Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
Karen Blixen – Din inima Africii - of carti
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt<br />
ritul <strong>Africii</strong>. Ele nu erau numai puncte strategice (împreunã<br />
cu Egiptul ºi cu Sudanul) ale dominaþiei britanice<br />
asupra întregului bazin al fluviului Nil, de la izvoare<br />
pînã la vãrsare, ci ºi — mai ales Kenya, prin litoralul<br />
sãu ca ºi prin portul Mombasa — piese de bazã ale eºichierului<br />
supremaþiei engleze în Oceanul Indian ºi în<br />
asigurarea cãilor de acces pe mare spre India ºi spre<br />
Extremul Orient.<br />
Ponderea economicã a tinerei colonii nu era nici ea<br />
cîtuºi de puþin neglijabilã. Statistici din anii '30, pe care<br />
le-am avut la îndemînã, ne <strong>of</strong>erã o imagine aproximativã<br />
a situaþiei economice a Kehyei în perioada cînd <strong>Karen</strong><br />
<strong>Blixen</strong> o pãrãsea pentru* totdeauna. în zona de coastã,<br />
cea mai fertilã a întregului teritoriu, se plantau bumbac,<br />
sisal, cocotieri, iar în jurul capitalei, Nairobi, se aflau<br />
plantaþii de cafea. Interiorul, format dintr-un podiº relativ<br />
înalt, era mai sãrac ºi mai puþin dezvoltat, mai ales<br />
din cauza condiþiilor de climã. Aici terenul ºi-l împãrþeau<br />
numeroasele ferme ale proprietarilor albi, 2 100 la<br />
numãr în anul 1933, care se ocupau preponderent cu agricultura,<br />
cu creºterea vitelor ºi cu prelucrarea laptelui.<br />
Contractorii de cherestea exploatau esenþele preþioase,<br />
iar extracþia bogãþiilor din subsol înregistra de-abia o<br />
fazã incipientã.<br />
Principalele exporturi ale coloniei Kenya erau spre<br />
Anglia ºi spre India ºi în primul rînd constau din bumbac,<br />
copra, cafea, porumb, sisal, sodã, blãnuri ºi piei.<br />
Capitala, Nairobi, era legatã cu principalul port,<br />
Mombasa, printr-o linie de cale feratã care, în interior,<br />
ajungea pînã în Uganda, totalizînd, cu liniile secundare,<br />
o lungime de 2 600 de kilometri în 1934. Mai multe ºosele<br />
brãzdau colonia ; pe Lacul Victoria era un intens<br />
trafic de vase cu aburi.<br />
363<br />
Chiar fãrã Jubaland, cedat Italiei în 1924, Kenya avea<br />
o suprafaþã mai mare ca cea a Franþei ºi, în 1935, o populaþie<br />
de 3 milioane, dintre care 13 000 de europeni, 38 350<br />
de indieni ºi 11 750 de arabi. Nairobi avea, în 1933, 71 000<br />
de locuitori, doar o zecime din ei fiind albi. Politica colonialã<br />
englezã a introdus ºi în Kenya barierele de culoare,<br />
astfel încît un teritoriu favorabil agriculturii în<br />
podiºul interior de 16 700 de mile pãtrate, dintre care<br />
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/<strong>Karen</strong>%20<strong>Blixen</strong>%20-%20<strong>Din</strong>%20<strong>inima</strong>%20<strong>Africii</strong>.txt (326 <strong>of</strong> 339)28.01.2005 15:21:02
Change language