Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

More documents

Recommendations

Info

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt nistrarea unui domeniu pentru care nu avea alte cunoºtinþe practice decît acelea dictate de bunul simþ, dupã cum reiese ºi din carte. La singurãtatea sa prelungitã se adaugã rigorile bolii ºi grijile vieþii de zi cu zi, dificultãþile financiare permanente ºi nereuºitele economice, care toate îi provoacã frecvente crize de tristeþe ºi descurajare. Tentativele ei sporadice de a reveni, de la distanþã, în viaþa literarã din Danemarca se dovedesc ºi ele cvasifalimentare. Autoarea publicã în 1925, în revista „Tilskueren", poemul Ex Africa, scris în timpul ºederii din 1915 în casa pãrinteascã, dar nimeni nu mai þine minte dupã atîta timp pseudonimul Osceola. în anul urmãtor, 1926, cu ajutorul lui Georg Brandes ºi în aceeaºi publicaþie, semneazã Rãzbunarea adevãrului : O comedie ?pentru marionete, titlu sub care apare pentru prima datã numele de Karen Blixen-Finecke. O a doua piesã pentru marionete, pe care a început-o în carnetele ei, marcheazã prima tentativã a autoarei de a scrie în limba englezã, ceea ce, fãrã îndoialã, reprezintã o influenþã directã ºi majorã a cunoºtinþei ºi prieteniei sale de lungã duratã cu Denys Finch-Hatton. 367 Nu intenþionãm sã intrãm aici în toatã complexitatea relaþiilor spirituale ºi emoþionale dintra Denys Finch- Hatton ºi Karen Blixen. Cei doi se cunosc în 1919, la ferma ei ; Karen Blixen are 34 de ani, Denys Finch- Hatton 32. Produs al strãvechii tradiþii britanice (era fiul lordului de Winchilsea ºi Nottingham) ºi al unui sistem de învãþãmînt (Eton ºi Oxford) care îºi pregãtea în mod multilateral absolvenþii sã fie la ei acasã ºi în zonele superioare ale intelectului (el avea cunoºtinþe temeinice de Biblie ºi de greacã veche), ºi în cele ale creaþiei (literaturã, muzicã), sã fie oameni de lume în societate, dar ºi atleþi desãvîrºiþi în orice împrejurare practicã, Denys Finch-Hatton a însemnat pentru Karen Blixen acel stimul spiritual suprem, dublat de o minunatã sensibilitate sufleteascã, pa care, în chip paradoxal, ea trebuise sã vinã pînã în podiºul Africii pentru a-l afla tocmai în Kenya. în locul oricãrei alte caracterizãri ce i s-ar putea face iui Finch-Hatton, ne mãrginim sã reproducem doar necrologul apãrut în „Times" la moartea sa : „Pentru numeroºi oameni din toate categoriile ºi stra- file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (330 of 339)28.01.2005 15:21:02
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt turile vieþii, ca ºi din diverse pãrþi ale lumii, moartea lui Denys Finch-Hatton înseamnã pierderea unei valori care nu mai poate fi înlocuitã nicicînd. în tot timpul vieþii sale, el a avut o personalitate surprinzãtor de atractivã : nimeni care l-a cunoscut vreodatã, bãrbat sau femeie, bãtrîn sau tînãr, negru sau alb, nu a putut rezista farmecului sãu ºi fiecare în parte s-a simþit mîndru de a-l îi cunoscut. Se deosebea de toatã lumea. Fiind pretutindeni ºi întotdeauna absolut el însuºi, nu era nici egoist, nici egocentric, ºi totuºi pãrea sã facã mereu numai ºi numai ce voia ºi niciodatã ce nu voia sã facã. Oricine altcineva, ducînd o asemenea viaþã, probabil s-ar fi corupt ; dar el a rãmas atent, înþelegãtor, plin de umor, cultivat ºi mereu îºi gãsea vreme pentru mici acte de bunãvoinþã faþã de cele mai neverosimile persoane, indiferent de vîrsta lor sau de poziþie. Era o companie idealã la baletul rus ori la un joc de ºah, dar în acelaºi timp, în vremurile marcate de greutãþi sau pericole sub cerul liber, era categoric suveran, oricînd stãpîn instantaneu ºi direct pe orice situaþie. Ceea ce la altcineva ar fi putut apãrea ca ciudãþenie, sau fanîaronadã chiar, la el era absolut natural, simplu ºi autentic. De la cine ºtie ce adrese nepronunþabile ºi greu lizibile din sãlbãticiile Africii scria lungi scrisori, mai ales despre cãrþile pe care le citea. Era un mecanic abil ºi un iubitor al muzkii ºi al poeziei ; avea o cuprindere largã ºi nemijlocitã a lumii pãsãrilor ºi a animalelor ºi era un observator subtil al semenilor sãi bãrbaþi ºi femei. Putea vorbi ore întregi despre viaþa ºi obiceiurile bãºtinaºilor, care-l interesau activ ºi experienþa sa în privinþa oamenilor ºi a þãrii, ca ºi proiectele sale extrem de practice s-au dovedit deja de mare ajutor pentru guvernul colonial. Degaja mereu impresia de mãreþie — alt cuvînt nu existã — ºi stîrnea interesul ca nimeni altul. ªi nu numai prin fizicul sãu admirabil ºi prin trãsãturile atît de frapante ; avea o intuiþie promptã ºi o înþelegere caldã pentru orice fel de caracter, un-minunat dar al umorului, o totalã Hpsã de fãþãrnicie sau convenþionalitate, un simþ al forþei ºi al hotãrîrii ºi, totodatã, dincolo de toate acestea, nedefinit, dar mereu prezent, un sentiment al propriei irosiri. Te-ai fi aºteptat ca o personalitate atît de puternicã ºi de înzestratã ca a lui sã realizeze mai mult ; ºi, într-un fel, chiar a ºi realizat, cãci nimerii n-a inspirat mai multã file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (331 of 339)28.01.2005 15:21:02
Page 1 and 2:
file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280: file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 329: file:///G|/Carti/Literatura%20unive
Page 339: file:///G|/Carti/Literatura%20unive
show all

Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?