Karen Blixen – Din inima Africii - of carti

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt
ªi, între timp, îmi spuneam eu, se va întîmpla precis ceva
pentru ca totul sã revinã la normal, fiindcã, la urma urmelor,
lumea asta nu e un mecanism nici foarte regulat,
nici întru totul previzibil.
ªi astfel a început o etapã stranie în. existenþa mea la
fermã. Adevãrul, ce mã pîndea de pretutindeni, era cã ferma
nu-mi mai aparþinea, însã, în ciuda acestei realitãþi, el
putea fi foarte bine ignorat de cei incapabili sã-l înþeleagã
ºi diferenþa de la o zi la alta rãmãsese insesizabilã. în
schimb, de la un ceas la altul, îmi oferea o lecþie de trãire
a clipei, aº spune, în eternitate, unde întîmplãrile reale ale
unui moment sau altul nu înregistreazã aproape nici o
diferenþã.
? Ciudat era cã nici chiar eu, pe toatã durata acestei stãri,
nu am crezut vreodatã cã voi fi nevoitã sã renunþ la ferma
mea sau cã va trebui sã plec din Africa; Deºi eram povãþuitã
cã aºa era mai bine sã fac de prietenii din jurul meu,
toþi oameni cu scaun la cap ; ba chiar primeam ºi scrisori
de acasã cu fiecare poºtã în parte, ce conþineau toate acelaºi
sfat, iar faptele de zi cu zi îmi arãtau, inconfundabil,
drumul. ªi totuºi nimic nu era mai strãin de gîndurile ce
mã munceau ºi continuam sã cred cã mã voi întoarce ca
. sã-mi las oasele în pãmîntul Africii. Pentru aceastã credinþã
fermã n-aveam nici o altã bazã sau nici un alt motiv
întemeiat decît totala mea incapacitate de a-mi imagina
vreo altã încheiere a faptelor.
în timpul acestor luni, am conceput în minte un program,
sau un sistem strategic de apãrare împotriva desti-
298
lui ºi a celor din preajma mea care se aliau cu el. Am
^ cedez, gîndeam, începîhd din aceastã clipã, în toate
s. ecþiUnile minore, pentru a fi scutitã de necazuri inutile,
r'voi lãsa pe adversarii mei sã facã dupã capul lor în treburile
de acest gen, zi dupã zi, prin vorbã sau prin cuvîntul
scris. Cãci pînã la urmã eu voi triumfa ºi-mi voi
pãstra ºi ferma ºi oamenii mei de-aici. Sã-i pierd, mã gîndeam,
nu pot : iar, dacã nu-mi pot imagina, cum e cu
putinþã sã se-ntîmple atunci ?
In felul acesta am fost cea din urmã persoanã care
sã-ºi dea seama cã va trebui sã plec. Cînd mi-amintesc de
ultimele luni ale mele în Africa, mi se pare cã obiectele
neînsufleþite erau conºtiente de plecarea mea cu mult
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (268 of 339)28.01.2005 15:21:01