Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
nele Ngong. Mi s-a pãrut ciudat cã nu mi-am adus aminte
de acest amãnunt pînã atunci, dar niciodatã gîndul meii.
nu-ºi formulase mãcar ideea cã s-ar putea ca Denys sã fie
jnmormîntat. Acum aveam impresia subit cã mi se arã-
«se o fotografie.
329
Era un loc undeva departe, între coline, aproape de
prima falie din Rezervaþia de Animale, pe care eu însãmi
în vremea cînd credeam cã voi trãi ºi voi muri în Africa'
i-l prezentasem odatã lui Denys ca pe viitorul meu mormînt.
Seara, pe cînd stãteam în faþa casei ºi ne uitam
cãtre coline, mi-a spus cã ºi lui i-ar place sã fie îngropat
acolo. De atunci, uneori, cînd ne duceam cu maºina cãtre
colinele Ngong, Denys spunea : „Hai sã mergem pe la mormintele
noastre". O datã, înnoptînd noi în corturi, în timp
ce umblam dupã bivoli, dupã-amiaza ne-am dus pe jos
pînã la acea costiºã, cu gînd s-o studiem mai îndeaproape.
Panorama ce ni se deschidea din acel loc era infinitã; în
lumina amurgului vedeam ºi Mount Kenya ºi Kilimanjaro.
Denys a mîncat o portocalã întins în iarba înaltã ºi
a spus cã n-ar mai pleca de acolo. Propriul meu loc de veci
era puþin mai sus. Din amîndouã aceste puncte casa mea
se vedea în pãdure, la mare distanþã, spre est. Aveam sã
ne ducem a doua zi acolo pentru totdeauna, mi-am zis eu
în sinea mea, în ciuda teoriei atît de rãspîndite cã totul
trebuie sã moarã.
Aflînd de accidentul lui Denys, Gustav Mohr a venit de
3a ferma lui pînã la ferma mea, dar, negãsindu-mã aici, a
pornit sã mã caute prin Nairobi, La squrtã vreme dupã
aceea, Hugh Martin a apãrut ºi el ºi ni's-a alãturat. Le-am
povestit despre dorinþa lui Denys ºi despre locul sãu de
veci între colinele Ngong, iar ei au telegrafiat la Voi. îna- -.
inte de a mã întoarce la fermã, m-au informat cã trupul
lui Denys va fi adus cu trenul de dimineaþã, urmînd ca înmormîntarea
sã aibã loc a doua zi dupã-amiazã, în locul
dorit de el, între coline, dar pfnã atunci eu sã mã îngrijesc
sã fie sãpat mormîntul.
Gustav Mohr rri-a condus înapoi la fermã, unde a rãmas
sã doarmã ºi peste noapte, pentru a mã putea ajuta
a doua zi. Trebuia sã ajungem pe coline înainte de rãsãritul
soarelui, ca sã alegem locul de veci ºi sã sãpãm mormîntul
din timp.
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (287 of 339)28.01.2005 15:21:01