Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
ºi în stîncile poroase, de coral, marea cînta ºi suspina într-un
chip ciudat, de parcã pãmîntul de sub tine ar fi
prins viaþã ºi'acum trãia ; valurile repezi înaintau mugind
de-a lungul golfului Takaunga, cum ar înainta o armatã
pornitã la atac.
Era o lunã plinã cînd am fost atunci la Takaunga ºi frumuseþea
nopþilor liniºtite ºi luminoase de aici era atît de
desãvîrºitã încît sufletul tot þi se frîngea sub apãsarea ei.
Dormeam cu uºile larg deschise spre marea argintie de
dedesubt ; briza cea caldã ºi jucãuºã rãsfira cu ºoapta ei
uºoarã cîteva fire stinghere de praf pe podeaua de piatrã
a casei. Într-o noapte, un convoi de dhow-uri arabe s-au
scurs la micã distanþã de mal, alergînd neauzite din calea
musonului, ca un ºirag de umbre întunecate sub transparenta
luminã a lunii.
Din cînd în cînd Denys vorbea de intenþia lui de a-ºi
face la Takaunga reºedinþa stabilã în Africa ºi de a porni
°e aici în expediþiile de safari. Cînd i-am mãrturisit cã voi
|i nevoitã sã plec de la fermã, mi-a oferit aceastã casã a
lui, tot aºa cum ºi el locuise între timp la mine. Dar albii
313
nu pot trãi prea multã vreme pe malul mãrii dacã nu-ºj
pot crea anumite conforturi, iar pentru mine Takaunga
era prea jos ºi avea o climã prea fierbinte.
In luna mai a anului cînd am plecat din Africa, Denys
s-a dus la Takaunga pentru o sãptãmînã. Spunea cã vrea
sã construiascã o casã ceva mai mare ºi sã planteze niºte
manghieri. A mers cu aeroplanul ºi plãnuia ca la întoarcere
sã zboare cu o escalã la Voi, în ideea de a vedea dacã
nu erau ceva elefanþi pe acolo, pentru un eventual saiari.
îi ^auzise pe bãºtinaºi vorbind despre o turmã de elefanþi
care veniserã în zona Voi de undeva dinspre apus ºi mai
ales despre un mascul imens, de douã ori cit unul obiºnuit,
ce rãtãcea de unul singur prin hãþiºuri.
Denys, care se considera un om extrem de raþional,
era cuprins din cînd în cînd de un fel de toane ºi presimþiri
ciudate ºi, sub influenþa acestor stãri, devenea taciturn
mai multe zile în ºir, iar uneori cîte o sãptãmînã întreagã,
deºi el însuºi nu realiza, ba chiar tresãrea surprins
cînd întrebam ce e cu el. în ultimele zile dinaintea cãlãtoriei
a avut din nou unul din momentele lui de absenþã,
ca ºi cum ar fi fost cufundat într-o contemplare adîncã,
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (281 of 339)28.01.2005 15:21:01