Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
modest sub pseudonimul Paracelsus. Karen se înscrie
în 1803 la cursurile de picturã ale Academiei de Belle
Arte din Copenhaga, una din puþinele instituþii de rang
359
universitar ce ofereau femeilor daneze de la începutul
secolului posibilitatea unui studiu încununat cu o diplomã,
între picturã ºi scris, practicate o vreme cu o egalã indecizie,
Karen Blixen încearcã o^ evaziune pe cont propriu
dintr-un cerc social ºi spiritual care începe sã o
siringã tot mai tare. în 1907, recomandatã de criticul de
artã Mario Krohn (1881—1922) editorului revistei „Tîlskueren"
(Spectatorul), Valdemar Vedel (1865—1942),
care rãmîne entuziasmat de talentul ei, Karen Blixen
publicã douã povestiri, Eremiþii ºi Plugarul, iar doi ani
mai tîrziu, în 1909, o a treia, Familia de Cais, toate sub
pseudonimul Osceola. Atrasã mai mult de picturã însã,
pleacã în 1910 la Paris, unde, nereuºind sã intre in contact
cu cercurile artistice pariziene mai importante în acel
moment, se înscrie la una din numeroasele ºcoli de artã
din capitala Franþei, „Academie de Simon et Mcnard",
pe care, nemulþumitã, o pãrãseºte în scurtã vreme, luînd
mai departe lecþii particulare cu pictoriþa danezã Bertha
Dorph.
întoarsã în Danemarca, o neliniºte tot mai profundã
pune stãpînire pe Karen Blixen, întocmai ca odinioarã ºi
pe tatãl ei. A depãºit a'cum vîrsta de 25 de ani, n-a reuºit
sã se afirme ca scriitoare, n-a reuºit nici sã termine studiile
de artã, Parisul a fost pentru ea o experienþã in-
. completã, iar spiritul ei agitat, dornic de noutãþi ºi de
libertate, de afirmare a propriului eu într-un domeniu
sau altul — nu-i e prea clar însã care, deºi disponibilitãþile
sale artistice ºi umane îi deschid mai multe posibile
cãi — se simte încorsetat în mica societate danezã ºi în
spaþiul scandinav, niciodatã celebre pînã atunci prin aderenþa
lor la vreo avangardã. O lume închisã ºi încã adine
înrãdãcinatã în puritanismul evanghelic al secolului precedent,
o societate îndeobºte provincialã, dominatã de o
supremaþie masculinã ºi care condamna femeia la bucuriile
exclusive ale universului ei domestic, o situaþie ma-,
terialã nu foarte strãlucitã într-o familie numeroasã, cu
copii crescuþi într-o mare rigoare moralã de o mamã
singurã ºi în mod firesc preocupatã de pãstrarea bunului
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (323 of 339)28.01.2005 15:21:02