Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
nutã de scriitoare cu foºtii sãi angajaþi africani de la fermã.
In 1939, Karen Blixen plãnuia un pelerinaj la Mecca, împreunã
cu Farah Aden ºi cu mama acestuia. Al doilea
rãzboi mondial însã le-a zãdãrnicit planurile. în timpul
rãzboiului, Farah a murit. Dupã rãzboi, Juma bin AU ºi
Kamante Gaturra âu continuat sã-i scrie în Danemarca ºi
sã-i trimitã fotografii, ultimul chiar în 1961.
Moº Knudsen, din capitolul omonim, se numea în realitate
Aarup ºi, la moartea lui, Karen Blixen a fost nevoitã
sã se disculpe de acuzaþia de a-l fi ucis (!). în volumul
Shadows on the Grass (Umbre pe iarbã, 1960), o continuare
ºi completare la Out of Africa, ea evocã scrisoarea ulterioarã
a unei foste prietene din perioada africanã, în care
370
I
aceasta o informeazã cã planul lui „Moº Knudsen" de a
scoate guano din Lacul Naivasha nu fusese chiar într-atît
de fantezist cum se crezuse la un moment dat ºi cã se descoperise
un procedeu prin care se extrãgea acum, ºi anume
cu un profit substanþial. La cîteva decenii dupã moartea
sa, „Moº Knudsen" era, în fine, rãzbunat !
Norvegianul Gustav Mohr, unul dintre cei mai apropiaþi
prieteni ai autoarei în Kenya, i-a fost de un mare
ajutor practic pe tot parcursul ºederii sale la fermã. El a
fost ucis în 1936, în timp ce traversa un rîu cãtre Tanganika.
în fine, un personaj de un mare pitoresc e suedezul
„Emmanuelson". Pe numele sãu real Casparson, el a sunat-o
supãrat pe Karen Blixen, dupã apariþia volumului
Out of Africa, o datã cînd autoarea se afla la Stockholm.
Mãtuºile lui Casparson, doamne onorabile într-un oraº
suedez de provincie, judecaserã foarte aspru descrierea
lui apãrutã în carte. Autoarea l-a invitat la cinã, întocmai
ca pe vremuri, dar la Grand Hotel, unde au bãut acelaºi
vin ca odinioarã la fermã ºi unde s-au împãcat. Casparson
cãlãtorise mult între timp ºi nimerise într-o sumedenie de
aventuri ºi încurcãturi pe drumurile sale întortocheate.
Nu doar numele lui real, ci ºi întregul dialog din capitolul
„Un fugar poposeºte la fermã" trimite cu gândul fãrã
echivoc la dialogul Casparson-Domniºoara Mãlin din Potopul
de la Norderney, prima dintre cele ªapte povestiri
gotice.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (333 of 339)28.01.2005 15:21:02