toiul nopþii. Asemenea
momente erau de neuitat : multe lãmpi de vînt apãreau
atunci în sala cea mare a atelierului, în care peste
* 1 acru = 2 046.78 m2, aproximativ echivalent cu 1 pogon.
(N. trad.) ?
11
tot atîrnau pînze de pãienjeni ºi pãstãi de cafea, iar în
jurul uscãtorului, la lumina felinarelor, se adunau, mînatc
de curiozitate, chipuri întunecate ºi lucioase ; parcã simþeai
cã atelierul atîrnã liber în mãreaþa noapte africanã,
ca o nestematã sclipitoare în urechea unei etiopience. Mai
tîrziu cafeaua era curãþatã de coji, triatã ºi sortatã manual,
apoi încãrcatã în saci, iar aceºtia cusuþi cu acul de
ºelãrie.
In fine, la prima geanã a zorilor, încã pe întuneric, stînd
culcatã în patul meu, auzeam, trase fiecare de cîte opt
perechi de boi,' cãruþele umplute vîrf cu sacii de cafea,
cîte doisprezece la o tonã, pornind la drum spre gara din
Nairobi, pieptiº pe dealul cu atelierul de prelucrare, însoþit"c
dr~ strigãte ºi scrîºnete de roþi ºi cu vizitiii alcrgînd
alãturi de cãruþe. Mã gîndeam cu plãcere cã era singurul
deal ce .trebuiau-sã-l urce la acest drum, cãci ferma mea
se gãsea la o mie de picioare -mai Sus decît oraºul Nairobi.
Scara porneam pe jos în întâmpinarea alaiului care se întorcea,
boii obosiþi, cu capetele plecate, trãgînd cãruþele
goale, minaþi de cîte un toto, iar vizitiii tîrîndu-ºi absenþi
bicele prin colbul drumului. Din partea noastrã fãcusem
tot ce ne stãtuse în putinþã. într-o zi sau douã cafeaua
avea sã fie pe mare ºi nu ne rãmînea decît sã sperãm cã
vom avea noroc la licitaþiile cele mari de la Londra.
Aveam ºase mii de acri de pãmînt, îneît îmi rãmînea
destul teren în plus peste plantaþia.de cafea. O parte a
formei era ocupatã de pãdurea virginã, iar vreo mie de
acri erau pãmînturi|e clãcaºilor, pe care ci le numeau
sha mbas. Clãcaºii. sînt bãºtinaºi care, împreunã cu familiile
lor, deþin cîþiva acri de pãmînt din suprafaþa fermei
unui alb ºi care, în schimb, trebuie sã. munceascã pentru
i-\ an anumit, numãr de zile pe an. însã clãcaºii mei, cred,
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (6 of 339)28.01.2005 15:21:00