Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
veacurilor în Danemarca. Deºi publicase douã volume de
Scrisori de la vînãtoare (1889 ºi 1892) ºi un jurnal, Parisul
sub Comunã, toate sub pseudonimul Boganis, Wilhelm
Dinesen nu a considerat niciodatã scrisul mai mult decît
un hobby, inferior aceluia al vînãtorii, pe care o practica
353
intens. Bolnav de o boalã incurabilã, dupã cum bãnuieºte
scriitoarea, el se sinucide în 1895 la Copenhaga, "pentru
a evita sã devinã o povarã pe umerii familiei sale în
viitor. Moarte resimþitã ,cu multã acuitate de micuþa
Tanne (diminutivul sub care a fost desemnatã mereu în
familie Karen Blixen). pe atunci în vîrstã de zece ani
ºi care mai tîrziu va face din persoana tatãlui ei dispãrut
prematur o figurã aproape de cult, ce o va urmãri cu
insistenþã în clipele grele sau de îndoialã provocate de
propria sa suferinþã fizicã.
Mama scriitoarei, Ingeborg Westenholz, venea dintr-o
familie de mari negustori,ºi de fermieri, din care se desprinde
mai ales prezenþa tatãlui ei, Regnar Westenholz,
fost mare comerciant o vreme la Londra, apoi proprietar
al unei ferme-model în Jutlanda ºi ministru al finanþelor
într-un guvern de scurtã duratã la Copenhaga. Colecþia
de cãrþi rare a acestui pasionat bibliofil, venitã la
Rungstedlund odatã cu fiica sa Ingeborg, a luat în 1914
drumul Africii în cuferele lui Karen Blixen.
Nãscutã la confluenþa unei familii nobiliare aflate în
curs de scãpãtare cu o familie din marea burghezie financiarã
în plinã ascensiune, Karen Blixen s-a simþit atrasã
în egalã mãsurã de rudele aristocrate ale tatãlui sãu
— proprietari cu mari domenii la þarã, îndrãgostiþi de
viaþa în aer liber, de animale, sporturi ºi vînãtoare —,
dar ºi de rudele mamei sale, o burghezie cu valori: solide
ºi stabile, însã ºi cu înclinaþii artistice ºi intelectuale,
familie spre care se întoarce în chip firesc tînãra vãduvã
Ingeborg Dinesen, cu cei cinci copii mici ai ei, dupã
sinuciderea soþului. Toate trei surorile Dinesen îºi cultivã
cîte un talent artistic, dintre care gustul pentru literaturã
pare sã le fi fost insuflat de o mãtuºã celibatarã,
Mary Bess Westenholz. Astfel înger, sora cea mare, studiazã
muzica ºi chiar dã cîteva concerte, Ellen, sora cea
micã, studiazã ºi ea muzica, dar se consacrã literaturii,
publicînd, pe parcursul timpului, cîteva cãrþi de succes
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (322 of 339)28.01.2005 15:21:02