Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
4 000 reprezentau Rezervaþia Forestierã, era doar parþial
colonizat de 2 000 de fermieri albi, în timp ce rezervaþiile
populaþiei bãºtinaºe (3 milioane de oameni) ajungeau la
48 000 de mile pãtrate. Preocuparea Angliei era de a
gãsi suficienþi coloniºti albi dispuºi sã exploateze imensele
teritorii încã necolonizate. La aceastã situaþie sumar
schiþatã sã adãugãm ºi lupta întreprinzãtorilor indieni de
a-ºi cîºtiga accesul economic de ambele pãrþi ale barierei
de culoare. In funcþie de situaþia lor materialã, aceºtia
þineau cîte o dhuka în rezervaþiile bãºtinaºe, luau în
arendã mori sau ateliere la proprietarii europeni (precum
pitorescul Pooran Singh din paginile lui Karen Blixen),
ori cei mai avuþi dintre ei fãceau comerþ pe coastã, cãrãuºie
sau defriºãri.
Dupã cum rezultã ºi din notaþiile lui Karen Blixen,
fãrã a fi fost complet lipsitã de fricþiuni, situaþia politicã
din colonie era stabilã în general ºi liniºtitã în perioada
interbelicã, spre deosebire de Africa de Sud sau de subcontineiitul
indian, unde administraþia colonialã avea de
fãcut faþã unor puternice miºcãri de independenþã. Relaþiile
rasiale din colonia Kenya sînþ încã, în perioada prezenþei
lui Karen Blixen în Africa, într-o fazã paternalistã,
în care imigrantul alb se vede pe sine însuºi ca un
misionar trimis sã lumineze populaþia bãºtinaºã la binefacerile
civilizaþiei. Abia dupã al doilea rãzboi mondial
miºcãrile anticoloniale, printre cele mai sîngeroase din
Africa — rnai cu seamã revolta Mau-Mau din 1952—57 —
ºi luptele ulterioare conduse de Jorno Kenyatta, aveau
sã pregãteascã independenþa de stat din 1963 ºi proclamarea
republicii kenyene în anul 1964.
364
Un amãnunt care frapeazã la lectura volumului Din
inima Africii este cvasiabsenþa cronologiei în descrierea
acestei etape — lungã de ºaptesprezece ani — din viaþa
lui Karen Blixen. Nu numai detaliile sau scenele selectate
de ea spre a fi evocate sar liber înainte ºi înapoi prin
timp, dar ºi evoluþia propriului personaj, sau a relaþiilor
acestuia cu mediul uman ºi geografic înconjurãtor nu înregistreazã
decît vagi tropisme abia perceptibile la lecturã.
Experienþa africanã a Iui Karen Blixen e mai degrabã
un bloc compact, ce înglobeazã simultan ºi cu
valoare egalã un numãr de observaþii ºi de impresii din
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (327 of 339)28.01.2005 15:21:02